Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)

1888-06-01 / nr. 141

Universul No. 141. Următorele înaintări se vor face în arma cavaleriei pe ziua de 1 Iuniu: D. locot.-colonel Yartiadi va fi îna intat colonel. D. maior Șomănescu va fi înaintat colonel. D. căpitan Boerescu Iulius va fi îna­intat maior. Asemenea s-ar face câte­va înaintări în arma geniului. fi Iată lista—pentru consiliul comunal —a comercianților și industriașilor din București : Alexandru­­ Christu farmacist, A­­rion C. C., Butculescu D., Basilescu N., Bolintineanu C., Calenderu I., Că­­plescu I. cismar, Dobriceanu Gr- in­dustriaș, Dobrescu C. C. profesor, Di­­mitrescu Mirea I. ferar, Esarcu C., Elena N., Fundățeanu H., Pană Pen­covici, Hagi Tănase Petrescu băcan, Ionescu Tache, Ionescu Nae blănar, Lăzărescu Dimitrie pânzar, Lăzărescu Nae tapițer, Mandrea M. Th. fabri­cant, Nica Teodor, Olănescu C. ingi­ner, Pascal Ar. profesor, Rosetti V. C. A., Răsvan I. N. cârciumar, Solacol D., Socolescu I. architect, Ștefănescu Sache dr., Theodorescu Florea dr., Zerlendi Chr. bancher, Ionescu George băcan. ft Ministerul de război va supune azi sa in mâine regelui, spre aprobare, jur­nalul comitetului consultativ al artileriei, prin care se declară că se pute adopta în armată revolverul inventat de către căpitanul Dimand­a. 3. Lista opozițiunei unite la colegiul al 2-lea comunal din Pitești a eșit în una­nimitate cu 298 voturi. 3SC D. Fălcoianu, directorul general al penitenciarelor, a cerut prin raport în­locuirea actualului director al peniten­ciarului Telega. Ministrul de externe d. Carp, care s’a întors ori de dimineță de la moșia sa, va pleca la finele acestei săptă­mâni la Viena, în misiune politică.­­ la Focșani la alegerile de dele­gați pentru Comună, a eșit în unani­mnitate lista opoziției­ unite. - nei Statului român vor începe lucrări­le de regulare. T­ Ä Un început de incendiu a amenințat orășelul Pașcani și focul n’a fost lo­calizat decât grație pompierilor din gara Pașcani. Incendiul se crede a fi fost pus de un israelit, ca răsbunare în contra al­tui israelit. Primele cercetări ale substitutului din Suceava se rătăciseră din cauza nu­meroaselor intervențiuni în favoarea celui denunțat de rumoarea publică. In urma unui supliment de anchetă însă, acesta, un oare­care CI., a fost depus. ft Agitațiile țărănești au început a se manifesta și în județul Dorohoi, scrie „Curierul român“ din Botoșani. Deo­camdată ele­­ și-au ridicat capul la Bră­­tești, Văculești, Hudeștii mari, iși par a fi îndreptate contra marilor proprie­tari liberali. Instigatorii­­,văzuți și con­statați sunt niște reserviști și chiar doi ofițeri în activitate, anume un căpitan Chinez și un locotenent Enescu, în com­plicitatea cărora zice-se c’ar fi vr’o doi profesori de la gimnaziul local. Unul din acești instigatori locotenen­tul Enescu, a petrecut totu ziua de Du­minecă și a mas chiar noptea în co­muna Văculești, în mijlocul țăranilor. afe . De la 1 iunie, interimatul ministe­rului agriculturei și domeniilor, va fi luat de P. P. Carp. fi Mâine sau­ poimâne se vor publica dispozițiile privitore la examenul ele­vilor și elevelor, cari urmând învăță­turile într’un fel de școla voiesc să treca la învățăturile altui fel de școle.