Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)

1889-01-01 / nr. 3

öáiiversul No. 3 prisă la anul nou anunțându-l că a câștigat 24 mii dolari la bursă în cur­sul an­zlui trecut. Blonda femee i-a și presentat banii ca un cadou, însă numitul ofițer era așa de înfuriat în­cât i-a aruncat îndărăt strigând că nu mai vrea sa trăescă cu o ființă care’și uită până într’atâta ca­litatea de femee spre a se duce să se amestece cu speculatorii. Tóte lacrimele și rugămintele neves­tei, tóte justificările ei cum că nu den­sa în persona a jucat la bursă ci prin intermediator­, au­ rămas zădarnice. Sym­end a scris* o petiție gi s’a dus ■In fugă de a dat-o judecătorului­ d­estoI db Vapor înecat.—O depegă sosită la Paris, din Coronia, vestește că vaporul englez „Priam“ s’a înecat, cu toți oa­menii de pe dânsul, aprope de insulele Lissarga. Afară de marinari, s’au mai înecat patru demne pasagere și medicul de pe vapor. * * & Rĕsoratire într’o închisoare.—O revoltă s’a făcut în ínchisorea de la Saragosa. Deținuții se plânseră de micimea porțiilor de mâncare și cerură să vor­­besca cu directorul. Când acesta se arătă, se aruncară asupra lui gi’i omorîră cu niște cuțite de masă Trei pașnici cari săriră în ajutorul directorului au fost de asemene greu­ răniți.* * * u­n tunel sub Quirinal.— In lu­crările cuprinse în noul plan pentru regularea Romei, este cuprins un tu­nel sub Quirinal (palatul regal). Prelungindu se calea Due Macelli, în linie drepta, tunelul va trece sub gră­dina Quirinalului pentru a se uni apoi cu calea Milano. Lungimea tunelului va fi de 340 metri, aceea a stradelor de acces de la calea Tritone până în fața gurei tunelului 119 metri, iar de la cel­ l’alt front până la calea Națio­nală de 131 metri 72 cent. Lărgimea comună va fi 16 metri. Lucrarea va costa vre-o 4 milióne franci. Consiliul comunal In ședința de ora, 4 curent, la care fost față 16 d-ni consilieri, d. pri­mar a comunicat confirmarea d-nului­­ Stoenescu ca inginer șef al comunei. Apoi se citi raportul comisiei nu­mită pentru a se pronunța dacă se mai pot construi alte linii de tramvaie. Ra­portul zice că da, iar termenul în care noua companie va avea dreptul să u­­șeze de aceste linii să fie până la 1916, după care timp comuna va deveni stă­până pe ele. Consiliul hotărăște ca con­struirea nouilor linii să se dea prin li­citație. Primarul arătă măsurile ce s’au luat pentru ca serviciul distribuirei apei să se facă cât se pote mai regulat. Se supune consiliului propunerea ce face actuala direcție a tramvaiului pen­tru înființarea de nouă vagane mai mari decât actualele. Se aprobă noul model de vagane, cu pre­cari modificări. Se autoriza primarul să însărcineze serviciul teh­nic se elaboreze un plan pentru construirea unei școli în grădina de la Sf. Vinere, din fondul lasat de defuncta Dora d’Istria. Primarul face cunoscut că ministrul de interne n’a aprobat suprimarea unor paragrafe din bugetul comunei, de­ore­­ce nu o permite legea comunală. Se numește o comisiune, compusă din d-nii consilieri Iconomu, Ionescu, Șoi­­mescu, Naumescu și Brătescu, care să­­ revizuiască listele electorale. Se aprobă planul alinierii stradei Romulus, lucrat de către consiliul teh­nic. D-in primar arată că venitul acesi­­zelor, de la 1 Aprilie până la 1 Ianu­arie 1889, dă un escedent în sumă de 204.419 lei mai mult de­cât prevede­rile bugetare. Apoi consiliul s’a ocupat cu alinieri. ILUSTRAȚIA NOASTRA Am dat mai multe gravuri represin­tând chipul curios de examinare ce se face în Tonkin candidaților la vr’o funcție publică. După sfârșirea examenului, manda­rinii examinatori se urcă pe o podelă de scânduri, cum se arată în gravura de azi și strigă pe rând pe candidații