Universul, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 274-298)

1888-11-01 / nr. 274

Anul V.—No. 214 numai in moi. de calibru și putere văzute. Peste curând se va pune baterie la marginea insulei Kotline un tun care cântăreșce 110,000 kilograme și este lung de 19 metri. Acest tun aruncă ghiulele de greutatea de 760 de kilograme și la fiecare încărcătură consumă 4000 kilograme de praf. Fiecare ghiulea de fer ce se va băga în acest tun va costa 550 de franci iar ® ghiulea de otel va costa 2,200 fr. “ la jubileul L*î Giersimp1 Cu privire mai multe ziare au aerul d a imputa cancelarului că de când conduce trebile, n a făcut deci o faptă strălucită. Ca răspuns la aceste imputări, alte ziare respund că dacă n’a făcut fapte strălucite, n'a făcut nici prostii. Cu ocazia jubileului, sa presentat țarului de către secretarii săi patru scrisori de felicitare cu totul deosebite unele de altele. Țarul a alea pe aceea în care erau roar multe cuvinte de lingușire la adresa cancelarului, a iscălit-o, și a trimis-o. Acesta probcză, contrar soliilor date ziarele străine, că posițiunea lui Giers este forte tare. De altfel toți recunosc aici că dacă împăratul n’a fost atras până acum în curentul furtunos al panslaviștilor, acesta o datoreza numai lui Giers. Kaminski. .A*. _A.^=C ă^2STJ’IX’ Calendarul UNIVERSULUI format mare in folio, 104 pagini, hârtie bună, tipar curat, 20 gravuri, coperta ilustrată în culori (baladă).— Bratisiac verde (poveste) — Dramele vieți* ^poesie).—Bucurie tristă (poveste de Crăciun).—Explicarea ilustrațiilor. -Otravi și contra otrăvi (interesant și instructiv capitol de medicină populară). Idote.—Anunciuri. Ilustrațiuni : Statua, cronicarului roman Miron —Basoreliefurile statuii lui Mirron Costin.-Wilhelm I, împăratul Germanj^^__ Frideric I, împăratul Germaniei. Wilhelm și împăratul Germaniei.—D. ^adi Carnot, președintele republicei franceze.—Prințul Amedeo de Savoia.—Prințesa Letiția Bonaparte, soția prințului Amedeo de Savoia. — Dadra Elena Teodori»1* — Robespierre, Dantonuj eroii j*»~i tieî franceze de la 1709. — Turnul Eiffel, comparat cu monumente]® cele mai înalte din lume.^^l^ortret^0 celor patru demne premiate 1^, concursul de frumusețe din Spa, prețul 1 left. S ~U~ 3ML .A. IES TI~ XI PARTEA I Chronologie.— Semnele chronologice ale anului 1889 și bazele calculului sărbătorilor. — Poziția sorelui în semnele zodiacului și anotimpurile 1889.—Eclipsele anului 1889.— Regentul amilui.— Sărbători mobile și sărbători naționale. — Cele doisprezece luni ale anului (calendar român, calendar catolic și calendar ebraic). —Suveranii Europei. — Scurtă statistică geografică a Europei (suprafața și populația statelor europene). —Bâlciurile din România.—Tarifa scrisorilor, imprimatelor, probelor de mărfuri și mandatelor poștale pentru tot globul.—Tarifele telegrafice interne și externe.—Tarifele căilor ferate române. Tarifele companiei vaporelor pe Dunăre. —Tablou statistico-geografic al districtelor României cu capitalele lor, așezate după ordinea alfabetică a districtelor. Sistem metric: schimbarea măsurilor celor vechi în cele nouă.— Tablou pentru calculul dobânzilor.—Tablou pentru reducțiunea timpurilor după meridianul din Berlin.—Tabelă pentru calculul monedelor străine. — Tabloul monedelor străine calculate în lei după noul curs fiscal.— Calendarul vecinic. PARTEA II Bomnița lui Ștefăniță vodă (nuvelă istorică).—Domnița Alma Știrbei(poesie, de Gr. H. Grandea.— Eroii Pindului: Atanasiu Diacul.—Puica Bradului (poesie populară). — O minune a sfîntului Vasile (nuveletă).