­­ Teatrul din Craiova, rezidit și înfru­musețat de Elena Teodorini, se va inau­gura în Septembre viitor. Celebra cân­tăreață va veni în Craiova însoțită de o primadonă și un tenor, spre a da o serie de concerte și serate musicale, aranjate într-un mod excepțional. ft D. Esra Penchas, va înființa o fabrică de hârtie în comuna Secueni, care va produce 4000 kilo zilnic, mire direcției căilor ferate a Statului. Se crede că acestă linie va fi dată în circulație pe la 20 iunie viitor. Je Se afirmă că la Costești-Stroiești să­tenii sunt gata a se rescula din nou. Causa răsculei ar fi purtarea puțin co­rectă a silvicultorului. De La ocnele din Telega arestanții au intrat în liniște. Procurorul însărcinat cu ancheta n’a pedepsit pe nici unu. Oare­care modificări vor fi introduse în avantagiul condamnaților. D. C. I. Șonțu, director și provisor al liceului Matei­ Basarab și-a dat de­­misiunea din aceste posturi. D. Lehhliu, inspector domenial clasa I, va fi numit șef al serviciului păduri­lor, în locul d-lui Patrulius, care se a­­flă suspendat și care va fi definitiv în­locuit. ft Delimitarea granițelor între Austro Ungaria și România. ^Telegraful român“ din Sibiu comuni­că că ieri s’a început la Sibiu sub pre­ședinția comisarului regesc, com­itele Andrei de Bethlen, conferența în ges­tiunea resolvărei de regulare a grani­țelor dintre monarh­ia vecină și rega­tul român. Sunt chemați la acesta con­ferință comiții supremi din comitatele Bistrița Năsăud, Ciuc, Făgăraș, Trei- Scaune, Sibiu, Hun­edoara, Caraș-Se­­verin și Brașov, apoi inginerii delegați, iar din partea militară, general maio­rul Fabini, maiorul statului-major Grol­ler și șase supra-locotenenți din statul major. La 15 a. r. c. cele 6 secțiuni ungare dimpreună cu membrii comisiu­nie Comisiunea de ofițeri însărcinată să primescă materialul de resboiu coman­dat de ministerul respectiv în Anglia a plecat de la Galați cu vaporul. In drum, colonelul Murgescu, coman­dantul flotilei, care presideră acestă co­misiune, se va opri pentru a face o vizită bricului Mircea, care a plecat în excursiune cu elevii școlii de marină.­­ Comisarii Bucureanu, Rusescu și Virgilul Iliescu, au fost dați afară din serviciu în urma unor reclamațiuni că luau parte activă la lupta electora­lă. IX Azi regele va trece în revistă re­gimentul 21 de dorobanți concentrat la Turb­ia. Ministrul de resboi și comandantul pieței însoțesc pe rege în aceste in­­specțiuni. * Linia ferată Cărbunești-Târgu-Jiu e terminată. In curând va fi dată în pri­ ILUSTRAȚIA NO­ASTRA . Gravura nostră reprezintă un vapor spărgător de ghiață pe fluviul Oder în Germania. Când iarna e prea lungă comercial sufere și omenii recurg la acest mijloc spre a -și scj­ibera dru­mul pe ape. Vaporul este de oțel și forte ascuțit la partea de dinfinte. Când se pune în mers ghiața,TM crapă în lături și inainte la o mare distanță. Merge însă forte încet fiind­că pere­ții alunecă îndărăt pe sloi cu totă pu­terea elicelui. Specacolul e interesant de văzut și de aceea l’am dat pentru azi în ilu­strație. O­iloxera In urma unor informațiuni primite la Direcțiunea serviciului filocseric, că via d lui Mayer Grădinarul situată în Focșani și via d-lui Filderman, si­tuată în Dolhăuți, ar fi presintând semne isterioare caracteristice despre existența filoxerei; s’a însărcinat d. I. Dimitrescu și pe d. comisar Niculeanu, de a merge îndată în localitățile in­dicate, spre a cerceta rădăcinile Yjței. După telegramele primite de la nu­miții însărcinați, viile în cestiune au fost cercetate și s-a constatat că sunt sănătoase , asemenea și împrejurimele. DEPEȘI Din Egipt . 