Universul, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 13-16)

1888-01-16 / nr. 13

Anul V.—No. 31 4= Calendar zilnic pe 1388 Vineri 15 ianuarie.—Cuviosul părinte Pavel Ti­­cu și Ion Colibașu. Serele resare la 7.22 și apune la 5.8. In ianuare ziua crește cu 23 minute­­ limineța­t cu 43 minute sera.—Ziua are 10 ore și noptea 4 ore. EFEMERIDE 1878.—Artileria română începe bombardamentul ’idimilul care, ținu 8 zile, îl aprinse de mai multe zi și-î pricinui stricăciuni forte simțitore. 5 bani In capitală.—10 bani In județe Sâmbătă, 16 (28) Ianuare 1888 affainní^ean Somartej­ pr^^»11 Samuil Popa, autorul principal al crimei din str. Dionisie arestat la Florâj doi jandarmi mâncați de lapt.-900 recruți înecați.— Sim­ciu­ma unui evreu.-30 omeni arși de vii. O scenă din noul roman „Fata din Flori,“ ce vom publica în fascicule ilus­trate peste 4 — 5 zile (vezi pag. 3). Libertatea alegerilor Buc­urești, 14 Ianuare Circulara ministrului de justiție către procurorii generali conține câte­va instruc­­­ii privitoare la drepturile și imunitățile alegătorilor, pe cari se bine ca toți să le cun­oscă. Mai întâi de tate, să se știe că în lo­calele de alog­eri numai biroul electoral și trimite pe delicvență înaintea justiției și, dacă actele de violențe au un caracter d­e gravitate mai mare și ar degenera în adevărată dezordine, ei pot recere chiar forța publică spre a stabili ordinea, a supune legii pe tulburători și a asigura mersul regulat și pacinic al operațiilor electorale. In afara localului de alegeri, autorita­tea polițienescă și judiciară are dreptul de a ține ordinea. Ca aceste autorități însă se pot­ inter­veni și ordona urmărirea cui­va, trebue sama! decât, încă înainte de a procede, se ie­sezisate de o reclamație din partea cuî-va, și când reclamația este verbală, ceea ce se întâmplă mai adesea în asemenea cazuri), să menționeze în proce­­ul-verbal cine anume a reclamat și în ce­alitate. In afară de localul alegerii, parchetul are cere forța publică, pentru stabilirea ruinei, numai când excesele și actele de iolență ar lua un caracter de gravitate hare și ar degenera în „tumult sau ade­verată dezordine“. In tote cazurile, parchetul și judecato jd de instrucție nu pot decât constata totul, „fără a putea vre­o dată să ares­­tze, înainte de a vota, pe un alegător.“ Căci iată ce zic articolil 101 și 135 n legea electorală: Art. 101. „Nici un alegător nu pate fi timpul alegerii urmărit sau arestat, de­ci numai după ce-și va fi dat votul, fără de cazul de vină vădită“. Art. 135. „Arestul preventiv este inter­­în privința delictelor prevăzute și pe­­«sosite de legea electorală.“ (Art. 116 surm.) έe litru delictele speciale prevăzute de a electorală, alegătorul nu numai nu aa fi urmărit și arestat în timpul alege­, dar chiar în urmă legea nu voește el să fie expus la un arest prevenit, ri depus în timpul instrucției. Acesta, afară de delicte speciale ca ră­­nie, dezordine cu mâna armată și o­mul. n unitățile de mai sus nu privesc, de sir, pe cei cari, nealegători fiind, ar pleca la alegeri dezordine. Sub cuvîntul local de alegere, se póte înțelege, după împrejurări, și curtea ca­sei în care să fac operațiile electorale; în ori­ce caz, acest lucru să otărește mai dinainte. Dreptul de a alege e sfint pentru orice cetățian. Legea a voit se­­ îngrădescă cu cât mai multe garanții. Dorim ca, la alegerile ce se vor face peste câte­va zile, să se schimbe proce­­derile de la alegerile trecute , ca autori­tățile publice să dea dovadă de „cel mai mare spirit de dreptate, de legalitate și de nepărtinire,, (cum le recomandă mi­nistrul de justiție). Cetățenii vor ști să-și exercite dreptul în liniște, cu demnitate, —se voteze după conștiința lor. Drepturile și imunitățile, pentru so­lemnul act, le sunt mari: sfătuim pe cetățeni, când aceste drepturi li se vor călca în cea mai