Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)
1889-01-01 / nr. 3
öáiiversul No. 3 prisă la anul nou anunțându-l că a câștigat 24 mii dolari la bursă în cursul anzlui trecut. Blonda femee i-a și presentat banii ca un cadou, însă numitul ofițer era așa de înfuriat încât i-a aruncat îndărăt strigând că nu mai vrea sa trăescă cu o ființă care’și uită până într’atâta calitatea de femee spre a se duce să se amestece cu speculatorii. Tóte lacrimele și rugămintele nevestei, tóte justificările ei cum că nu densa în persona a jucat la bursă ci prin intermediator, au rămas zădarnice. Symend a scris* o petiție gi s’a dus ■In fugă de a dat-o judecătorului destoI db Vapor înecat.—O depegă sosită la Paris, din Coronia, vestește că vaporul englez „Priam“ s’a înecat, cu toți oamenii de pe dânsul, aprope de insulele Lissarga. Afară de marinari, s’au mai înecat patru demne pasagere și medicul de pe vapor. * * & Rĕsoratire într’o închisoare.—O revoltă s’a făcut în ínchisorea de la Saragosa. Deținuții se plânseră de micimea porțiilor de mâncare și cerură să vorbesca cu directorul. Când acesta se arătă, se aruncară asupra lui gi’i omorîră cu niște cuțite de masă Trei pașnici cari săriră în ajutorul directorului au fost de asemene greu răniți.* * * un tunel sub Quirinal.— In lucrările cuprinse în noul plan pentru regularea Romei, este cuprins un tunel sub Quirinal (palatul regal). Prelungindu se calea Due Macelli, în linie drepta, tunelul va trece sub grădina Quirinalului pentru a se uni apoi cu calea Milano. Lungimea tunelului va fi de 340 metri, aceea a stradelor de acces de la calea Tritone până în fața gurei tunelului 119 metri, iar de la cel l’alt front până la calea Națională de 131 metri 72 cent. Lărgimea comună va fi 16 metri. Lucrarea va costa vre-o 4 milióne franci. Consiliul comunal In ședința de ora, 4 curent, la care fost față 16 d-ni consilieri, d. primar a comunicat confirmarea d-nului Stoenescu ca inginer șef al comunei. Apoi se citi raportul comisiei numită pentru a se pronunța dacă se mai pot construi alte linii de tramvaie. Raportul zice că da, iar termenul în care noua companie va avea dreptul să ușeze de aceste linii să fie până la 1916, după care timp comuna va deveni stăpână pe ele. Consiliul hotărăște ca construirea nouilor linii să se dea prin licitație. Primarul arătă măsurile ce s’au luat pentru ca serviciul distribuirei apei să se facă cât se pote mai regulat. Se supune consiliului propunerea ce face actuala direcție a tramvaiului pentru înființarea de nouă vagane mai mari decât actualele. Se aprobă noul model de vagane, cu precari modificări. Se autoriza primarul să însărcineze serviciul tehnic se elaboreze un plan pentru construirea unei școli în grădina de la Sf. Vinere, din fondul lasat de defuncta Dora d’Istria. Primarul face cunoscut că ministrul de interne n’a aprobat suprimarea unor paragrafe din bugetul comunei, deorece nu o permite legea comunală. Se numește o comisiune, compusă din d-nii consilieri Iconomu, Ionescu, Șoimescu, Naumescu și Brătescu, care să revizuiască listele electorale. Se aprobă planul alinierii stradei Romulus, lucrat de către consiliul tehnic. D-in primar arată că venitul acesizelor, de la 1 Aprilie până la 1 Ianuarie 1889, dă un escedent în sumă de 204.419 lei mai mult decât prevederile bugetare. Apoi consiliul s’a ocupat cu alinieri. ILUSTRAȚIA NOASTRA Am dat mai multe gravuri represintând chipul curios de examinare ce se face în Tonkin candidaților la vr’o funcție publică. După sfârșirea examenului, mandarinii examinatori se urcă pe o podelă de scânduri, cum se arată în gravura de azi și strigă pe rând pe candidații