Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)

1888-06-01 / nr. 141

Calendar Zilnic ;pe 1383 Marți 31 Maî. Sfântul Apostol Email. Sórele resare la 4 ore 14 m., apune la 7 ore 46 m. EFEMERIDE 31 Mai 1877. Primele ofense turce din Ruș­­ciuk și împrejurimi fac stricăciuni Giurgiului. — Luptă crâncenă de artilerie între Samo­­vitz și Islaz. — Bătălia de la Ieuslac, în urma căreia turcii pătrund în Muntenegru. Divizia IV română trece peste Olt și ia po­­sițiuni la Bechet, Ostrovenî etc. Hai ieftin de cât ori­unde Mare depou de făină, zahăr, cafea, hârtie de tipar, unt-de-lemn franțu­zesc, săpun de spălat rufe, luminări de stearină și multe altele trebuinciose casei. Prețuri forte reduse — calitatea 1. Calea Moșilor No. 29 bis. LA MOARA NAȚIONALA lângă magasinul cu geamuri. AP­ARS IUITOATS ZIL­ELE LA 1 ORE EIMIRSAȚA REDACȚIA ȘI ADM­INISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU 19 BUCUREȘTI j IS CAPITALĂ ! * IN JUDEȚE Pe uni an . . . 20 Lei P# 1 an . , 24 Leî Pe 6 lvniȚ­~i—i­_10 „ 1 ijv,i,lunî ... 12 „ Pe 3 îjX^y­ V ■ I ,mnî ■ *» | ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMEL SE PRIMESC SOMAI LA ACHINISTRAȚIA ZIAR­UL­U­I BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU I­9.­­ B­U­CU­R­EȘTI Ii: .......... — :-----­ —|------------------------—­------­___________­­ Bgs E x tata a ae sas^sF MmmtojteB&ec feri niște dureri pe cari d’abia se póte răbda un om mare. Doresc din inimă ca să te ved vindecat cât se pote mai curând. Trebue sa sciți că tot Mackenzie a făcut operația la acest copil, care acum nu dă nici un semn de durere violentă. Insă trăsurile și ochii lui au­ o expre­­siune melancolică și duiosă, semn al suferințelor trecute. Celebrul doctor și-a exprimat convingerea că dacă peste un an va mai supune copilul la o nouă operație, el va fi pe deplin vindecat. Ziare înciudate Cea mai mare parte din gazetele ger­mane nu se pot stăpâni de a-și arăta năcazul pentru cele petrecute in ca­mera franceză când cu propunerea de revizuire a lui Boulanger. Germanii priveau în Boulanger un ajutor al po­liticei lor, un om ale cărui succese tre­buia să le dea curând dreptul de a zice despre Franța: — Iată o țară de desordine și a­­narh­ie, un element primejdios pentru pacea Europei. Căci trebue să scrți că, pe cât Bis­marck ține să bată pe Francia în cal de resboiu, tot pe atât el ține ca să aibă dreptul de partea sa și nu odată s’a constatat că opiniunea poparelor despre­ politica germană îl atinge forte mult. Acum însă când, mulțumită pruden­ței șefilor republicani, Boulanger a ră­mas de ocară și de rîs, cu alte cuvinte când s’a înlăturat un instrument pe care germanii contaseră așa­­ de mult în a­­j­ungerea scopurilor lor, e natural ca ziarele de aici să fie grozav de înciu­date da unele din ele [merg cu tonul la așa înălțime încât s’ar părea că vor să facă respunzător pe cancelar pentru că n’a contribuit întru­cât­va să curățe de pe chei calea lui Boulanger. Un spărgător de ghiață pe Oda­.—(Vezi pag.3) BUCUREȘTI, 31 MI 1888 Nu înțelegem cum ori-și­cine nu se izbește de adevărul netăgăduit că,­ pentru ca se protegi ceva, acel ceva trebue mai întâi se eziste. Cu tote aceste,­ameni serioși, eco­nomiști cu pretenții uzează de umflata vorbă : protegiarea industriei naționale. Acesta „protegiare“ se pote face, dupe părerile susțiitorilor orbi ai protecțio­­nismului, prin întemeiarea unui zid chi­nezesc în jiurul țării,—zid prin care se nu pute trece în țară produsele străine decât scumpite în chip considerabil.— De acest zid nu sunt ferite nici chiar obiectele de primă necesitate. Rezultatele imediate ale sistemei sunt cum constatam ieri: 1) îmbogățirea repede a unor fabri­canți, prin scoaterea produselor lor de sub efectele legii de concurență ; 2) Scumpirea pentru consumatorii din țară a produselor. Dar, zic economiștii protecționiști și mai ales fabricanții interesați in cauză, dacă sacrificiul la care e supus pu­blicul prin aceste măsuri e considera­bil, prin aceasta se dă un imbold pen­tru „crearea“ și „sporul“ industriilor în țară. Ca să vedem cât de neîntemeiată e acesta „interesată“ judecată, e destul să ne uităm în giuii­ne. Măsuri așa zise protectare de ani mulți s’au luat; nu sunt ceva non­ ta­xele vamale asupra mărfurilor la im­port ; mai mult, a trecut bunișoră vre­me și de la punerea în aplicare a ta­rifei generale—care izbește atât de greu produsele străine.