1 Canr. 29 Mai. Nubar-Pașa nu a demisionat, ci a fost destituit de Kedivul. Cair. 29 Mai. Riaz Pașa are preșidenția consiliului și portofoliul de interne. Se­­ crede că Mustafa-Pașa va avea afacerile străine. Ceî­ l’alți membri al­­ cabinetului nu vor fi schimbați. îi­ ideric Puștani 29 Mai împăratul a petrecut o nopte bună. Disfagia care se manifestase ieri a dis­părut aprope pe deplin. împăratul s’a sculat la 10 ore, s’a dus îndată în parc și a primit raportul d-lui Ilde Radolin-Radolinski. La unu și un sfert sosi și prințul de Bismarck. Buletinul ,de azi zice că ușora dis­­fagie din zilele din urmă n’a avut nici o influență esențială asupra stării ge­nerale a împăratului. Călătorie Ag­ram 29 Mai Prințul imperial și principesa au so­sit dimineță. Primirea ce li s’a făcut a fost entusiastă. Centenar Paris 30 Maî. Ieri la banchetul dat cu ocazia cen­tenarului revoluției de fineze, d. Carnot, răspunzând toastului d-lui Casimir Per­rier, a zis că studiul revoluțiunii fran­ceze trebue să producă împăciuirea și unirea devotamentelor pentru a con­serva cuceririle de la 1786, cari sunt domeniul comun al tuturor Francezilor. Un nou minister egiptean Alexandria 80 Maî. Noul cabinet e constituit într-un mod definitiv : Riaz-Pașa la interne, finan­țele și președinția consiliului, Mustafa- Fehmi-Pașa, afacerile străine. Discursul lui Franz-Iosef Budapesta, 30 Maî. Respunzând alocuțiunilor președinți­lor delegațiunilor, împăratul a zis : „In puținul timp care a trecut de când nu v’am vezut anunțați nu s’a întâmplat o schimbare esențială în si­­tuațiunea politică. Moartea împăratului Wilhelm, ve­chiul meu amic și aliat, m’a întristat foarte mult. Sunt asigurat că relațiu­­nile nu mai puțin intime care se unesc cu împăratul Frederic, răspund într-un chip mai perfect alianței de amiciție și de pace ce există între cele două imperii vecine. Relațiunile monarh­iei cu puterile stăine continuă a avea un caracter cu totul amical; bine­facerile păcii au ră­mas conservate Europei. Dacă, cu toate astea, guvernul meu este forțat, în dispozițiunile sale con­forme cu datoria sa, să ceară credite considerabile pentru a pune în sigu­ranță granițele noastre și a favoriza dezvoltar­ea forței noastre militare, mo­tivul e mai cu seamă în nesiguranța continuă a situațiunii politice a Eu­ropei și în sporirea neîncetată a for­țelor militare ale celor­­l­alte State. Arătând determinarea sa de a apăra iteresele sale și ale păcii generale cu forțe echivalente și cu patriotismul său tradițional, Austro-Ungaria îndeplinește o datorie sublimă și va isbuti să pre­întâmpine și în viitor primejdiile, dacă se vor ivi evenimente amenințătore. Predicator tulburător Viena 30 Mai. După niște știri din Constantinopol, un Iman ar fi predicat de curând, cu ocazia Ramazanului, într’un mod vio­lent în contra administrați­unii turcești, reproșând de la cel­­ mai mic până la cel mai mare neîngrijire și venalitate, care consumă ruina țerei. Incidentul a fost înăbușit, iar predicatorul supărat, pus într’un foc sigur. Anglia și Egiptul Londra 30 Mai „Times“ și „Standard“ nu sunt mul­țumiți de noul minister egiptean. „Ti­mes“ pretinde că Riaz-Rașa e crea­tura lui Muktar-Pașa și declară că En­­glitera nu va permite nici o intrigă care să pue piedici oporei sale. „Standard“ zice că Englitera trebue să stea in Egipt, până când situația Europei orientale va fi îmbunătățită. Lalange primia adesea niște visitatori forte suspecți și că ea dedea serbări care durau totă noptea. Dar ea nu știa încă care era adevăratul motiv al aces­tor întrunirii nocturne. Putea sa fie aci sau o casă de joc clandestină, sau un loc de desfrînare rușinos, dar, înainte de a lucra în interesul liniștei și a mo­ralei publice poliția voia se știe dacă era aci în adevăr de reprimat in­fracțiuni aduse legei. Bată pentru ce, aprape de