Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)

1888-07-01 / nr. 170

Universul No. 170. Al dracului! Al dracului om trebue se fie Ion Constantin, din str. Tăierii, sau a dra­cului trebuie să­­ fie nevasta, căci tră­iau ca câinele cu pisica în casă. Ieri, toată cearta era să se ispră­vească. Ion Constantin, turbat, după o certă apucă pe nevasta sa de gât și voi s-o zugrume. Vecinii, intervenind, nevasta a scăpat vie, iar sugrumătorul odihnește la sec­ția 34, încercare de otrăvire La otelul Vangh­ele în Iași un pasa­ger anume doctorul Iorgandopol urân­­du-i-se se vede cu acestă viață, a încer­cat a se otrăvi bendi mai multe gămă­lii de chibrituri amestecate cu o compo­site de mercur, însă nu a reușit căci venindui în ajutor d. dr. Roj­iță, i-au salvat viața. Meeting cu bătae­ ii se scrie din Marsilia că lucrăto­rii francezi de acolo se adunaseră du­mineca trecută într’un mare meeting, cu scop să nu se mai dea de lucru pe viitor lucrătorilor străini. La alege­­rea biuroului însă s’au ivit certe cari ținută până în nopte. Spre a nu se putea zice că n’au făcut nimic, cei 1000 de lucrători s’au apucat la bătaie după ce se împărțiseră în doue tabere : “na­ționali“ și „socialiști“. Poliția a golit sala cu armele, rădicând 40 de lucră­tori mai mult sau mai puțin răniți. ȘTIRI PELIN POSTA împăratul Germaniei a trimes ur­­mătorea depeșă către marele duce Vladimir al Rusiei: „Atins la estre­­mitate de depeșa ta, te rog să îm­părtășești mulțumirea mea adâncă re­gimentului a cărui uniformă o port de­ja de mult timp, pentru care mă inte­resez și al cărui șef sunt mândru de a fi. Te îmbrățișez cu cea mai sinceră amiciție.“ Bogatul evreu din Paris baronul Hirsch a dăruit 12 milione florini pentru șco­­lile evreești din Galiția. Acesta sumă colosală se va numera evreilor galițieni cu ocasiunea zilei de 2 Decemvre, când împăratul Francisc Iosif își va serba aniversara de 40 de ani ,a suirii pe tron. sale Comuna slovacă Cleneț din Ungaria e tulburată din causă­ că învățătorul de la școlla evangelică de acolo Ca­rol Salava a fost destituit din postul său, sub cuvânt că ar fi un agitator pan­­slavist. Poporațiunea din Cleneț nu vo­­ește să lase să se execute destituirea or­donată de autoritatea bisericescă la ce­rerea organelor guvernului. Când s’a publicat sentința, s’au întâmplat escese mari; gendarmeria a trebuit să inter­vină. ■* & In urma apropierii dintre Rusia și Germania, marii financiari berlinezi au declarat că vor să înlesnescă Rusiei îm­­prumutul de care are nevoie. * * * * * unde le a dus, tot nu e nimic c că nu cred că dânsele să fi fost atât de fără cap ca să -și spuie domiciliul or­ cui ar fi, dar îmi va spune semnalimen­­tele lor, cum erau îmbrăcate, ce vâr­stă, ce figuri, ce mișcări aveau și póte vr’un cuvânt două ce și-ar fi zis. Cu tote astea și cu ceea ce știm deja... Un gest elocvent îi complectă gân­dul pe urmă adăogă. — Acum trebue să ne întorcem la cârciuma blestemată... însă scii, repede ! Poți să stingi felinarul. Ni s’a trimis din Berlin raportul o­­ficial apărut acum al medicilor germani, asupra bulei și morței împăratului Frederic. Găsindu’l forte interesant, vom da mâine un extras din el. * * * In Alpii austriaci o persa­nă însem­nată, d. Max Reinisch, vrând să se pre­umble pe nisce piscuri, s’a rostogolit în prăpăstii. Cadavrul n’a fost încă găsit. Austriac­ răpiți