—Istoria unui nas (scene din viața dobrogeană). — Țarislav Culcer judeciar la Londra s’a judecat deunăzi un proces de divorț forte deosebit de cele l alte procese de același soiu. Un cafegiu milionar, anume Hading, a dat suplică la judecătorie să fie divorțat de tînera și frumosa lui nevastă pe care o învinovația de faptul trădăreî. Ca dovadă, el aduse înaintea tribunalului o hârtie sugătare pe care erau imprimate doandosele nisce caractere negre. Hârtia acesta o găsise pe biuroul de scris al d-nei Hading. Punând-o înaintea unei oglinzi, judecătorii putură citi forte lămurit aceste cuvinte: „Iubitul meu, multe sărutări... O mie de îmbrățișări“. Vinovata încercă să se disculpe în chipul următor: — D-le președinte, scrierea este a mea, nu pot să tăgăduesc ; însă n’am adresat-o vr’unui amant, căci nu am nici unul ; prea puțin timp este de când m’am cununat cu d. Hading și n’am avut vreme să’mi iau amant. Intr’o zi când voiam să șerifi unei prietene, am schimbat penița din joc si vrând să încerc pe cea noue am scris pe o bucată de hârtie cele d’ânteî cuvinte ce mi-au venit in gând și care sunt acestea pe care le vedeți. — Asta e minciună góta, strigă bărbatul , nu stau așa lucrurile. E adevărat că a trecut prea puțin timp de când am luat pe dumneaei de nevastă și pate în vremea acesta n’ar fi avut vreme să își aleagă un amant. Din nenorocire amantul îl avea de când era fată mare ,l’am surprins de mai multe ori în curtea mea și dacă nu i-am turnat un glonte în pept pricina a fost că a fugit forte repede. Ve rog, d-lor judecători, să pronunțați divorțul, căci altfel, dacă mă siliți să me întorc cu dumneaei acasă sunt capabil s’o strâng de gât într’una din nopți. Femeea, auzind așa, s’a învoit și ea la divorț, cerând însă o sumă importantă pentru ca să potă trăi. Tribunalul i a acordat-o și a pronunțat divorțul. Acte oficiale Sesiunea actuală ordinară a consiliului județului Tutova se amână până la 1 Decembre 1888. S’aîi aprobat a se face mai multe 2 — modificări în budgetul comunei urbane Tulcea pe efercițiul curent 1888-1889. »Consiliul comunei ruale Dor-Manunt, din județul Ialomița; Consiliul comunei rurale Târgu Burdujeni, din județul Botoșani; Consiliul comunei rurale Cojească, din județul Dâmbovița; Consiliul comunei rurale Plopii, din județul Mehedinți, s’aîi dizolvat. * S’a aprobat regulamentul relativ la intrepositele nominale de vinuri, votat de Consiliul comunal al orașului Bacău în ședința sa de la 10 octombrie 1888. w S'au deschis d-lui ministru al financeii»» pe sema budgetului datoriei publice, pe exercițiul curent, un credit extraordinar de lei ?2.936, bani 29, din cari lei 32,800 costul hârtiei filigranate necesară pentru confecționarea în anul curent a titlurilor de renta amortibilă și costul tipăririi acestor titluri, și iei 136, bani 29, pentru plata mandatului ministerului de finance cu No. 6.384 din 1874. Arși de viu In ziua de 18 Octombre curent, Maria, soția lui Ghiță Grigorie Dogariu din comuna Gropșari, județul Romanați, punând gaz în foc, pentru aprinderea lemnelor, dintr’un vas cu 6—7 oca, a luat foc și gazul din vas, care a ars pe femee și pe un copil ca de 7 ani. Copilul a încetat din viață, iar femeea este grav bolnavă și fără speranță de însănătoșire. D’ale armatei Doctorul în medicină Popescu Groseanu s’a numit în corpul ofițerilor sanitari de rezervă cu gradul de medic de batalion stagiar, chemendu se tot d’odată a face stagiul cerut de lege. — Administratorul clasa II Malaxa Mihail, aflat în posiție de disponibilitate pentru cause disciplinrre de la 8 Aprilie a. c., s'a chemat în activitate de serviciu. — Sub locotenentul de reservă Teodorescu Gh. Dimitrie, din arma infanteriei, ce face parte dintre