Universul, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 13-16)

1888-01-16 / nr. 13

Universul No. 13 Sărmanele victime scăpate acoperite de răni, amorțită în pat din pricina frigului. Ospiciul fu distrus până la temelie,—16 cadavre s’au putut scote din sfărămăturile casei, iar ceî­l’alțî 14 nu s’au­ mai putut găsi­ CRONICA CAPITALEI Foc.—In strada Sf. Vineri No. 33, la d. Levi Leibu, puțin a lipsit ca să fie in­cendiu. O luminare, care ardea pe o masă, a transmis focul unor perdele, cari ar­zând amenințau casa întregă. Mulțumită prezenței de spirit a omenilor din casă, focul s’a stins. # Lovituri.—In urma refuzului d-lui Al. - lăl­uți de a acorda satisfacție prin arme­­ lui Toncescu pentru niște versuri în are cel dintâi viza pe acest din urmă. D. Toncescu a atacat și a lovit în incinta Teatrului național pe d. Al. Vlăhuți. Iată versurile cu pricina, publicate de d. Vlăhuți în volumul său de poezii : „Măreț pluti-va printre veacuri „Maestrul dulce Eminescu . „Iar jos, eu al lui bagaj de flecuri, „Toncescu fi-va tot Toncescu.“ Pentru atâta lucru duîel, bătaie!... ” Faliment.­—Sindicii tribunalului de co­­mercia­lă desigilat prăvălia d­lui Ascher Fermo din strada Lipscani No. 60, pen­tru a face inventariul mărfurilor găsite. Un om înghețat pe cruce Un coșar din Devavanja (Ungaria) ple­când târziu noptea spre a curăți niște coșuri dintr’o localitate vecină, pe drum fu atacat de mai mulți lupi. Ne­având nici o altă putință de scăpa­re, coșarul puse scara cu care se servia la curățarea coșurilor la o cruce din cele ce se află multe pe drumurile din Unga­ria și se sui pe dénsa. Tata noptea lupii au stat împrejurul crucei și nu î-aîi în­găduit să se dea jos. Dimineța, oamenii dintr’un sat vecin au găsit pe nenorocitul coșar mort în­ghețat. Crucea nu l’a ajutat la nimic, deci. L’a scăpat de lupi, dar nu și de morte. ILUSTRAȚIA NOASTRA Peste 6 zile sfîrșindu-se romanul Fata Orbului,­pe care îl publicăm în fascicule ilustrate vom începe a publica tot în fas­cicule ilustrate, de 8 pagini, cu 5 bani exemplarul în tota țara noul și intere­santul romanț Fata din f­lori a renumitului scriitor Xavier de Montepin. Ilustrația nóstra de azi reprezintă o scenă din acest mișcător roman care,­­sun­tem­ siguri, va obține un succes cu mult mai mare decât tote romanele ce am pu­blicat până acum. — 3 — ȘTIRI Viniei. Consiliul comunal al Bucureștilor re convocat pe ziua de astăzi, 15. In acesta ședință, consiliul să va o­­cupa cu lucrările de revizuire a legii elec­torale. D. M. Cogălniceanu se află la Galați. D-sa și-a pus candidatura la colegiul I de cameră din acel oraș. Ieri d-sa a ținut o întrunire în sala Alcazar, la care au asis­tat o mulțime de persone. ” Judecarea procesului intentat d-lui Al. Catargi, acuzat de ultragiu către d. pro­curor Manolescu, s’a amânat pe ziua de 13 Aprile. A Incidentul greco-român se aprope cu totul rezolvat. D. Duruți, agentul Greciei, va sosi în curînd în București. .. In urma încetării misiunei Exc. L. co­mitelui Tornielli, fost trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Italiei, afa­cerile Legațiunei regale vor fi gerate de d. cavaler Vigoni, secretar de Legațiune, în calitate de însărcinat de afaceri ad-in­­terim. Consiliul profesoral al Universității se ocupă cu modificarea programei facultății de științe. £. Azi își deschide sesiunea consiliul de război, sub președința colonelului Mărcu­­lescu. ” In apropierea orașului Iași, un proprie­tar a fost împușcat de viîerul seu. £ Postul de șef al comptabilității regiei monopolului tutunurilor, care a fost ocu­pat de decedatul Caligari, va fi redus.