Alaltă­ieri o bandă de 45 de briganzi bulgari au înconjurat stația Belova din Rumelia de răsărit și au răpit trei supuși austriaci, între cari un agent al societății Vitalis și un agent al baro­nului Hirsch, bătându’i crâncen și du­­cându’i prizonieri. Detalii lipsesc. ILUSTRAȚIA NOASTRA La 13 a. c. a fost inaugurat la Vie­­na de către împăratul Franz-Iosef mo­numentul marei împărătese a Austriei Maria Teresa. Monumentul e colosal : constă din nouă figuri și din patru basoreliefuri lucrate în bronz. Greutatea monumen­tului e de 44.000 de kilogr. și costă mai mult de două milione de franci. Statuele equestre ce se ved în jurul monumentului reprezintă­­na mareșalii Daun, London Traun și Khevenhüller; figurele așezate la p­i­ci­o­re­sc M 'șir­ie­l' T­e­­­resa sunt miniștrii Ram­itz, Van­­ Mie­ten, Liechtenstein­­ și Haugk­vitz. Suverana e represintată șezând pe tron. Basseliefurile represintă în mod sim­bolic politica externă, artele, șciiițele, armata, legislațiunea și administrația interioră. Bandă de hoți mascați și se scrie de la Brașov că umblă pe acolo în jur o bandă mare de hoți mascați și călări. Mai alas tăieri dânșii au prădat vr’o patru stâne ucizând câțî­va ciobani. Tot în ziua aceea, s’au găsit într’o pădure patru­ țărani români legați de copaci după ce fuseseră pră­dați de tot ce aveau pe dânșii Un chip ciudat d’a da petițiuni și se scrie din Roma că în ședința de alaltăieri a camerei italiane două pachete grele au fost aruncate dintr’o galerie asupra deputaților. Un pachet a căzut în banca ministerială, altul a lovit în cap pe deputatul Sorroca. Individul care le-a aruncat a fost prins îndată și arestat. Pachetele con­­țineau petiții adresate miniștrilor Crispi și Zanardelli, cari fuseseră de mai mul­te ori rugați să se ocupe de chestia călătorilor de pe la gări. Camera a fost așa impresionată de acest incident, încât a rădicat ședința.­ ­ Pe când mișca repede din picior ca ea să se ție de tovarășul său, Absent se și gândea. De 25 de ani de când era la poli­ție văzuse mulți polițiști de rangul șefi trecându’i peste cap, cum zicea, adecă înaintând în curs de un an la graduri ce erau refuzate serviciilor sale îndelungate. Ori de câte ori se întâmpla așa ceva, ex-gendarmul învinovăția pe superiori de nedreptate și pe fem­eiții camarazi de lingușire. Pentru densul, vechimea era singu­rul titlu de înaintare, cel mai frumos și mai respectabil. Explosie înspăimântătore Ia cel mai frumos local din orașul Cette, în Francia, în cafeneaua cea ma­­e, s’a întâmplat alaltăieri o exprosie de gaz. Toți omenii cari se aflau atunci în cafenea au fost uciși sau răniți. Pla­fondurile au fost sparte și locuitorii de la rândul întâia și al doilea ale casei au căzut jos, greu răniți. P­olitera Pete nu exis­­ă popor mai politicos ca cel suedez. Când sosește ori pleacă dintr’o gară un tren, toți cei de pe peron salută, rădicându’și pălăria. Dacă cine­va întâlnește un cerșitor, îi răspunde salutului rădicându-și pă­lăria. Când întâlnește unul pe o domnă, cât vorbește cu densa stă mereu cu pălă­ria ’n mână. Lucrătorii porturilor, când văd tre­când o barcă, salută. 