ofițerii de reservă ai corpului II de armată, s’a șters din cadrele ofițerilor de reservă, ca unul ce fiind atins de o bula incurabilă ", face cu totul serviciului ar Unar impropriu Frica de friguri galbene Știm că în câteva localități ale Americei bântuesc pe omeni frigurile galbene, o bollă care se asemănă cu ciuma asiatică. Oamenii cad morți pe drumuri și adesea stafi acolo mai multe zile fiindcă nimeni nu îndrăznește să -i rădice ca să nu se molipsască și ei. Se văd câni și alte animale fugend cu câte o mână saf un picior de om. In scurt, frigurile galbene sunt ciuma americană. Ca curând un deputat dintr’o localitate infectată a sosit la Washington ca să ia parte la deliberațiile congresului. Primăria de Washington i-a închiriat pe socotelați o casă isolată în care să locuescá puindu-i și un ofițer sanitar la disposiție ca să’l păzască să nu vie în atingere cu nimeni. Servitorii îi întind mâncarea pe nis ce lopeți și farfuriile golite sunt aruncate d’a dreptul într’un ciubăr cu apă clocotită. In cameră i s’a făcut o estradă forte înaltă pe care șade el singur. Dacă vrea să ia cuvântul tot de acolo trebue să vorbescă. In parlament nimeni nu’i întinde mâna și nu’l întrebă nimic. La eșirea din cameră el trebue să plece în urma tuturor după care apoi se întrebuințază totă desinfectantele posibile pentru ca să se curățe locul. DUMIRI — D. Dim. Șinescu, fost subprefect, este numit în funcțiunea de subprefect la plasa Muntele din județul Suceva. — D. Vasile Popescu este depărtat din funcțiunea de comisar clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei. — Sau numit d-nii medici veterinari , Pr. Ocianu, definitiv în funcțiunea de director al abatoriului capitalei București; P .Stavrescu, în postul de veterinar-ajutor al directorului abatoriului, provisoriu până la facoarea concursului, iar d-nii L. Vincent, actual veterinar al orașului globorului, și P. Constantinescu, de la abatoriu, rămân însărcinați cu serviciul orașului, halelor și măcelăriilor capitalei. — D. dr. N. Frangulea este numit în postul vacant de medic la plasa Dumbrava-Motru de Jos din județul Mehedinți, cu reședința în comuna Strehaia. — D. Euclid Moscovici, s’a numit comisar polițienesc în orașul Pitești. — D. Ion Teodorescu, s’a numit copist cl. II în cancelaria prefecturei județului Tutova. D. Hristache C. Rădulescu, actual supraveghiător în serviciul exterior al vămilor, s’a numit impiegat de cancelarie în acelaș serviciu, în locul dlui Vasile Constantinescu, depărtat. — D. I. Capraru, fost taxator vamal, s’a numit „impiegat de cancelarie în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui N. C. Bacalbașa, depărtat. STIXLX FRISS POȘTĂ Regina Natalia, întrebând pe țarul Alexandru 111 dacă o vizită a sa ar fi bine primită la Petersburg, a respins în chip negativ. De aceia, regina a renunțat la călătoria sa în Rusia. La alegerile pentru consiliul provincial al Alzaciei gi Lorenei a isbutit partida protestatarilor contra anexării la Germania. La plecarea recruților din Alzacia s-a fi produs grave turburări ; alzacienii voiau să trecă fruntaria, ca să servescă în armata franceză. * « * Se vorbește positiv că guvernul ungar are de gând să înființeze în Ardeal o fabrică de zahăr, care va avea să acopere numai trebuințele Ardealului. * Cu prilejul accidentului de la Borid a fost rănit și principele moștenitor.