­­ Se vorbește că s’a hotărît să se re­cheme în armată generalul Cantili. Se dă ca sigură înaintarea maiorilor Odobescu, Mihăescu, Petrescu, Rentz, și Tavernier, la gradul de locotenent-colonel. " La 15 marte va fi gata noul spital mi­litar din capitală, care se va inaugura cu mare ceremonie, la care va asista și re­­gele. Acest spital costă pe ministerul de răz­bei peste un milion de lei. . . ” Consiliul sanitar superior al armatei este decis de a da o mai mare estensiune institutului medico militar. In acest scop, consiliul va cere minis­­trului de război să prevadă o sumă mai mare în buget.­­ Azi se încep concursuri pentru cate­drele de anatomie patologică de la fa­cultatea de medicină din Iași și de ana­tomie descriptivă de la facultatea de medicină din București. . ^ In urma agresiunii de la Teatrul na­țional, despre care pomenim în „cronica capitalei“, d. Al. Vlăhuți a trimis mar­tori dlui Toncescu. . . „Agenția Havas“ dă o notă prin care spune că incidentul dintre ministrul Ru­siei și prefectul poliției capitalei,r rezul­tat dintr’o neînsemnată neînțelegere, s’a aplanat imediat.­­ Colonia franceză va da la 6 (18) fe­bruare viitor, la Teatrul național, sub patronagiul domnului de Coutouly, un bal cu tombolă, al cărui produs e menit ope­rei de fundare a unei școli franceze în București.­­ Partidul guvernamental va ține dumi­necă, 17 curent, la 2 ore p. m. o întru­nire publică în sala Atheneului. £ Loteria de bine­facere pentru clădirea localului de școli din comuna Pechea, ju­dețul Covurlui, se va trage în ziua de 29 ianuarie curent în localul primăriei urbei Galați. £ Circulația pe linia ferată București- Giurgiu s’a restabilit; ea este însă tot întreruptă pe linia București-Călarași, care se crede că nu va putea fi redată circulației săptămâna acesta. £ © taxea, Ol’vița Mișcaria populației capitalei, pe ziua de 13 Ianuarie Născuți 26. Morți 24. Căsătorii , adică: Părvu Gheorghiu cu d-ra Floarea Ioniță, Ion Munteanu cu d-ra Alexandrina Th. Pantazi, Christache Ni­­culescu cu d-ra Alexandrina M. Brebu­­lescu, Panait Alexandrescu cu d-ra Eca­­terina V. Năstase, Tudor Anghel cu d-ra Elena Const. Iordache, Lazăr Tudor cu d ra Maria Ion Petcu. T­elegram. Viena 13 Ianuarie. Guvernul a supus Camerei convenția austro-românescă relativă la delimitarea granițelor. Viena 13 Ianua­rie, „Noua Presă Liberă“, vorbind de vi­zita făcută de d. Sturza prințului de Bismark, zice că în cercurile politice vieneze se consideră naturalmente acesta vizită ca o nouă probă a bunelor rapor­turi ce există între Germania și Ro­mânia. C­onstantinopol, 13 ianuarie, însărcinatul de afaceri muntenegrean a cerut estradarea muntenegrenilor com­ IF*câta „Universu­lu­i* 39 Copilul Mahalalei PARTEA ÎNTÂIA Cele d­e-a.e rastrel­­ze WEÎIW1^*1­fx [UNK]S&Știință mamă­­ dezlega de fagăduiala Ips fo­w* uwaMww’i lăsa libertatea d’a vorbi și de a face ce va ști, era însă forte în­curcat. In realitate el știa așa de puțin lucru... Putea însă el să întemeieze o a­­cuzare ? Era greu lucru, și trebuia să se gândescă serios. El se mai gândise, se gândea și acum și tot să cadea.