1ST putăți Hazlii ’ Măriuca se întorce de la biserică. — Te-ai rugat bine lui Dumnezeu? o întrebă mă-sa. — N’am putut, măriița, nu-l am gă­sit pe d-zeu ; era acolo numai popa. Negustoriea de fete Negustoria cu­ negrii fiind oprită, în­florește acum negustoria cu fetele albe. La stația Brünn (Moravia) au fost arestați paispre­zece evrei, cu cinci fe­te, cari făceau negoț de fete pentru haremurile și bordelurile din Orient. S-a constatat că compania de evrei a vândut, în șase luni, 130 de fete în Turcia, Egipt și Asia­ Mică. ȘTIRI Lucrarea planului pentru drumul de fer Iași-Vas­iI se urmeza cu multă stă­ruință.­­ Locotentul colonel Wartiadi, coman­dantul regimentului al doilea de arti­lerie, a obținut un concediu de 45 zile pentru a-și căuta sănătatea. sc­oată numele medicilor-locotenenți cari s’au presintat la concurs pentru a ob­ține gradul de căpitan . D-nii Ratolff, Sirina, Popp, Gugea, Davidescu și Ilagiescu.­­ D. Peretz, supleant la tribunalul Buzău, se zice că va fi numit procuror la tribunalul din Galați. Vineri In noptea aceea însă își schimbase părerea, înțelesese dintr’o dată că ală­turea de vechime mai era și alt­ceva, era^adecă istețimea, i­alentul, pătrun­derea, înțelesese că de pildă, el, Ab­sent, ex-gendarmul, care își petrecuse la prefectură atâta amar de vreme, n’ar fi putut face cât e lumea o cercetare așa cum o făcuse tînărul acela înce­pător care’i mergea la laturi. Indicerea acestor reflexii fu­ră și Lecoq­o să’i treca peste cap ca mâne poimâqe ba pâte o să ajungă mai mare de­cât toți care-l văzuse până atunci. Când își mai încetiniră mersul, fiind­că trecea fi printr’o potecă anevoibsă, ex-gendar­ul zise : — D-ta numai zici nimic, camarade, ar crede cine­va că nu ești mulțumit. Acest „d-ta“ resultat uimitor al gân­dirilor bătrânului, ar fi surprins pe Le­coq dacă mintea lui n’ar fi fost cu to­tul la alt­ceva. — Nu sunt mulțumit ce’i drept, răs­punse dânsul. — Dar ce ai? Adunéarea erai forte vesel. — Se pare, dar atunci nu preve­deam nenorocirea care ne amenință. — Ne amenință vr’o nenorocire ? [Va urma] SC Afacerea din strada Franzelaru a fost pusă definitiv la dosar.­­ Colonelul baron de Papen, noul ata­șat militar la legațiunea rusescă, va vi­­sita peste câte­va zile stabilimentele militare din București. + D. Olănescu, însărcinatul de afaceri al României la Viena, este așteptat joi dimineță în București. "D. Olănescu va relua funcțiunile sa­le de secretar general la ministerul a­­facerilor străine. #. S1 — 3 — D. General Barozzi, ministrul de res­bel, se va întorce lunea viitare, și va relua, îndată ce va sosi, direcțiunea de­partamentului resboiului, al cărui in­terim fusese ținut pe timpul absenței sale de d. Th. Rosetti, președintele con­siliului. După informațiunele ce avem, con­siliul județean al districului Argeș, în curînd, se va disolva. Raportul s’a și ’naintat. X Perceptorul fiscal al circumscripției Stoiceni, plasa Olt, județul Argeș, a delapidat, o sumă de peste 4000 lei ; ancheta nu s’a terminat încă. X Din causa ploilor torențiale ce au căzut în cursul lunei precedente și în luna curentă, în județul Argeș apele venind mari a fi rupt mai multe poduri, ast­fel că în cea mai mare parte a dis­trictului comunicația e întreruptă. S’au luat măsuri pentru repararea a­­celor poduri­^ de expresiune (bust), antic—bust și antic figură. Domnia-sa este cel d’ántáiu care s’a distins­ la aceste­­ concursuri. SC Pentru căutarea sănătății sătenilor din Romanați, s’au înființat două spitale, cu câte zece paturi fie­care, în comunele Cor’abia și Balș. St Comisiunea însărcinată cu studiarea ces­­tiunei scolelor comunale a cerut în ra­portul sau clădirea a opt școli comunale și una comercială.