o lună, ea supraveghia casa prin un agent spe­cial, tot așa de activ pe cât și de in­teligent. Se înțelege clar satisfacțiunea ce sim­ți acesta din urmă, când­­ prin strigă­tele sale, femeea Solange îî oferi oca­­siunea de a intra în casă, și cu ce bu­curie și grabă, el o conduse la comi­sarul de poliție care, din fericire era încă la biroul comisariatului. După ce ascultă raportul agenților, magistratul se întorse către Solange și o invită să -și facă deposiția sa. Cu o voce tremurătore, aprope stin­să, ea repetă aceea ce zisese deja agen­ților. Când isprăvi, comisarul aruncă o pri­vire severă asupra celor două urrieri. — Acusațiunea este clară, zise el, ne aveți de XXX La comisar Bourguignon cel d’ântei luă cuvîntul. — Domnule comisar, respinse el, ca­maradul meu acesta se numește Jules Brion și eu Edmond Blassais supranu­mit Bourguignon, pentru că sunt năs­cut la Dijon, Côte-d’On—ca și Brion și eu sunt ebenist de meserie și lucrăm amândoi în foburg în același atelier.— Nu are de­cât se întrebe pe cel d’ân­tei avrier ce se întâlnește în ca­rtier, de la colona Juillet până la piață Tronului, dacă cunoște pe Brion și Bourguignon, și îndată i se va respun­­de :«Brion, Bourguignon, cei două ne­despărțiți ? Dar cine nu-l cunoște ? Sunt niște adevărați senvenți și probă că este așa, ei sunt chiar omenii ma­relui Bernard, regele urm­enilor“ —așta dar domnule comisar­ează ce suntem-Domna ne numește hoți ; îi e ușor de zis, dar greu de probat. Spre e­­xemplu, aceea ce este adevărat, este că amicul Brion a forțat ușa pentru a putea să intrăm. Ne-am dispensat de a mai bate, pentru că eram siguri mai dinainte că dómna n’o se aibă amabi. Aceea ce este încă adevărat, este că înăbușită cu pumni pentru a o împe­­dica de a striga, am pus-o cu în­grijire sub chee, pentru a ne putea debarasa numai de­cât de dânsa cum și pentru a-î împedica fantasia de a alerga noptea pe strade, aceea ce în general este periculos chiar pentru fe­meile de etatea d-sale. „Fără acestă precauțiune pe care am luat o noi, continuă el accentuând tonul sau glumeț sunt încredințat că dómna nu ar fi avut plăcerea de a se găsi în acest moment în compania nostră“. Comisarul de poliție asculta și lua note. — Vă asigur, d-le comisar, conti­nuă Bourguignon, că nu avem de loc intențiunea de a veni să vă deranjăm în acesta seră. Ne retrăgeam liniștiți, după ce dedesem libertatea dumnei, când dumneaei avu singulara idee de a chema pe acești domni. Eu cred că acum își mușcă degetele, dar acesta nu schimbă într’un nimic situațiunea sa: dumneaei va face astă seară vi­zita pe care v’ar fi fâcut-o mâine. Magistratul ridică încet capul și pri­virea sa scrutătore să fixă asupra ei­. Cu tote acestea, zise el, v’ați in­trodus noptea în o casă locuită, a fost de aci­sfracțiune și violare de domi­ciliu. Dacă nu acela de a comite un furt, care altul putea să fie mobilul care va făcut să faceți acesta P — Ah ! Bată..... Noi nu avem in­tențiunea de a ve ascunde adevărul, d-le comisar; dar cu tote acestea, re­gret ca marele Bernard nu e aici, el v-ar spune acesta mai bine de­cât mine. — Acest mare Bernard era cu dum­­neavostră, este unul din aceia care ați fugit ? — Marele Bernard nu a fugit de loc d­le comisar, este el care ne a or­donat de a rămâne și de a deschide ușa acestor domni. El nu este aici cu noi pentru că a crezut că acesta l-ar în­târzia prea mult; avea un comision grăbit la Montreuil la d. doctor Mo­rand, și de la Joinville până la Mon­­treiul este ore­care distanță. Auzind pronunțându-se numele doctorului, ma­gistratul făcu o