­­ Vom­ vede... pot să mai aștept câte­va zile; póte să se întîmple ceva nou­ ! își zise el în gând. Intră mama Langlois. Ii scapăra privirea. In ochii ei era o bucurie nebună. Zise, sau mai bine strigă tânărului : — Albert, Clara este Henrieta! _Ei bine ! mamă, bănuiam și nu prea mé mic. — Bine ! Dar ai putea să mă fericiți, să’mi sau de gât... — Oh ! dac’ ar ajunge atât pentru ca să’ți complectez fericirea... O sărută. — Cam rece sărutare, biju! zise ea. — Vrei să te mai sărut ? — Nu, acum îmi păstrez obrajii pen­tru fata mea. Ziceam asta, Albert, fiind­că de câte­ zile nu mai ești acelaș. — Te înșeli. — Nu mă înșel, te cunosc așa de bine ! Tu așa de vesel, care rîzî totdauna, a­cum ești trist... ești îngândurat—La ce te gândești? Se vede că așa vine dra­gostea la băețî și la fete. Eu nu știu ni­mic , pot zice ca și cântecul: — Iubitu ? ce e asta ? — Mamă Langlois, crez că’țî uiți fata. — Pe mititica mea Henrietă, ce vor­bești ! Eu care mă gândesc la dînsa de optsprezece ani!... Am venit să’ți spun că plec­aiseră, mâine de dimineță sunt la Rebay. In sfîrșit o s’o țin în brațe, pe genunchii mei... Oh ! cum am să’i sorb sărutările ! — O s’o aduci în Paris ?... — Mai întrebi? Stau acolo numai până când ’și va strânge hainele și rufele și ne întorcem. Camera ei este gata, odăiță frumósă, cum nu au multe domnișore. Nu ți-am arătat’o nici ție dupe cum n’am a­­rătat’o­nimului, aveam ideia mea. Cum ne vom întorce în Paris o să ’i caut un bărbat. Vreau ca Henrieta mea să fie fericită. Și pe urmă iubesc pe copii... și î-am iubit totdauna. Ca mumă am sufe­rit mult, ca bunică o să mă despăgubesc. — Văz că o să facem curînd nunta! zise Albert zîmbind. — Și încă o nuntă frumósă, să mă crezi, o să fii și tu la nuntă, dacă vrei să vii. — Dacă ții mult. — O să fie și bal și c­i care n’am ju­cat în viața mea o să joc atunci ca pe când eram de șaisprezece ani. — O să jucăm toți — Ce bun lucru este fericirea, bucu­ria! Aide, zise ea, plec. Am să mai pre­gătesc câteva lucruri și plec îndată la gară. Plecă. A treia zi intră la piciorul, cu capu în jos, cu privirea stinsă, cu doi linii umede pe obraji. — Dumnezeule ! ce ai ? zise Albert. Ea căzu pe un scaun și începu să plângă cu suspine. — Dar ce ți s’a întîmplat ? o întrebă tenerul șezând lângă dânsa­­ Ea dete din cap și răspunse: — Este pierdută! pierdută !... — De cine vorbești ? Te rog, răspun­­de-mi — Albert, biata mama Langlois a ta este cea mai nenorocită dintre tote fiin­țele. — E vorba de Clara, de fata d-tale, de mititica Henrieta ? — Da! — Oh ! nu cumva n’a vrut să te cu­­noscă ? — Albert, n’am văzut’o. — Nu te pricep. — Să ’ți spun... Nu mai este în Re­bnay. [Va urma] Sâmbătă, 16 (28) Ianuare 1888 promiși în afacerea de la Burgas, spre a fi judecați de tribunalele muntenegrene. Paris, 12 Ianuarie. Prima călătorie a președintelui Carnot în interiorul Franței va fi probabil în aprile. El va vizita nordul Franței. Constantinopol, 13 Ianuarie. Porta prepară răspunsul la Nota lui Nelidow pentru suma în restanță a des­păgubirii de resboi. Se asigură că întâr­zierea se explică prin femetea din vilae­­turile cărora li s’au iertat zecimile, me­nite pentru achitarea datoriei către Rusia, Berlin 13 Ianuarie. Camera deputaților.