mică parte, se știe pro­testa cu energie în contra rușinaselor in­gerințe și violențe; să cară totdeuna con­statarea faptului de colegii alegători și de birou și se urmărescă apoi înaintea dreptății țării pe cei ce nu vor fi știut să respecte cel mai înalt drept cetățenesc. DIn AUSTRIA Lemberg, 12 ianuarie. Agitația de care v’am pomenit în tre­cuta mea corespondință, și care se mani­festa cu atâta violență în provincia noistră s’a mai liniștit puțin, dar încă departe pare a fi vremea în care lumea va că­păta încredere și liniște. Guvernul aus­triac nu neglige nimic ca se fie gata la împrejurări neașteptate. Măsurile de apărare în cele două piețe tari din Polonia austriacă se com­­plectează în grabă. Lucrările urmeză cu mare activitate în Cracovia și Przemysl Cele patru forturi noul în acest din urmă punct militar sunt terminate și să înar­meze cu tunuri de mare calibru. A cu câte­va zile a sosit la Przemysl un convoiti de muniții și de provizii pen­tru o garnizonă cu mult mai numeroasă decât cea actuală. In Cracovia, ale cărei forturi detașate se­ rădică la o distanță mică de tot de fruntaria rusă, patrulele austriace trec la fie­care jumătate de oră și sunt mai ales noaptea foarte vigilente In scurt, la Cracovia ca și la Przemysl, se observă ușor că comandanții celor­ două puncte au primit ordine precize și aspre. Mare iritație a produs în popolația poloneza un articol al organului oficial al guvernului rusesc din Varșovia „War­­szawski Dniewnik!“ „Chestia poloneză, zice foaie rusesc”, a intrat într’o fază nouă. Sunt nebuni cari pretind în adevăr că Polonia va fi reîn­­temeiată de Germania, dușmana cea mai învierșunată a întregii rase slave. Totuși, se apropie momentul­otărîtor în care Po­lonezii trebuie se se­otărescă a se lepăda pentru totdeuna de rolul lor îndoios și se lucreze în înțelegere cu frații lor slavi, rușii.“ Măsuri aspre. — Din Varșovia vine știre că șeful cenzurei ruse a oprit pe toate ziarele poloneze din imperiu se ia abonamente la ziarele polone din Galiția. Motivul acestei măsuri ie de­sigur ati­tudinea foarte dușmănoasă pe care, de cât­va timp, o observă presa galițiană față cu Rusia. Polonia austriacă de plină de agenți ruși cari predică unirea polonilor cu rușii în caz de război în contra Germaniei și a Austriei. Și, în adevăr, a sosit la Cracovia mar­chizul Sigismund Wielopolski, confidentul guvernului rusesc. Marchizul Wielopolski a fost, îna­inte de cea din urmă revoluție poloneză, de la 1861 66, guvernator civil al Po­loniei ; î el lucra pentru o înțelegere între polonezi și ruși. Totuși, majoritatea par­tidei naționale polone nu voia atunci să audă vorbindu-se de o asemene înțele­gere și împingea la revoluție, crezând în­tr’o intervenire a Franței în favorea Po­loniei. Călătoriei în Galiția a marchizului i se dă aci o mare însemnătate. O arestare.­Din Cernăuți (Bucovina) se anunță că la Sadagura, pe hotarul aus­­tro-rus, a fost arestat un rus suspect de spionagiu. Cel arestat ar fi un ofițer­ în­chis la Cernăuți, s-au găsit la densul mai multe hărți și planuri, precum și scrisori compromitetare. Un drum de fier strategic posedă Austria în Galiția , linia care merge de la Iaroslav, prin Sokal, la fruntaria ru­­sescă. Acesta cale ferată­­ e forte importantă din punct de vedere militar, pentru că ar face posibilă transportarea unei mari mulțimi de trupe austriace la rîul Bug, unde Rusia ar fi nevoită să concentreze, în caz de război, o mare parte a forțelor sei. Direcția acestui drum­ de fier a pri­mit ordinul de a pregăti tot materialul necesar pentru transportul trupelor la So­kal, dacă evenimentele ar cere acesta. In Rusia, pe de altă parte, măsuri a­­naloge să iau. In Podolia rusă, pe la Proskurof, vor sosi mai multe regimente de cazaci din Ukraina și de la Don. Să construiesc bru­tării militare pe mai multe puncte. Ki sky.

Next