^ SC Faimosul proces al prințului Gr. M. Sturdza cu frate-seu D. M. Sturdza și sora sa prințesa Gorciakof a venit înaintea tribunalului din Iași. In urma diverginței i de opinii din tribunal, judecata s’a amânat ,pe ziua de 5 Septemvre. Lucrătorii tipografi puși în­ grevă, au numit­ o comisiune de 10 dintre ei spre a supune patronilor dorințele ce au și punctele ce voesc să se stabilescă în comun acord. Aceste puncte sunt: formarea și sta­bilirea unui tarif general; regulamen­­tarea numărului elevilor ; reducerea orelor de muncă la 9 ore pe zi ; res­pectarea sărbătorilor; regularea modu­lui plății lucrului sau salariului, și formarea unui sindicat.­­ Circulă zgomotul că în privința Ges­tiune Bulgariei, un acord comun s’a stabilit între Germania și Rusia pentru „detronarea și isgonirea prințului de Coburg.O acțiune comună în acest sens, este iminentă.“ Sc .Consiliul comunal al capitalei a­otărît să ceară părerea mai multor bărbați de știință ai noștrii în ceea ce privește dă­­rîmarea turnului Colțea, de­ore­ce în public unii sunt contra, alții pentru a se efectua dărîmarea. Ast­fel vor fi con­sultați de Hasdeu, Odobescu, Tociles­­cu, etc. Sc Samuil Popa, unul din asasinii prinși în Ungaria și care până acum n’a voit să mărturisescă ceva, a sfirșit prin a arăta judecătorilor că și dânsul a par­ticipat la crima din strada Dionisie. Din cauza grevei generale a lucră­torilor tipografi din București, mai mul­ti ziare n’au putut apare ieri. Se gg D. Menelas Ghermani, ministru de finance, a plecat la Carlsbad, în vir­tutea unui concediu de două luni. Interimul acestui minister va fi ținut de d. Th. Rossetti. Sa Lada casieriei poliției Capitalei a fost sigilată, în urma unor scrisori a­­nonime ce s’au primit la prefectură. Nu s’a constatat nici o abatere din partea casierului, de către inspectorul financiar însărcinat cu cercetarea.­­ D. Maiorescu, ministru instrucțiuni publice, a luat un concediu­ de o lună de zile pentru a pleca în străinătate. X Consiliul comunei urbane Mizil (Bu­­zău­) și al comunei rurale Popești (Pra­hova) s’au disolvat. Și S’a oferit Domnului Philip Marines­­cu, elev al școlei de Belle-arte din sec­țiunea sculpturei, de către juriul aces­tei școle următorele recompense:—„Men­țiune de onore“ la­­ Composiție, cap de Vaticanul și Italia Roma 29 Iunie Nuncii papali au comunicat tuturor guvernelor o notă a cardinalului Ram­­polla, care constata că, având în vede­re ultimele demonstrațiuni anti-papale făcute la Roma, situațiunea creată Sfân­tului Scaun de către guvernul italian devine din zi în zi mai precară. O descoperire înfioratore In biserica cea mai veche din Zara, în Dalmația, se fac acum niște săpături adânci în scop de reparație și se des­­coper o mulțime de morminte de pe la anul 1200 și mai înainte. In unul din aceste morminte s’a gă­sit un schelet forte bine conservat într’o pozițiune ast­fel că nu încape nici o îndoială că persana a fost în­gropată de vie. Se cunosc tote încer­cările ce a făcut ca să scape din în­fricoșata închisore. Capacul sicriului era rădicat, capul, brațul și piciorul stâng erau eșite, pă­mântul în jur scormonit și unghiile de la degete rămase în lut. Re­stul corpului era în sicriu­ însă cu genuchiul și mâna dreptă rădicate ast­fel că sprijineau­ capacul. Priveliștea acestui