­Ministrul instruc­ției publice, răspunzând unei interpe­lări a grupului polonez, declară că su­­primar­ea învățământului limbei poloneze are de scop să facă pe polonezi să se familiarizeze cu limba germană, și să­ î­libereze de isolarea lor economică. Nu trebue să se confunde, a adăugat ministrul, cestiunea limbei cu învățământul religiunii. Guvernul a studiat într-un mod minuțios cestiunea, și e convins că or­ce supus prusian trebue să cunoscă limba germană. Madrid, 13 Ianuare. Se desminte știrea cum că regina Isa­bella ar fi ecsilată. Berlin, 14 Ianuare. Circulă știrea că lord Churchill, care se află actualmente aci, se va duce în cu­rând la Friedrichsruhe la d. de Bismark. Londra, 11 Ianuare. Se telegrafiază din Berlin ziarului „Daily­ News“ că principele de Bismark va sta încă cât­va timp la Friedrichsruhe. El s’a hotărît să amâne întorcerea sa la Berlin. Prinderea și condamnarea la morte a lui ION SAMUIL POPA Cum am anunțat în ediția pentru Bu­curești a numărului de seri, Ion Popa, autorul principal al graznicei crime din strada Dionisie, a fost arestat alaltă­ieri în Făgăraș de către locotenentul de gen­­darmi Pârăianu, ajutat de câți­va agenți ai poliției din București și de poliția un­­gurască din localitate. Mizerabilul se află tot la Făgăraș, bine păzit. Corespondentul nostru din Brașov ne depeșază că azi póte Ion Popa va fi dat în mânile autorităților române, prin ur­mare că mâne sau poimâine va sosi în București. Corespondentul nostru adaugă că, după ce instrucția crimei se va isprăvi, Ion Popa va trebui să fie predat autorității judiciare maghiare, pentru a fi judecat acolo, și totă lumea se convinsă cu­ totul că Ion Popa va fi osândit la morte. Un asemenea caz s’a întâmplat acum câți­va ani cu ocazia crimei din strada Renașterii, unde o domna Orăscu, a fost sugrumată în pivnița iei de un supus austro-ungar, care, fiind prins pe teritoriul unguresc, a trebuit să fie predat justiției maghiare, care l-a judecat și l­a condam­nat la morte. Acel criminal a fost spân­zur­at. Duminecă vom da o mare ilus­trație reprezintând lupta între cri­minali și nenorocitele victime din strada Dionisie. 500 mii fiorini amendă o telegramă din Viena anunță că i-a respins apelul lui Orațiu Landau, proprie­tarul Marelui Otel Imperial, care fusese dovedit că înșelase fiscul arătând venituri mai mici decât incasa în realitate din an­trepriza Otelului Imperial. El a fost osân­dit la 500000 fiorini amendă. OCASIUNE RARA De vânzare ieftin de tot o presă tipo­grafică No. 8 aproape nouă; a se adresa la administrația ziarului „Universul“. Institut de MetaN. MALIM CRAIOVA Studii primare, comerciale, reale, liceale. Școilă anume preparatorie pentru elevii cari doresc a intra în Șchieh de fii de militari. Personalul didactic este compus din cei mai aleși profesori din localitate. Se primesc elevi interni, semi interni și ploLpopi 2-d.mț.s. N. MALLIAN

Next