bruscă mișcare. — Vom vorbi numai de cât de acela pe care ’l numiți marele Bernard, zise el, înainte de tate voese se scia cu ce scop v’ați introdus în casă. (Va urma). Miercuri, 1 (13) Serbările de la Sol, Boloi Recepțiunea solemna a , italieni și străini s’a făcut multe discursuri s’au rostit și i Student germani au­ salutat pe scoțând săbiile lor din tecă și să­ Trăiască Roma neatinsă ! Studenții primiră la 5 ore la g& studenții francezi. Au fost scene entusiasm indescriptibile. Studenții u­mani se ureară în aceleași trăsuri i­preună cu studenții francezi și au su­ bătut orașul la brațe. Conflict (Constantinopol 30 Maî. Aflând că autoritățile din Monastir au primit ordinul de a nu primi nici o hârtie semnată de d. Panaria, consul al Greciei, d. Tricopis a ordonat au­torităților din Larisa, de a suspenda tote legăturile oficiale cu consul o­toman. După o sorginte turcesca, ar fi ne­înțelegere : Porta considerând pe d Panuria ca personal răspunzător de in­cident, instrui autoritățile din Mo­nastir de a avea numai raporturi ofi­ciale cu d. Panuria și de a evita ra­porturi amicale. E probabil că instruc­țiunile Porței fiind ca tot dauna vagi, guvernatorul din Monastir a accentuat rezerva comandată. Se crede că Plrta va sfîrși prin a pă­răsi acesta atitudine. Totuși ea a reî­­noit la Atena cererea sa de rechiemare a d-lui Panaria. Moța rusesca Constantinopole, 29 Mai Nici o decisiune nu s’a luat în pri­vința notei rusești. Negocierile financiare continuă fără vreun resultat până acum. Porta caută mai cu semă acum un espedient pre­care pentru a avea câți­va bani spre a plăti, după obice­ii, lofa unei luni cu ocasiunea Bairamului care sose­ște cu una nouă. Ultima oară Guvernul a hotărât să numească o comisiune de oameni speciali, spre a începe cu verificarea mai multor ad­­ministrațiuni publice. Această comisiune trebue să se în­tocmească săptămâna aceasta. $. Mai multe credite agricole din țară vor fi trecute în inspecție de către un inspector financiar, însărcinat cu a­­ceastă operațiune de către ministerul de financi.­are Regele a amânat pentru câte­va zile plecarea sa la Sinaia, numai să potă asista la o parte din examenele șcalei de ofițeri și școalei de aplicație. 1. Consiliul județian și comitetul per­manent al județului Vlașca, vor fi di­zolvate săptămână aceasta.­­ Curtea de Compturi a început să se ocupe cu verificarea gestiunilor consi­liului comunal din Capitală pe ani 1883 1884. O ver­er fi­ri airLCl sir Eri la Bursa din București s’au co­tat : Naționalele 890 cu­ bani, 898—895 cu termen. Daciile 2241/2 cu bani. So­­ciet. Nat. de asigurare 220 cu termer. Construcții,e, 88 cu termen. Agiul 16.80—16,85 la sută. Adevăratul isvor de vindecare Prin renumitele APE de la LACUL­ SARAT DIN JUDEȚUL BRAILA La sub­semnatul se găsesc camenile cele mai h­igienice, curățenie complectă bine mobilate. In­t­ră și al II-lea eta­­giu, situate pe Bulevard, față în față cu Grădina Sfatului. Se închiriază cu Prețuri moderate de la 1 Mai Se închiriază și restaurantul cu firma : Grand Hotel din Bulevard La un bun restaurator care are și avantagiul de la 40 camere. Ca su­mă, proprietar CONSTANTIN POPPESCU 10-5 librar, str. Ilegală No. 26, Brăila BOALELE SIFILITICE 3Sre TpTX"d­r­.țss. Tofer Iostrescu. Vindecă după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împiedicare; după experiență de 18 an Specialist dr. TBOR Str. .Emigrat No 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi(Tramway)- Consultațiuni de 1, 8 dimineța până la 8 sera. Loc de aț­teptare separat pentru Se­care 300.8

Next