lauriați cari se adună toți sub podelă, unde ascultă cu cea mai mare smerenie cuvântarea ce le o ține președintele juriului, îndemnându’i să fie în­tot­­deauna drepți, blânzi cu poporul și cinstiți. O astfel de recomandare ar fi de mare lipsă și în unele țări din Europa și mai cu semn în România. I^Tul­ge radeți! Barba, scrie marele doctor Hector George, are foloasele ei. Nu e numai o podoabă de prisos, căci aperă de frig gura, dinții și glandele salivare. Intr'un rînd, în Franța, se ordonă raderea tuturor funcționarilor de la căile ferate; ei bine­­ trec din patru părți dintre dengii fură cuprinși de dureri grozave de măsele, de nevral­gii, de umflături ale glandelor sali­vare. Cea mai mare parte a acestor accidente dispărură, după ce le crescu­amenilor din nou barba. Ș­TIRI Joi Azî Academia română va ține șe­dință publică. * Ieri s’a ținut un consiliu de miniștri sub președenția Regelui. * Noul ministru al Turciei, Feridun Bey, este așteptat în București pe la 15 corent. Negocierile între guvernu și delegații societatei Lemberg Cernăuți-Iași nu au sfîrșit. S’a făcut un aranjament, care regu­eza exploatarea liniei de către stat. Aranjamentul va fi supus consiliului de miniștri. Prințul Știrbeiux, noul efor al așeză­mintelor Brâncovenești, a hotărît de a se suprima secția de ginecologie de la spitalul Brâncovenesc, care a fost cre­ată acum doi ani, și al cărei șef este d. doctor Cantacuzino. $£ Se zice că autorii resculei din comu­na Bercenii Dobrenî, cari au­ fost con­damnați de Curtea cu jurați, vor fi grațiați, chiar înainte de judecarea re­cursului lor. 3P £ D. Ghermani, ministru de finance, a recurs din nou la căți­va bancheri din Capitală pentru efectuarea împru­mutului de 26 milione de lei. J. D. judecător de instrucție Pretorian Va da luni ordonanța sa definitivă în afacerea devastațiunilor redacțiilor, în las6. re. De la 1 Februarie st. n. se­ vă întrebuința la căile ferate române un nou formular de scrisoare de trăsură :... 3 pentru transporturile de mare și de mică iuțeală expediate în străinătate. ¥ Domnul de Grigorcea, deputat român al Bucovinei în parlamentul Austriei, a încetat grabnic din viață la Viena de un atac de apoplexie. D-na de Grigorcea ca român era fe­deralist și face parte din clubul pre­­sidat de Cornițele de Hohenwart. 1. O restricțiune trebue făcută în ști­rea despre amnistiarea țăranilor rescu­­lați.­­N’au fost amnistiați da­cât țăra­nii care au fost dați în judecata cur­ților cu jurați, pentru fapte care sunt calificate de politice. Țăranii care ră­­mâne a fi judecați de tribunalele co­­recționale nu beneficiază de amnistia regală, de­ore­ce faptele lor intră în domeniul delictelor de drept comun. Prin urmare acei din țărani cari vor fi aduși înaintea tribunalelor corecțio­­nale vor fi judecați, dar apoi vor fi se zice grațiați. Consiliul de administrație al căilor ferate este convocat a se întruni sâm­bătă 7 ianuarie, pentru a resolva mai multe cestiuni puse la ordinea zilei. afe . • Ni se spune că d. general Manu, mi­nistru de resbel, pregătește un proiect de reorganizare a serviciului de pom­pieri, pe care-l va prezenta în cursul lunei viitore corpurilor legiuitore. * La concursul de interni pentru spi­talele Eforiei, care începe luni, comi­­siunea de examen să compune din d-nii doctori Florea Teodorescu, Kiriac și Mar­in Dumitrescu. Sunt peste 30 de locuri vacante.