lauriați cari se adună toți sub podelă, unde ascultă cu cea mai mare smerenie cuvântarea ce le o ține președintele juriului, îndemnându’i să fie întotdeauna drepți, blânzi cu poporul și cinstiți. O astfel de recomandare ar fi de mare lipsă și în unele țări din Europa și mai cu semn în România. I^Tulge radeți! Barba, scrie marele doctor Hector George, are foloasele ei. Nu e numai o podoabă de prisos, căci aperă de frig gura, dinții și glandele salivare. Intr'un rînd, în Franța, se ordonă raderea tuturor funcționarilor de la căile ferate; ei bine trec din patru părți dintre dengii fură cuprinși de dureri grozave de măsele, de nevralgii, de umflături ale glandelor salivare. Cea mai mare parte a acestor accidente dispărură, după ce le crescuamenilor din nou barba. ȘTIRI Joi Azî Academia română va ține ședință publică. * Ieri s’a ținut un consiliu de miniștri sub președenția Regelui. * Noul ministru al Turciei, Feridun Bey, este așteptat în București pe la 15 corent. Negocierile între guvernu și delegații societatei Lemberg Cernăuți-Iași nu au sfîrșit. S’a făcut un aranjament, care regueza exploatarea liniei de către stat. Aranjamentul va fi supus consiliului de miniștri. Prințul Știrbeiux, noul efor al așezămintelor Brâncovenești, a hotărît de a se suprima secția de ginecologie de la spitalul Brâncovenesc, care a fost creată acum doi ani, și al cărei șef este d. doctor Cantacuzino. $£ Se zice că autorii resculei din comuna Bercenii Dobrenî, cari au fost condamnați de Curtea cu jurați, vor fi grațiați, chiar înainte de judecarea recursului lor. 3P £ D. Ghermani, ministru de finance, a recurs din nou la cățiva bancheri din Capitală pentru efectuarea împrumutului de 26 milione de lei. J. D. judecător de instrucție Pretorian Va da luni ordonanța sa definitivă în afacerea devastațiunilor redacțiilor, în las6. re. De la 1 Februarie st. n. se vă întrebuința la căile ferate române un nou formular de scrisoare de trăsură :... 3 pentru transporturile de mare și de mică iuțeală expediate în străinătate. ¥ Domnul de Grigorcea, deputat român al Bucovinei în parlamentul Austriei, a încetat grabnic din viață la Viena de un atac de apoplexie. D-na de Grigorcea ca român era federalist și face parte din clubul presidat de Cornițele de Hohenwart. 1. O restricțiune trebue făcută în știrea despre amnistiarea țăranilor resculați.N’au fost amnistiați dacât țăranii care au fost dați în judecata curților cu jurați, pentru fapte care sunt calificate de politice. Țăranii care rămâne a fi judecați de tribunalele corecționale nu beneficiază de amnistia regală, deorece faptele lor intră în domeniul delictelor de drept comun. Prin urmare acei din țărani cari vor fi aduși înaintea tribunalelor corecționale vor fi judecați, dar apoi vor fi se zice grațiați. Consiliul de administrație al căilor ferate este convocat a se întruni sâmbătă 7 ianuarie, pentru a resolva mai multe cestiuni puse la ordinea zilei. afe . • Ni se spune că d. general Manu, ministru de resbel, pregătește un proiect de reorganizare a serviciului de pompieri, pe care-l va prezenta în cursul lunei viitore corpurilor legiuitore. * La concursul de interni pentru spitalele Eforiei, care începe luni, comisiunea de examen să compune din d-nii doctori Florea Teodorescu, Kiriac și Marin Dumitrescu. Sunt peste 30 de locuri vacante. Pe ziua de 16 Ianuarie, deosebit de înaintările în arma infanteriei, se vor mai face și câteva altele în cadrele ofițerilor de rezervă. X . Mâne la orele 10 dimineța, cu ocaziunea Bobotezei, un serviciu divin se va face pe malul Dâmboviței, la stânga prefecturii de Ilfov. Va oficia I. P. S. S. Iosif, mitropolitul