Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)
1889-03-01 / nr. 46
Anul VI.—No. 46. á$MS m 7017S ZZ1S12 LI 7 OR 2 SZMXI21Ț1 REDACȚIA ȘI ABMXJSISTHAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU !»•« BUCUREȘTI Calendar 1880 Ortodox Marți, 28 Formare. —Vasile Mărturisitorul. Cat o 116 Marți, 12 Martie.— Grigorie. Soarele răsare la 6 ore 20 m., apune la 6 și 2 minute. Efemeride 28 Fevruare 1785.— Horea și Cioșca, căzând în mâinele austriacilor, sunt trași la roată și omorîțî. f. Bani 1T» capitalA. Bani 10 în Județe. Miercuri, 1 (13)Marte 1889) ILUSTX’OE. IN CAPITALI j IN JUDEOI* Pq mn ao . . . SO Let le 1n . . . ML«t Pe 6 in»1 , 18 „ re 61nni ... 18 n Pe 3 Iuni... 9 „ le 3 ln»1. . . 6 „ impune azi ca o datoriă națională. Numai astfel, nici nu le va trece străinilor prin cap să se amestece în casa noastră și siliți vor fi să ne scutească cu combinațiunile lor diplomatice. Suntem încredințați că bunul simț al Românilor și patriotismul partidelor noastre politice ne vor pune pe calea cea dreptă, pe calea mântuirii. Plângere. Plângere formală fiind înaintată, un comisar de poliție se înfățișă în casa din strada Clignancourt. 4. Individul Dot, un croitor, nu era acasă. Nevastă-sa, deși păru forte surprinsă de ceeace îi spuse magistratul, putu dovedi pentru moment nevinovăția bărbatului său. Afacerile croitoriei mergeau minunat. D. Dot avea un trai și forte liniștit, trebuie se fi fost o greșală. In momentul cercetărilor, totuși, mama d-lui Dot își aduse aminte că un mușteriu, anume Kuhn, rugase pe d. Dot să primescă niște scrisori pe numele seu. Kuhn, însurat și tată de familie, protesta o legătură veche cu o amantă, zisese că ceruse de la mai mulți cunoscuți împrumuturi, ca se se achite de datoria către dânsa. Dot primise să fie intermediar. ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE 8E PRIMESC RITMRI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU IS. BUCURESCI București, 211 Februare Am protestat, precum în drept eram, înpotriva amenințărilor ce un organ al presei ruse și un ziar german ne făcură cu prilejul abdicării regelui Milan, toți românii sunt datori să protesteze, împreună cu noi, ca să vadă bine străieil ri suntem conșcienți de independența nóstră — pe care cu sânge am plătit-o — și că nu vom îngădui nici o dată să se facă cu noi jocul ce s’a făcut cu bulgarii. Trebue să se convingă o dată statele cele mari că, ori cât de mici am fi, vremurile de la 1830 au trecut de mult și că avem și dreptul și putința să fim stăpâni acasă la sol. Dar atâta nu e de ajuns. Protestările, ori cât de energice, au nevoe de o bază , trebue să se vadă bine în afară că protestările nóstre nu sunt simple manifestațiuni ale unui temperament fierbinte, ci gândul serios al unui popor copt la minte. Să ne uităm împrejur, să neaducem aminte cele ce s’au petrecut la vecinii noștri de peste Dunăre și vom vedea îndată ce suntem datori să facem. E fapt cunoscut — și esperiența recentă îl dă o nouă confirmare— că străinul nu îți intră în casă până nu ’i deschizi singur ușa. In tota vremea, dacă diplomația străină a intervenit în vre o țară, acesta s’a întâmplat numai când sfâșierile interne au fost prea mari, când ura de partid a stins în inima omenilor simțimântul patriotismului, când, pentru ambițiuni mici, pentru interese personale, pentru staea neînfienată de putere, s’a perdut din vedere binele obștesc și siguranța statului. Nu ne am îndoit nici o dată de patriotismul omenilor noștri de stat, din orice partid fie împrejurările și luptele prin cari au trecut ’l-au ofetit și nu eu se vor lăsa vreodată să alunece până acolo în cât că pregatesca situațiunea pentru străini. Dar, nu s’ar putea ca luptele noastre politice să se mai potolească puțin ? Fără îndoială, trecem printr’o criza, împreună cu taxa Europa. Totă lumea e îngrijită, totá lumea se înarmază, încordarea politică e forte mare, nu trebue să ne amăgim după aparențe și să credem că lucrurile stau pe loc , pe fiecare zi sporește sacul de nemulțumiri între marile puteri și procesul, care la întunerec se tratează, se desfășură necontenit. Dacă ziarele oficiase au miere pe buze, dacă diplomații schimbă cuvinte dulci și curtenitore, acesta nu însemna câtuși de puțin că situațiunea e bună, și că putem fi fără grijă. Acesta a înțeleg omenii noștri politici și evenimentele recente din Serbia de sigur că le-a dat mult de gândit. In vederea acestor împrejurări grave, e o datorie pentru partidele noastre să înlăture veninul din luptele lor și, lăsând pentru moment la o parte interesul de partid, să’și îndrepteze toată atențiunea asupra evenimentelor ce se pregătesc. O potolire a pasiunilor politice se cer din afară de Franța, primiau scrisori iscălite de cardinalul Lavigerie cerându-le cu stăruință să contribue cu bani pentru campania antiesclavagistă. Cu tote că aceste scrisori exact concepute în chip forte bisericos, și împănate cu citații latinești dovedind adânci cunoștințe religiose, răvașurile nu fură bine primite. O scrisoare cerând bani pe adresa unui domn Dot, pretins secretar al cardinalului și locuind în strada Clignancourt, deșteptase neîncrederea unui prelat. Acesta ceru informații și află îndată că secretarul adevărat al cardinalului Lavigerie se numia Brante. Dădu de știre poliției și se căpătă în curând siguranța că scrisorile erau false. DIN FRANCIA (Corespondența part. a „ Universului“) Paris, 25 Februarie Situatia • Actualul guvern s’a semnalat prin câteva acte de autoritarismu, la care nimeni s’ar fi așteptat de la dânsul Cu tóte aceste, a știut să-și câștige majorități parlamentare destul de importante , dovadă că elementele moderate sunt, cu totá erasperarea partidelor extreme, în majoritate în parlamentul francez. Aceasta e o garanție de pace și de liniște. Cât va dura ?—Nu se știe. Sigur e însă că d. Sadi-Carnot va susține din răsputeri actualul guvern, și elementele extreme, dacă vor isbuti să vie la putere, vor înlătura în primul rând pe președintele Republicei. Și aici, se face chestie de schimbare a șefului statului în luptele și intrigile politice; lucrul e forte periculos pentru acestă țară. Esploatație ciudată S’a arestat aci un oarecare Kuhn, un om destul de cunoscut în cartierul Montmartre pentru gălăgia pe care o facea, cu orice ocazie, în chestiile politice. De câtăva vreme, cardinali și arhhiepiscopi, alegi cu deosebire dintre urmele șarlatanului. Poliția era pe urme bune. Ea se duse la Kuhn, unde află adevărata calitate a acestuia. De douăzeci și unu de ani fiind implicat al companiei gazului, jucase rol mare în alegerile trecute, ca președinte al comitetului conservator din Montmartre. La sediul Companiei, poliția, găsind manuscrise de ale lui Kuhn, le compară cu scriitura răvașelor false și constată asemănarea. Kuhn fu arestat; el nici nu cercă să nege. Kuhn de mulți ani trăia prin asemene escrocherii, care aduceau atât de mult venit, încât trăia ca un pașă. Intre alții, jumulise mai mult pe ducele de Broglie, căruia îl luase peste 23.000 lei. Revolver și cuțit. O bătaie a izbucnit ieri, pe la unu după miezul nopții, în fața unei câr