­­ Pe ziua de 16 Ianuarie, deosebit de înaintările în arma infanteriei, se vor mai face și câte­va altele în cadrele ofițerilor de rezervă. X . Mâne la orele 10 dimineța, cu oca­­ziunea Bobotezei, un serviciu divin se va face pe malul Dâmboviței, la stânga prefecturii de Ilfov. Va oficia I. P. S. S. Iosif, mitropo­litul primat. La acestă serbare divină va asista M. S. Regele, d­oii miniștri și tóte autoritățile civile și militare. După serviciul divin, M. S. Regele va trece în revistă trupele din garnizoana București. Recursul făcut de autorii dublului a­­sasinat din strada Dionisie, care au fost condamnați pe viață de către Curtea cu jurații se va judeca de către Cur­tea de casație la 30 Ianuarie.­­ Circulațiunea trenurilor s’a restabilit pe tote liniile, afară de linia București- Călărași. Se crede că azi se va pune în cir­culație și acesta n­aie. Jt Sănătatea d-lui George Ghica, mi­nistrul nostru la Petersburg, inspiră serioase îngrijiri. Pe Marți seara, la 9 ore, s’a întrunit la ministerul de interne consiliul de mi­niștrii sub preșidenția primului mi­nistru. Aflăm că obiectul discuțiunei a fost demisiunea primarului Capitalei. Pri­marul ’­5-a retras demisia și s’ a confirmat numirea inginerului Stoenescu. . . X In consiliul de miniștri s’a decis a­­seară convocarea unei sesiuni extraor­dinare a Curtei cu jurați pentru 20 ianuare. Je­­zi noul palat al Atheneului va fi deschis tóia ziua ț­ublicului, pentru ca densul să puta constata modul cum au fost întrebuințați banii, adunați pentru construirea acestui edificiu. Intrarea e gratuită. Cu începere de la 1 Martie, se vor începe construcțiunile cazarmelor de dorobanți prin mai multe comune din țară.­­. La începutul lunei viitóre, se vor deschide câte­va halte noi pe rețeaua liniilor noastre ferate. n Ieri s’a înfățișat înaintea Curței de apel, secțiunea III, procesul fostului comisar Rîmniceanu, condamnat de tri­bunal pentru că ar fi bătut pe un ore­­care Paraschiv Niculescu. Numitul Parasehiv era asistat de patru advocați, printre care figura d. N. Blaremberg. Procedura nefiind îndeplinită, pro­cesul s’a amânat pentru 23 Ianuare.­­ Marți, pe la orele 10 de dimineța, a murit grabnic în sanie, cetațenul Ni­­colae I. Petrovici. Je . * In curând va apare în Germania, e­­dicat de un mare librar din Lipsca, un Album al Armatei Române. D. Maiorescu va sosi în capitală în cursul săptămânei viitoare.­­ „Fulgerul“ din Iași spune că lupii s’au înmulțit într’un mod înspăimântător și ei dau năvală prin târguri și sate chiar și ziua­ ale DE­P­ESI Recunoștință. Londra, 3 ianuare. „Standard“ zice că Europa e recu­­noscétóre pentru cuvintele pacifice pe cari Wilhelm II le a rostit ieri, la des­chiderea Dietei Prusiei, dar ea i-ar da o valare mai mare dacă atari cuvinte n’ar fi însoțite de pregătiri militare cari par­că nu se vor opri nici­odată. Impozit pe venit. Paris, 3 ianuare. Comisiunea, alesă de Cameră pentru a studia proiectul de impozit asupra venitului, a respins cu totul proiectul propus de ministrul de finanțe. Germania și Anglia Berlin. 3 ianuarie. Reichstag.—D. de Bismarck, respun­­zând d-lui Bamberger, care atacase politica urmată în Africa, zice că ne­gocierile pendinte cu Englitera permit a se bizui pe sprijinul acestei puteri pentru menținerea drepturilor Germa­niei, dar, adaugă el, discursuri ca acel rostit de d. Bamberger vatâmă forte grav negocierile nóstre cu străinătatea. Misiune rusă Bor­a, 3 Ianuari. Misiunea rusească Reinoff a părăsit Suakimul pentru Obsk. In tote stațiu­nile, consulii francezi au salutat-o în­tr’un mod oficial. Statele Unite și Germania New-York, 4 Ianuarie. D. Cleveland, într’un mesagiu adre­sat congresului, consideră ca suspectă conduita Germaniei care, zice el, ar voi să exercite preponderanța sa asupra Samoei, ceea­ ce Statele­ Unite nu admite. Vineri 1, 6(18) Ianuare 1889 Spectacole Teatrul Național. — Societatea dra­matică. — Vineri 6 Ianuarie se va juca piesa Regele Lear, tragedie in 5 acte. Marele Circ Sidoli.