Universul, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 256-275)

1887-10-02 / nr. 256

Anul IV.-No. 256 5?Ibanî In capitală.—10 bară în județe Vineri, 2 (14) Octomvre 1887 I­­m­m TO1TE SILELE LJL 7 OUE 2XMN­E 1TI REDAOȚXA țl ADMXJTX8TKAȚXA BUOURE8TI, STRADA BREZOIANU. IS. .430ă<în­ Xij sajc T'XE : 1H CAPITALA 1 as JOUMI* Po 1 au. . . . SO Lai Pj 1 au. . . . 84 Lai 1*8 6 Inni ... 10 „ Po <i luni . , l­.1 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pa­­ 3 Ioni ... 6 „ SE PRIM8S0 ROMA­­N­AyI^ ^­­ ADMINISTRAȚIA ZIARULUI**? "IM­ ĂNUNT­URILE, INSERȚIILE și b­ucurețA, BUCUREȘTI, 10CTOMVRE Cele din urmă eve­nimente esterióre pe cari cititorii le cunosc din telegramele și co­respondențele nóstre și în special cel mai im­portant din cele, întă­rirea întreitei alianțe germano-austro-italiene sunt considerate de cea mai mare parte a pre­sei europene ca dovezi, ca garanții de pace în­delungată. Se caracteristic înse că în acest concert ar­monic care sărbătorește fericita pace se ames­tecă și câte­va note discordante, și mai a­­les se caracteristic că aceste note pornesc din Rusia, — care dupe spu­sa gazetelor nemțești și engleze­le dimpreună cu Francia, singura care ar putea se ame­nințe pacea,—dacă a­­cesta s’ar mai putea după reînoirea întreitei alianțe. Nu găsim de prisos se punem sub ochii ci­titorilor noștri o astfel de notă discordantă, lăsând se-și facă fie­care aprecierile, de alt­fel lesne de făcut. Iată ce scrie cunos­cuta „Gazetă de Mos­cova“, vorbind despre relațiile dintre Franța și Germania: „Dacă resboiul fran­­co-german s’ar fi sfîr­­șit cu o despăgubire fie și de zece miliarde, Francia ar fi putut să uite cu vremea în­frângerile suferite, și considerând cele pe­trecute în senul țeren în acești din urmă 16 ani, n’ar fi astăzi de loc amenințătore pentru hotarele apusene ale Germaniei. Dar pierderea douor provincii înflori­­tore a făcut pe Francia dușmana neîm­păcată a Germaniei. Guvernul german, din parte­a, trebuie să-și pună tote silințele ca să țină în frîu pe locuitorii din Alsacia și Lorena cari nici până azi n’au uitat și doresc legătu­rile cari îi unină cu Franța, și ca să evite, în fie­care moment, isbucnirea unui res­­boi și cu Franța. Din acesta din urmă cauză, de la 1871 íncóce, Germania a căutat din tote pute­rile să izoleze pe Francia, insultată cu a­­tâta nevrednicie de nemți. Din acesta cauză a încercat combinații de tot felul, tot­dea­­una în scopul de a împedica pe Franța să se apropie când de Italia, când de Spania sau de Englit era și acum de Rusia. Cu celelalte puteri, combinațiile nem­țești au reușit mai mult sau mai puțin bine, dar, cât pentru Rusia, diplomații germani și-au dat în zadar tote silințele de a o dușmăni cu Franța. Interesele co­mune ale acestor două puteri au rezistat sforțărilor cari s’au făcut ca să se des­partă. Acestă neizbândă care a spulberat în vânt tate planurile Germaniei, a pus pe acestă putere în o­poziție estrem­ă de cri­tică, poziție care o constrânge să ia mă­­suri estreme și aspre totdeauna la vreme nepotrivită, să facă concesii reü înțelese, să ofere arbitragii, servicii desinteresate, cu tot felul de meșteșuguri inventate de sam­­s­irul cinstit. Aceste meșteșugiri însă, uzate din ce în ce, își pierd cu încetul tot efectul. Poziția Germaniei ajunge astfel din an în an mai critică, și a­erul pe care și l ia în mijlocul puterilor europene, se po­trivește din ce în ce mai puțin cu forța iei reală.