primat. La acestă serbare divină va asista M. S. Regele, doii miniștri și tóte autoritățile civile și militare. După serviciul divin, M. S. Regele va trece în revistă trupele din garnizoana București. Recursul făcut de autorii dublului asasinat din strada Dionisie, care au fost condamnați pe viață de către Curtea cu jurații se va judeca de către Curtea de casație la 30 Ianuarie. Circulațiunea trenurilor s’a restabilit pe tote liniile, afară de linia București- Călărași. Se crede că azi se va pune în circulație și acesta naie. Jt Sănătatea d-lui George Ghica, ministrul nostru la Petersburg, inspiră serioase îngrijiri. Pe Marți seara, la 9 ore, s’a întrunit la ministerul de interne consiliul de miniștrii sub preșidenția primului ministru. Aflăm că obiectul discuțiunei a fost demisiunea primarului Capitalei. Primarul ’5-a retras demisia și s’ a confirmat numirea inginerului Stoenescu. . . X In consiliul de miniștri s’a decis aseară convocarea unei sesiuni extraordinare a Curtei cu jurați pentru 20 ianuare. Jezi noul palat al Atheneului va fi deschis tóia ziua țublicului, pentru ca densul să puta constata modul cum au fost întrebuințați banii, adunați pentru construirea acestui edificiu. Intrarea e gratuită. Cu începere de la 1 Martie, se vor începe construcțiunile cazarmelor de dorobanți prin mai multe comune din țară.. La începutul lunei viitóre, se vor deschide câteva halte noi pe rețeaua liniilor noastre ferate. n Ieri s’a înfățișat înaintea Curței de apel, secțiunea III, procesul fostului comisar Rîmniceanu, condamnat de tribunal pentru că ar fi bătut pe un orecare Paraschiv Niculescu. Numitul Parasehiv era asistat de patru advocați, printre care figura d. N. Blaremberg. Procedura nefiind îndeplinită, procesul s’a amânat pentru 23 Ianuare. Marți, pe la orele 10 de dimineța, a murit grabnic în sanie, cetațenul Nicolae I. Petrovici. Je . * In curând va apare în Germania, edicat de un mare librar din Lipsca, un Album al Armatei Române. D. Maiorescu va sosi în capitală în cursul săptămânei viitoare. „Fulgerul“ din Iași spune că lupii s’au înmulțit într’un mod înspăimântător și ei dau năvală prin târguri și sate chiar și ziua ale DEPESI Recunoștință. Londra, 3 ianuare. „Standard“ zice că Europa e recunoscétóre pentru cuvintele pacifice pe cari Wilhelm II le a rostit ieri, la deschiderea Dietei Prusiei, dar ea i-ar da o valare mai mare dacă atari cuvinte n’ar fi însoțite de pregătiri militare cari parcă nu se vor opri niciodată. Impozit pe venit. Paris, 3 ianuare. Comisiunea, alesă de Cameră pentru a studia proiectul de impozit asupra venitului, a respins cu totul proiectul propus de ministrul de finanțe. Germania și Anglia Berlin. 3 ianuarie. Reichstag.—D. de Bismarck, respunzând d-lui Bamberger, care atacase politica urmată în Africa, zice că negocierile pendinte cu Englitera permit a se bizui pe sprijinul acestei puteri pentru menținerea drepturilor Germaniei, dar, adaugă el, discursuri ca acel rostit de d. Bamberger vatâmă forte grav negocierile nóstre cu străinătatea. Misiune rusă Bora, 3 Ianuari. Misiunea rusească Reinoff a părăsit Suakimul pentru Obsk. In tote stațiunile, consulii francezi au salutat-o într’un mod oficial. Statele Unite și Germania New-York, 4 Ianuarie. D. Cleveland, într’un mesagiu adresat congresului, consideră ca suspectă conduita Germaniei care, zice el, ar voi să exercite preponderanța sa asupra Samoei, ceea ce Statele Unite nu admite. Vineri 1, 6(18) Ianuare 1889 Spectacole Teatrul Național. — Societatea dramatică. — Vineri 6 Ianuarie se va juca piesa Regele Lear, tragedie in 5 acte. Marele Circ Sidoli.