— In tóté serile, representation! cu program bogat gi variat. Artiști de primul rang în speciali­tățile de echilibristică, gimnastică, jon­glerie, dresare de animale. Artiști ecveștri incomparabili. Clowni neîntrecuți. Coloseul Oppler.—­Sala Imperiala. In tóte serile producțiuni variate cu artiștii cei mai renumiți din Europa. —. n­.m„.._ Impotenta Bărbatului ținta de a face copii) precum și slăbiciunea de memorie, slăbiciunea de a vedea și de a auzi poluțiuni sau perderi nocturne, flori albe la fe­mei, bóleie­tate cari provin din prea mult abuz al plăcerilor, se vindecă în puține zile întrebuințând Globulele reconstituante ale d-lui dr. Taylor, considerate cu drept curent de dr. Duplesis de la Academia franceză ca cel mai bun reconstituant cunoscut până acum. • Un flacon, cu instrucțiune, costă în capitală lei 10,10 și franco în județe lei 10,85. Se vinde numai și numai la d-na dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19, Bucuresci. Tate bulele de ficat, stomac și inimă se vindecă întrebuințându-se capurile Ve­getale indiane precum și Amar Indian ale doctorului W. Simon. Acest medicament, arară că vindecă gălbina­­rea, atacurile de venin, colică epatică, tumorile la ficat, inflamațiunea splinei, încuiare de trânjă, disenterie, gastritele catarale, indigestiunile și nepofta de mâncare, durerile la stomac, dure­rile de cap, bulele uterine, încetarea periodu­­lului, period puțin și întârziat, periodul cu du­rere, panglică, slăbirea vederei, provenind din alt­erația sângelui și ficatului, nevrosele, palpi­tație de inimă și idiopisia. Hapur­ile vege­tale indiane sunt și cel mai bun curățitor al sângelui stricat, în urma bulelor ficatului sau ale efectelor de microbi și miasme palustre. Amarul­ indian costă lei 4 în capitală și 4,75 în județe. Pentru a se vindeca trânjit, trebue capu­rile indiane și­­ leul antiemoroidal ale doctorului Simon. Uleiul antiemoroidal costă în capitală lei 5,20 și franco în județe lei 5,90. Pilulele indiane costă în capitală lei 3,30 și franco în județe lei 4. v­ale Dr. M. Georgescu: „Dupe cura ce am urmat cu Pilulele vege­tale indiane (o singură cutie) me simt bine­ și aprópe scăpat de maladia ce sufeream,­—pentru care aduc cele mai sincere mulțumiri. M Pârvulescu Ploescu, 3 Ianuare 1889. Str. Lunei 11. Sa vinde numai și numai la d-na dr. Mihail Georgescu, str­ada Brezoianu No. 19, București. 1. EffRifl UT a­­IL UT « U" Bun și eftin Calea Victoriei No. 188, vis-a vis de casele domnului Plaine. Mare deposit de vinuri vechi de togoșan* Cu 3 Ioi­vadra Tin. ».©-&. o­ o. *±. Hiei La comercianții cari vor cumpera o cantitate mai mare se acordă un rabat de 5%, din causă că am o mare cantitate. î,. Ch­ristu FABRICA DE CATETERIE FRAȚII FANTINI Cxtlea I­ictoviev No. 82 și str. Lipscani No. 54. BURCUREȘTI Mare depou de cuțitărie și tadiâ­­muri de masă, se execută or­ce fel de cuțitărie dupe comandă, se repară și se ascute or­ce obiect tăios. Prețurile moderate. 15­8 Bursa din București Pe ziua de 4 Ianuarie 5 % Amortisabilă 96.25, 5% Funciar rural 96.50, 5 °­ C Funciar urban 94.25, Băncile Naționale 986, Dacii 259, Construcții 143.50, Celt Paris 100.25, Cele Berlin 124.25, Agiul 2.75 medic și chirurg Dr. 8ALTE R de la facultatea din Viena Special, în Scoalele «Ie temei »i SypMiîs, locuiște Str. Fortuna No. 4, lângă biserica in Sfinț­i, Calea Moșilor.— Con­­sulațiuni zilnice de la 1—4. Se primesc bolnavi în pensiune. 