*în vv Impărătesa Austriei suferind de reumatism s’a duc să petrecă câtva timp Marți, 1 (1.3) .Noambra 1888 în insula grecescă Corfu. Dar fiind că nici aici durerile nu’l daui pace, acum ea s’a hotărît să facă o călătorie în India și în America. Călătoria acesta va dura vr’o șapte luni. isc. & *Jf * in urma vizitei împăratului Germaniei la Roma și fiind că împăratul a purtat acolo necontenit o cască de metal cu vârf ascuțit, se zice că la o parte din trupele italiane se va da casce de același soia, în amintirea acestei vizite. CEREALELE De marți a început să ningă în tată țara. Tate câmpiile sunt acoperite cu zăpadă și cultivatorii au fost siliți să întrerupă tóte lucrările de tomna. Acestă împrejurare face să rămâie înaipoi multe semănături, astfel că tota lumea e nemulțumită. In anul 1887 și primăvara anului 1888 s’aîi semenat grav 1,256 308 hectare care au produs 19,901,872 hectolitri . Secară 300,895 hectare cu o recoltă de 5,153,605 hectolitri. Porumb 1,697,979 hectare cu o recoltă de 21, 489 359 hectolitri. Orez 213,930 hectare cu o recoltă de 3,622 087. Orz 506 485 hectare cu o recoltă de 8125,831 hectolitri. Merii 97,358 hectare cu o recoltă de 1,035,508 hectolitri. Rapiță 43,781 hectare cu o producțiune de 546,683 hectolitri. Semănăturile din anul agricol 1888 —1889 nu se crede a atinge aceste cifre atât din cauza secetei din temna aceasta cât și din cauza zăpezii care a căzut prea timpuriu. Campania exportațiunei e pe la sfârșitul ei și timpul urât grăbește și mai mult acest sfârșit. Brăila și Galațul au început deja să înregistreze mai put puțurile însă, în raport”ciocălitatea cerealelor, s’au menținut bine și săptămâna aceasta. Adfocat, logos, tâlhar și aci de la începutul anului acestuia a venit din Francia în Italia o domnă anume Margareta Ouradon, femee fruntașă și bogată. S’a așezat la Neapol cumpărându’și o casă fruntașă de pe ferestrele căreia se putea admira splendida panoramă a golfului și a insulelor. La o lună după ce se așezase în casa aceasta, făcu cunostință cu un avocat ,anume Rafael Faniola, de loc din Potenza, om tînăr, frumos, luxos și cu manieri alese. Avocatul se amoreză de frumosa franceză și îi îi mărturisi patima ce’l inspirase cerându’i mâna. Femeea crezu că a dat peste ceea ce căuta de multă vreme. Se logodiră și avocatul care zicea că ocupă sarcini înalte, primi învoire să viziteze în fiecare zi pe frumusa văduvă. Intr’o seră densul n’o găsi acasă și rămase s’o aștepte în salon citind mai multă ziare și reviste sosite în ziua aceea. Curând femeea se întorse și vezindu’l în salon se repezi de ’i dădu mâna apoi ceru scuse că se retrage să se desbrace; tot d’o dată puse pe masa salonului un portmoneu de pele, plin cu monede și cu bancnote. Când se întorse îndărăt, portmoneul nu mai mai era pe masă, avocatul ÎU nnoita „In-iversului“ 114 Tainele Poliției PARTEA A DOUA _ Când cineva nu e tare ca unul, ziceau oratorii în deliberațiunile lor, se încorce ca trestia, care se ridică după ce trece furtuna. Și el se încovoiră... Și așa zisul lor entusiasm se reversă ca un deliriu atât mai extravagant cu cât erau amestecate în el pizma și frica. Cine ar fi ascultat bine acele strigăte ar fi recunoscut în ele accentul mâniei și al amenințare!. In sfârșit, cum se întâmplă forte rar ca omul de la țară, rol de neîncredere, să nu păstreze un gând al lui ascuns în fundul sufletului, fiecare își zicea în sine : — Ce perdem noî strigând : „Trăiască de duce!