— In tóté serile, representation! cu program bogat gi variat. Artiști de primul rang în specialitățile de echilibristică, gimnastică, jonglerie, dresare de animale. Artiști ecveștri incomparabili. Clowni neîntrecuți. Coloseul Oppler.—Sala Imperiala. In tóte serile producțiuni variate cu artiștii cei mai renumiți din Europa. —. n.m„.._ Impotenta Bărbatului ținta de a face copii) precum și slăbiciunea de memorie, slăbiciunea de a vedea și de a auzi poluțiuni sau perderi nocturne, flori albe la femei, bóleietate cari provin din prea mult abuz al plăcerilor, se vindecă în puține zile întrebuințând Globulele reconstituante ale d-lui dr. Taylor, considerate cu drept curent de dr. Duplesis de la Academia franceză ca cel mai bun reconstituant cunoscut până acum. • Un flacon, cu instrucțiune, costă în capitală lei 10,10 și franco în județe lei 10,85. Se vinde numai și numai la d-na dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19, Bucuresci. Tate bulele de ficat, stomac și inimă se vindecă întrebuințându-se capurile Vegetale indiane precum și Amar Indian ale doctorului W. Simon. Acest medicament, arară că vindecă gălbinarea, atacurile de venin, colică epatică, tumorile la ficat, inflamațiunea splinei, încuiare de trânjă, disenterie, gastritele catarale, indigestiunile și nepofta de mâncare, durerile la stomac, durerile de cap, bulele uterine, încetarea periodulului, period puțin și întârziat, periodul cu durere, panglică, slăbirea vederei, provenind din alterația sângelui și ficatului, nevrosele, palpitație de inimă și idiopisia. Hapurile vegetale indiane sunt și cel mai bun curățitor al sângelui stricat, în urma bulelor ficatului sau ale efectelor de microbi și miasme palustre. Amarul indian costă lei 4 în capitală și 4,75 în județe. Pentru a se vindeca trânjit, trebue capurile indiane și leul antiemoroidal ale doctorului Simon. Uleiul antiemoroidal costă în capitală lei 5,20 și franco în județe lei 5,90. Pilulele indiane costă în capitală lei 3,30 și franco în județe lei 4. vale Dr. M. Georgescu: „Dupe cura ce am urmat cu Pilulele vegetale indiane (o singură cutie) me simt bine și aprópe scăpat de maladia ce sufeream,—pentru care aduc cele mai sincere mulțumiri. M Pârvulescu Ploescu, 3 Ianuare 1889. Str. Lunei 11. Sa vinde numai și numai la d-na dr. Mihail Georgescu, strada Brezoianu No. 19, București. 1. EffRifl UT aIL UT « U" Bun și eftin Calea Victoriei No. 188, vis-a vis de casele domnului Plaine. Mare deposit de vinuri vechi de togoșan* Cu 3 Ioivadra Tin. ».©-&. o o. *±. Hiei La comercianții cari vor cumpera o cantitate mai mare se acordă un rabat de 5%, din causă că am o mare cantitate. î,. Christu FABRICA DE CATETERIE FRAȚII FANTINI Cxtlea Iictoviev No. 82 și str. Lipscani No. 54. BURCUREȘTI Mare depou de cuțitărie și tadiâmuri de masă, se execută orce fel de cuțitărie dupe comandă, se repară și se ascute orce obiect tăios. Prețurile moderate. 158 Bursa din București Pe ziua de 4 Ianuarie 5 % Amortisabilă 96.25, 5% Funciar rural 96.50, 5 ° C Funciar urban 94.25, Băncile Naționale 986, Dacii 259, Construcții 143.50, Celt Paris 100.25, Cele Berlin 124.25, Agiul 2.75 medic și chirurg Dr. 8ALTE R de la facultatea din Viena Special, în Scoalele «Ie temei »i SypMiîs, locuiște Str. Fortuna No. 4, lângă biserica in Sfinți, Calea Moșilor.— Consulațiuni zilnice de la 1—4. Se primesc bolnavi în pensiune. 