72­ ji­ll 12-5 sPoita. ..XT o iversiái'* io9 Coroana de Spini PARTEA A DOUA — D-le, de ce-aș fi ucis eu fata aceea ? — Tocmai era să ’ți fac și eu în­trebarea asta; de ce-ai ucis copila ? — Dar n’am ucis-o eu, d­e jude­cător, n’am ucis o ea. Judecătorul nu ’ți putu stăpâni o mișcare de nerăbdare. — O ! zise ei, o au trebuescă să mărturisești in sfârșit; dacă mi ai spune așa , nu eu am avut gândul d’a comite crima, te-aș crede, căci și convingerea mea de mai înainte era că d-ta n’am fost decât un instrument. înapoia d-tale, Castori, se ascunde în umbră persona care a instigat crima, care a conceput-o. Ei bine, persona asta este pate mai vinovată decât d-ta și partea cea mai mare de respundere cade asupre ei. — Castori, te conjur să spui adevă­rul, ce sumă ai primit pentru a comite crima ? Individul remase puțin cam încurcat pe urmă face ,d ca o mare silință asu­­pra,și, răspunse cu o voce forte nesi­gură : — Nu sunt vinovat, nu știu ce vrei să zici, — Bine, zise judecătorul de instruc­ție, ai să te gândești și ai să înțelegi că ai tot interesul să spui adevărul , vom vedea dacă mâine nu’ți vei schim­ba părerea în fața tuturor dovezilor ce sunt în contra’t’. După asta magistratul chemă pe gen­­darm­î și le zise : — Reconduceți pe prevenit în închi­­sore. A doua zi Castori fu adus din nou înaintea judecătorului. Mai întâi încercă să se închidă în mumtism absolut , însă curând văzu că n’avea nimic bun de așteptat de la a­­cesta noua manoperă. După un ceas de întrebări meșteșu­gite ale magistratului și speriat de a­­menințarea că va fi pus în prezența cinelui, mărturisi că el aruncase fetița, în loc și că primise 5000 de bănci pentru a comite crima. Judecătorul ÍT ceru să numească persona care-i dăduse cinci mii de franci însă vezând că nu voia să respundă, își zise cu dreptate că nu trebuia să stârnesca pentru moment, pentru că din momentul ce mizerabilul intrase pe calea mărturisirilor o să a­­junga prin forța lucrurilor să­ nu mai ascundă nimic. — Așa­dar, reluă d. Daubrun, este așa cum ziceam ieri , d-ta n’ai fost de­cât un instrument. Când ai primit bani înainte sau dupe crimă ? — O mie de franci înainte și restul pe ura?. — Era în voilă că să arunci unul din copii în apă? — Da, pe fata. — Ai fusese vorbă că pe fata a­­nume ? — Da, d-le. — De ce pe ea și nu pe băiat ?­­ Nu știa. — Aga dar ți se recomandase să nu te­ atingi de băiat și sa iei sama să nu t*i insalî ? — Da, d-le. Magistratul rămase un moment pe gânduri apoi reluă : — Ți se dăduse tota informațiile ne­cesare, ți se arătaseră mășurile de pază pe care trebuia să se iai ; știeai că copiii aveau obiceiu să vie în tote zi­lele pe malul lacului ca să dea mân­care la pești ? — Da, știam asta. — Știai de asemenea că copiii erau tot­deauna însoțiți la sac de muma sau de boba lor ? — Da, d-le, însă trebuia să aștept cu răbdare și să apuc întâia ocasie care se va presim­ta. — Am așteptat multe zile ? — Mai mult de două săptămâni în care timp scriam în tote zilele peste gardul parcului și mé ascundeam când într’un loc când într’alt los cât se pare mai aprópe de lac. Iți declar că me săturasem de meseria asta și eram cât pe aci să me lipsesc gi de bani și de ori­ce ca să mé duc să ’mi caut de altă treba căci tremuram de frică să nu fiu descoperit. Ziua în care am arun­care eram hotărît să mai mă duc. In acea zi așteptam de trei ceasuri, mi se urîse, voiam să plec când vezui copii alergând. Erau singuri. Am eșit din ascunzătore am apucat fata, am aruncat o și am croit o de fugă spre fundul parcului. Nu făcusem nici o sută de metri, când auzii lătrând un câne care mă urmăria. Luai o ramură us­cată ce-mi era în care mé apărat de a­­nimal și put­ui să ajung la zid. — Și când voiai să te urci pe zid, atunci te-a apucat cânele de picior ? — Da. — Ai isbutit să scapi și la două leghe de Verdraine în mijlocul unei păduri ți-aî schimbat hainele ? — Mi-am pus alți pantaloni, o bluză pe d’asupra vestei și mi-am înlocuit cascheta pălărie de paie. (Ta urma).

Next