—Am dori să ni se arate avântul cel mare ce a luat industria; am dori să nu să numere fabricele ce s’au creat; puținele cari s’au întemeiat și mai merg, să ni se arate în ce stare sunt. Nu, sistema nemerită pentru înte­­meiarea industriilor nu e scoterea lor de sub efectele legii de concurență : un comerț și o industrie merg bine atunci tocmai când mai mare e con­curența,­când prin urmare mai pu­ternice sunt sforțările ce face indus­­triașul sau comerciantul ca să producă mai bine să vândă mai bun și mai ieftin decât rivalii săi. De alt­fel, avantajele pe care le au asupra industriei streine, fabricile ce s’ar întemeia la noi, nu sunt mici. Pentru acele industrii cari isvoresc firește din producția solului nostru, ma­teria brută e mult mai ieftină; avan­tajele prin teren mai ieftin, prin scu­tire de taxe pe un anume timp, prin ușurințele de transport—cari mai mari încă s’ar putea face,—sunt considera­bile și în stare să le facă să concu­reze, atunci când producerea lor ar fi firească, cu produsele străine. Vom vedea asemene de ce tarifele vamale mari mai degrabă pot strica sporirii industriei naționale, decât să o ajute. RIN GERMANIA (Corespon. particulară a „ Universului“) ’ Berin, 29 Mai. Doi pătimași După dorința doctorului Mackenzie, s’a presentat ieri împăratulu­i Frederic la Potsdam un băiat de șase ani că­ruia i­ se făcuse cu un ani înainte o­­perațiunea traheotomică într’o spital din Londra și care ca și împăratul portă o canulă prin care se resufla. Manevre în fundul mării La 15 August viitor se vor face manevre generale navale în marea Baltică. Vor lua parte la aceste ma­nevre escadrele Balticei, a mării Nor­dului, a Mediteranei precum și trei cuirasate din escadra Africei, cari vor sosi in curând in fața Hamburgului. Cu acestă ocazie se vor face niște exerciții ne mai făcute până acum, a­­dică se vor lupta în fundul mării opt torpilori de o construcție cu totul nouă , al cărei secret îl au numai germanii. r Dânșii l-au cumpărat anul trecut cu două milione mărci de la inginerul german Hans din America. Vasele sub­marine au forma unor butoaie și se pot mișca la or­co adân­cime cu o mare iuțâlă. Când vrei s’o dregi mai reți o strici. D-na D. de aici, o femee de 25 ani și de bună condițiune, văduvă cu 2 copii, a cedat stăruințelor unui căpitan de ulani și a rămas însărcinată . Nenorocita, ca să-și scape onoarea, a luat substanțe de avort însă a fost cuprinsă de dureri așa de mari în­cât a trebuit să cheme un doctor. Acesta a constatat îndată causa durerilor și s’a dus de a denunțat-o cu tóte ru­­gămintele d-nei D. Ast­fel numita azi, în loc d’a fi nu­mai cu rușinea d’a fi iubit un plan, mai are pe cap și răspunderea unei crime. Faptul acesta adeveresce pro­verbul cel vechi, că atunci când vre s’o dregi mai rău o strici. Megrer --- ■ [UNK] — —■— Copilul este fiul unui umil negustor din Londra Percy D. și a venit la Potsdam d’împreună cu mamă sa pe socoteala doctorului Mackenzie, împăratul a rămas forte emoționat de răbdarea cu care frumosul copilaș își sufere sorta. L-a luat pe genuchi, l­a mângâiat, i-a dat bombane și șa­­caladă și a vorbit cel puțin un ceas cu muma și cu Mackenzie despre în­ceputul balu­lui. După ce Frederic a ascultat cu a­­tențiune explicațiile doctorului, a între­bat pe mumă despre condițiunile ei financiare și apoi punân­d mâinele pe capul copilului a zis : — O, scumpul meu, cât îți plâng de milă, că tu de mic am avut să iu­ înarmările Italiei Din Roma ni se scrie că în cel din urmă consiliu de miniștri ținut acolo s’a tratat într’o vie discuție chestiunea înarmat

Next