72 jill 12-5 sPoita. ..XT o iversiái'* io9 Coroana de Spini PARTEA A DOUA — D-le, de ce-aș fi ucis eu fata aceea ? — Tocmai era să ’ți fac și eu întrebarea asta; de ce-ai ucis copila ? — Dar n’am ucis-o eu, de judecător, n’am ucis o ea. Judecătorul nu ’ți putu stăpâni o mișcare de nerăbdare. — O ! zise ei, o au trebuescă să mărturisești in sfârșit; dacă mi ai spune așa , nu eu am avut gândul d’a comite crima, te-aș crede, căci și convingerea mea de mai înainte era că d-ta n’am fost decât un instrument. înapoia d-tale, Castori, se ascunde în umbră persona care a instigat crima, care a conceput-o. Ei bine, persona asta este pate mai vinovată decât d-ta și partea cea mai mare de respundere cade asupre ei. — Castori, te conjur să spui adevărul, ce sumă ai primit pentru a comite crima ? Individul remase puțin cam încurcat pe urmă face ,d ca o mare silință asupra,și, răspunse cu o voce forte nesigură : — Nu sunt vinovat, nu știu ce vrei să zici, — Bine, zise judecătorul de instrucție, ai să te gândești și ai să înțelegi că ai tot interesul să spui adevărul , vom vedea dacă mâine nu’ți vei schimba părerea în fața tuturor dovezilor ce sunt în contra’t’. După asta magistratul chemă pe gendarmî și le zise : — Reconduceți pe prevenit în închisore. A doua zi Castori fu adus din nou înaintea judecătorului. Mai întâi încercă să se închidă în mumtism absolut , însă curând văzu că n’avea nimic bun de așteptat de la acesta noua manoperă. După un ceas de întrebări meșteșugite ale magistratului și speriat de amenințarea că va fi pus în prezența cinelui, mărturisi că el aruncase fetița, în loc și că primise 5000 de bănci pentru a comite crima. Judecătorul ÍT ceru să numească persona care-i dăduse cinci mii de franci însă vezând că nu voia să respundă, își zise cu dreptate că nu trebuia să stârnesca pentru moment, pentru că din momentul ce mizerabilul intrase pe calea mărturisirilor o să ajunga prin forța lucrurilor să nu mai ascundă nimic. — Așadar, reluă d. Daubrun, este așa cum ziceam ieri , d-ta n’ai fost decât un instrument. Când ai primit bani înainte sau dupe crimă ? — O mie de franci înainte și restul pe ura?. — Era în voilă că să arunci unul din copii în apă? — Da, pe fata. — Ai fusese vorbă că pe fata anume ? — Da, d-le. — De ce pe ea și nu pe băiat ? Nu știa. — Aga dar ți se recomandase să nu te atingi de băiat și sa iei sama să nu t*i insalî ? — Da, d-le. Magistratul rămase un moment pe gânduri apoi reluă : — Ți se dăduse tota informațiile necesare, ți se arătaseră mășurile de pază pe care trebuia să se iai ; știeai că copiii aveau obiceiu să vie în tote zilele pe malul lacului ca să dea mâncare la pești ? — Da, știam asta. — Știai de asemenea că copiii erau totdeauna însoțiți la sac de muma sau de boba lor ? — Da, d-le, însă trebuia să aștept cu răbdare și să apuc întâia ocasie care se va presimta. — Am așteptat multe zile ? — Mai mult de două săptămâni în care timp scriam în tote zilele peste gardul parcului și mé ascundeam când într’un loc când într’alt los cât se pare mai aprópe de lac. Iți declar că me săturasem de meseria asta și eram cât pe aci să me lipsesc gi de bani și de orice ca să mé duc să ’mi caut de altă treba căci tremuram de frică să nu fiu descoperit. Ziua în care am aruncare eram hotărît să mai mă duc. In acea zi așteptam de trei ceasuri, mi se urîse, voiam să plec când vezui copii alergând. Erau singuri. Am eșit din ascunzătore am apucat fata, am aruncat o și am croit o de fugă spre fundul parcului. Nu făcusem nici o sută de metri, când auzii lătrând un câne care mă urmăria. Luai o ramură uscată ce-mi era în care mé apărat de animal și putui să ajung la zid. — Și când voiai să te urci pe zid, atunci te-a apucat cânele de picior ? — Da. — Ai isbutit să scapi și la două leghe de Verdraine în mijlocul unei păduri ți-aî schimbat hainele ? — Mi-am pus alți pantaloni, o bluză pe d’asupra vestei și mi-am înlocuit cascheta pălărie de paie. (Ta urma).