schelet era așa groznică încât curioșii ce se aflau față a fi dat un țipăt de spaimă și o femee a leșinat. Sicriul avea pe dânsul inscrip­ția­­ familiei Carincik. Intr’o altă grupă s’au găsit două sche­lete­—de bărbat și femee,—așa mult apropiate în­cât se crede a nu­­ fi for­mat de­cât un corp. Se crede că și a­­colo a fi fost îngropate de vii două per­­sane cari afi murit îmbrățișate. Sâmbătă 2­­141 iulie 1838 O regină supraveghiată Wiesbaden, 29 iunie. Regina Serbiei a făgăduit pe cuvân­tul ei de onore guvernului german că nu va părăsi Wiesbaden până când nu se va lua o decisiune asupra afacerii sale. Regina e supraveghiată de poliție. Președintele poliției a întrebat ori pe regina dacă voește să remită pe principele regal generalului Protici, dar regina a refuzat. Un alb în Africa Paris, 29 iunie. După o depeșă din Suakim, o scri­­sore a Mahdiului adresată lui Osman­ Digma confirmă prezența unui șef alb în provincia Bar-el-Gazel. Acest șef alb ar mai fi făcut un marș înainte de trei zile; el se îndrep­­teză spre Kartum. Mahdiul a chiamat pe partizanii săi spre a se opune trecerii sale. Alexandru Battenberg Paris, 29 iuliu. Se confirmă din Darmstadt că prin­țul Alexandru de Battenberg era a­­prope să piară într-un accident de tră­sură, pe când se preumbla în valea Ste­­etbach. Se asigură că doctorii socotesc rănile fără gravitate. Mieta!Mieta! Mieta! In urma a mii și mii de cereri, joi 7 iulie vom începe a publica în fas­cicule ilustrate de 8 pagini fie­care celebrul roman M­IETA d­e IE3m.ile ZE Siclxe­bo­u­rg-Va apare o fasciculă ilustrată în fie­care zi și se va vinde 5 bani fascicula în toată țara. Vindecarea bulelor celor grave A apărut ediția II revăzută și adău­­gată din cartea d-rului Bertelli asupra bulelor și vindecarea­ lor. Acastă a 7­ ediție conține și mai multe certificate din România, ale per­­sonelor vindecate. Un volum de mai bine de 190 pa­­gine costă numai 40 bani, franco în ori­ce parte de țară. Se vinde la tote chioșcurile și la­ toți vânzătorii de ziare. DEPEȘI Părechea regală-serbe Wiesbaden 29 Iuliu. Guvernul sârb cere într’un mod ofi­cial sprijinul trimișilor săi pentru a a­­duce înapoi pe prințul regal. Acest spri­jin n’a putut fi refuzat, dar trămișii sărbi n’au făcut pân’acum uz de aces­­tă făgăduială. IN TIMPUL VACANȚEI unor părinți cari voesc ca copii d-lor să fie pregătiți pentru cursul pri­mar și secondar, pot găsi în timpul vacanței meditații cu preț avantagios. Se primesc pentru acest timp și interni. Informațiuni în strada Bradului No. 3, București. 10-2­ 1 Constantin M. Cordoneanu. IDE Cu­­ prețuri moderate L­e ixt­ix­e d­­e foc COJITE ȘI NECOJITE 1000 stînjeni, aflători pe proprieta­tea d-lui St. D. Greceanu, com. Bil­­ciurescu, plasa Ialomița, jud. Dîmbo­vița, în apropiere de gara Periș. Esența Cer, Ceróica și tufa curată. Doritorii se vor adresa în localitate.— Esploatatorî 20-2­8 P. Belu­­ Munteanu. MARE MAGAZIN de CUȚITĂRIE ȘI TOCILĂRIE PILAȚI 38TI Bucuresci—Strada Lipscani 54—Bucuresci Se ascute ori­ 15e obiect tăios precum: brice, forfeci, bricege, cuțite și ori­ce instrumente chirurgicale cu prețuri forte moderate. 15-1d-4 SURZILOR Cine­va care s’a însănătoșit după 23 de ani de surzenie și de vîjîit în ure­chi cu un leac simplu, trimite gratis descrierea lui or­cui va face cerere d-lui Michelson. Viena IX, Kolingasse 4, Austria. 13-j-2

Next