“ Reamintim că gazeta care vorbește ast­fel­­ este una din cele mai importante ofi­­ciase rusești. _ . Cher­che­ I Cariera generalu­lui a fost din cele mai strălucite. Caffarel a absolvit școala de la Saint-Cyr cu cea mai mare dis­tincție. S-a purtat vi­tejește și cu mult tact la războiul Crimeei și în campania din Italia. Generalul Boulanger i-a dat la 12 Marte 1887 nalta slujbă de sub-șef al statului ma­jor.­ Caffarel se ofițer al Legiunii de onoare. Nenorocitul i e una din victimele vieței destrăbălate din Paris. Acuzația ce se fa­ce generalului se că favoriza vânzarea pen­tru bani a decorațiilor, că a luat bani pentru unele decorații pe cari n’a putut se le dea ce­lor cari plătiseră, în fi­ne, că a favorizat dez­­­văluir­e­a planului de mo­bilizare a corpului 17, publicată de Aubanel în „Figaro“. Intermediara în vân­zarea decorațiilor, am spus că î era o d-nă Limousin. Sea a fost arestată și de asemenea a măr­turisit tot. Acela care a făcut denunțarea de un mare negustor care a plă­tit 50.000 de franci pentru Legiunea de o­­nore, care nu i s’a dat. Forma în care se făceau propunerile î era DIN FRANȚA (Corespondența particulară a „UNIVERSULUI“) Paris, 27 Septembre. O afacere scandalosă emoționază tot Parisul. Telegramele v’au­ pus de­sigur în curent pe scurt, cu faptele. De câte­va zile, se urma în taină o an­chetă la ministerul de război în privința generalului Caffarel, sub-șef de stat major pe lângă ministerul de resboi, în contra căruia­­ erau mari bănuieli. Generalul Caffarel avea o viață foarte neregulată și­­ era înecat în datorii ; cir­cula chiar zgomotul că iși ușura un trafic cu decorațiile, în complicitate cu o femeie Limousin, care servia de intermediară în­tre persone politice influente cu cari se împărțiau banii plătiți de ambițioși și de vanitoși. Ministrul de resboi ch­­emă pe gene­ralul Caffarel și-l făcu cunoscute acuzațiile ce­ i se făceau. Casfarel mărturisi tor, neobservând că în cabinet­e erau și două persone îmbră­cate civil, reprezintanțî ai prefecturii po­liției. Imediat, ministrul de război prezintă președintelui republicei un decret de desti­tuire a generalului. La ieșirea lui din cabinetul ministrului, Caffarel a fost apucat de guler de un a­­gent. — In numele legii, te arestez. Generalul protestă și zise : — Nu știi cu cine vorbești. — Ba tocmai fiind­că știu te arestez și te poftesc se mergi liniștit la prefectură. Iată mandatul de arestare a generalului Caffarel, sunt unul din acei cari asistau adinioare la convorbirea d-tale cu d. Fer­­ron, ministru de război. Și-î arată mandatul de arestare. Generalul Caffarel plecă fruntea; iei fu dus la prefectură și de acolo la închisoa­acesta. La zicea amatorilor că se nevoie de un ziar mare pentru susținerea guvernu­lui și că li se vor da decorații dacă vor subscrie pentru întemeierea și susținerea unui asemenea ziar. In aceste afaceri mai sunt compromise persone politice cu situație înaltă. Se șoptește că d. Wilson, ginerele pre­ședintelui Republicei, n’ar fi străin de a­­ceste pungășii. Brutus. INTEMPLARI Grav accident. —Sâmbătă sera, pe la ora 9 1­2, când trenul accelerat de Galați avea să intre în gara Bărboși, două care al căror conductori, două țerani de la Ser­­dar, amețiți de băutură, dorminu în ele, a­­propiindu se de barier­a căiei ferate de la cantonul No. 2 din apropierea gărei, boii au împins bariera spre a traversa linia ferată. Tocmai atunci trecu și trenul care a sdrobit amândouă carele, a ucis un bou și a contusionat grav pe unul din cărăuși. Rănitul a fost îndată transportat la spita­lul din oraș. arc. Craniu. — Cu ocazia dărâmării cazar­­melor ruinate și a zidului cetăței ce în­­conjura vechiul și tradiționalul Palat al dom-

Next