“ Nimic. Daca se mulțumește numai cu atât, bine ! Dacă nu, e totd’auna timp să se găsescă altceva da făcut... De aceia strigau de ’și spărgeau piepturile. Și ducele, sorbindu-și cafeaua în presbiteriu, se lăsă să fie transportat de plăcere. Trebuia ca el, stăpânul din timpurile trecute, omul prejudiciurilor caraghiose și al ilusiilor îndărătnice, trebuia să ia drept bani gata acele strigăte de bucurie, monedă falsă a mulțime). — Ce ’mi tot spuneai, preotel zicea el preotului Midon. Cum ai putut să’mi zugrăvești populațiunile d-vestra ,aga reu dispuse pentru noi? Jarnibleu! ar crede cineva că relele dispozițiuni cu se află de cât in mintea și inima d-tale. Preotul Michon tăcu. Și ce era ca să respunză ?... Nu înțelegea de loc acea schimbare de părere, acea veselie neașteptată ce urma după o posomolită nemulțumire. — Trebue să fie cineva la mijloc se gândea el. Acel cineva nu întârzia să se arate. Incuragiat de isbânda lui, Chopin îndrăsna să intre la preot. Inaintă în salon cu spinarea încovoiată, umilit, tîrându-se ca ochii plini de cea mai lașe supunere, și ea un zîmbet lingușitor pe buze. Prin deschizătura anei se zărea în umbra coridorului, fețele puțin asigurătore ale celor doi băeți ai lui. Venea ca trimis din partea mulțime!, spuse el după un șir de vorbe linguritare. Venea să ruge pe „monseniorul“ să se arate în piața, — Er bine! Da! strigă ducele, sculându-se, vreau să împlinesc dorința acelor omeni cum se cade !... Uriară, mă, marchise. Eși în pragul ugei și îndată se ridică un ura nesfârșit și tote puștile pompierilor fură descărcate în aer... Niciodată nu se mai auzise în Salrmeuse un așa ?sgomot de arme. Se sparseră vreo trei geamuri la „Boul încoronat“ D. duce de Salemeu se știu să-și păstreze răceala lui mândră și nepăsătore ca un adevărat senior mare ce era; numai omenii din popor se lasa a fi mișcați dar în realitate era încântattransportat. Era așa de încântat încât caută îndată cum să răsplătescă acea bună primire. O privire aruncată asupra titlurilor înapoiate de Lacheneur îî arătase că Salimensul era aprope neatins. Părțile desfăcute din acea întinsă proprietate și vândute deosebit erau de o importanță relativ mică de tot. Ducele se gândi că ar fi de cuviință să renunțe la acele bucăți de pământ, care nu’l costau lucru mare și care trebuia să fi fost împărțite între patruzeci sau cincizeci de țărani. — Prietinilor, strigă el cu o voce puternică, renunț atât eu cât și urmașii mei la tóte bunurile casei mele pe care le-ați cumpărat, sunt ale vostre vi le dau !“ D. de Salrmeuse se gândi că prin acesta do națiune caraghiosă își va mări popularitatea. Dar se înșelase. Asigura numai popularitatea lui Chopin, întemeietorul acelei comedii, a lui Chopin care d’aci nainte devenea un personagiu. Și pe când ducele se preumbla printre grupuri, mândru și mulțumit, țăranii rîdeau gi ’gi bătea și joc de densul. Nu trăseseră ei pe storă pe „vechiul stăpân“, cum ziceau bătrînii. Și dacă se declaraseră înpotriva lui Chautouineau o făcuseră fiind-că donațiunea era încă prea de puțin timp făcută. Dar ducele nu avu vreme să se îngrijesca ce acea întâmplare care iubise pe fiul său. Unul dintre vechii lui prietini, marchizul de Courtomieu, pe care o înștiințase de venirea sa, venea să -l vadă împreună cu fiica lui, dra Blanche Martial nu putea să nu dea brața fiicei prietenului tatălui său, și ei se plimbau încet la umbra marilor arbori pe când ducele de Sairmeuse reînoia cunoștința cu noblețea de prin vecinătate. Nu regăsese nici un boerag care să nu strîngă mâna ducelui de Sairmeuse. Mai întâiü fiindcă se zicea că avea în Enghiera mai multe milione. Apoi era prieten cu regele și fiecare avea se’lrage ceva pentru densul, pentru vra o rudă sau pentru prieteni. In sera aceia, după un mare prânz la castelul de Cortomieu, ducele se culcă în castelul de Salrmeuse în odaia în care ședea Lacheneur, ca și Ludovic al XVIII lea, zicea el, în camera sa „Bonnaparte“. Í Era vesel, vorbaruț încrezător în viitor. — Ah !.. ce bine e în casa ta, retpetă el fiului șefi. Dar Marțial nu-i răspundea de câdin buze. (Va urma).