Universul, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 73-93)

1889-04-02 / nr. 73

Anni VI.—No. 73 ATENTAT LA VIAȚA PRINCIPELUI DE WALES CAXKAWAR PE 1889 Ortodox Sâmbătă, 1 Aprilie.—Maria Egipteanca. C­a­r­ol­­ o Sâmbătă, 13 Aprile.—Marcelin. Soarele răsare 5.18; apune la 6.4 S. Efemeri de 1 April 1878. — D. I. C. Brătianu se întorce din misia de la Viena și Berlin. & ~W%fZLm* hm érínamftógajlft.—fit- iga553 fii «SfesSet© BUCUREȘTI, 1 APRILIE De multă vreme primim nenumărate plângeri contra relei organizări a serviciu­lui biletelor de pasageri și bagaje de la căile nóstre ferate. S’o spunem chiar din capul locului, plângerile sunt nu se pote mai drepte ; am avut dese ocasiuni să verificăm noi Îngine temeinicia lor și numai puțini oa­meni nu se vor fi ciocnit de relele de cari ne plângem azi. * * Iată ce se întâmplă zilnic la gările nóstre . Abia cu 10 minute înainte de plecarea trenului se deschid ghișeurile de bilete. Când răsună în sală strigătul „Poftiți la bilete“, lumea alergă și se face o îmbul­­zela teribilă. Acum, dacă ești vr’un perso­­nagist, atunci sergentul care e pus să fie ordinea, îți scote el biletul ; de unde nu, te apucă tote nervele, ești strâns din tote părțile ca o sardea și trebue să aștepți cu riscul de a scăpa trenul sau a te urca în vagon fără bilet. Dacă scapi trenul, ți-ai perdut dar­ ve­­rile și poți să ai pagube cine știe cât de mari. Dacă te urci în vagon fără bilet, ești e spus să fii bruscat de conductor și tre­bue să plătești o supra-taxă. In acest din urmă caz, tot bine când ai bani, dar când ești un simplu țăran, care abia are atât cât îi trebue ca să plătescă biletul ? Sau dacă, chiar fiind om cu stare, n’ai în mo­mentul acela în buzunar de­cât exact pre­țul călătoriei ? Atunci scandalul e gata. * * * Ei bine, starea acesta de lucruri e pur și simplu revoltatare. Mai intâiu, cu ce drept mi se cere o su­­pra-taxă, când nu sunt­eu vinovat dacă n’am bilet ? Am sosit la vreme; m’am plictisit mai mult sau mai puțin într’un salon de așteptare ; m’am dus la ghișeă, când s’a deschis, dar a fost atâta lume în­cât n’am putut răzbate­ trenul flueră, mă urc fără bilet. Ș’apoi eu să plătesc supra­taxă ? Acesta e nimic mai mult de­cât absurd; acesta e și o esploatare nedrepta, căci prin asemenea chip administrația căilor ferate —de­și ea e vinovată—incaseza mai mult de­cât trebue. D’apoi supărarea? Scriito­rul acestor linii, ori de câte ori e silt să plece unde­va cu trenul, îl apucă nervii. Și lucrul, fie zis încă o dată, devine grav când e vorba de ómeni săraci, la cari două lei sunt o sumă însemnată, și cari sunt siliți să se lipsescă de ea pen­tru că ghișeurile de bilete nu se deschid decât cu zece minute înainte de plecare. La bagaje, același lucru ca la biletele pentru călători. Indulzeală, enervare, grijă. Pentru că nu e vreme, îți aruncă lucrurile parcă ar fi de batjocură. * * * De unde vine acest zen ? Pricina lui e forte simplă ; pe fie­care zi traficul căilor ferate sporește în chip simțitor, numărul celor cari călătoresc cu drumul de fier crește necontenit; per­sonalul căilor ferate însă, cel puțin întru­cât privește serviciile în contra cărora ne plângem, a rămas pe loc, înțelege pri­­n cine că dacă un casier pate să vîndă bi­lete, în zece minute, la 50 de călători, la 150 sau 200 n’o să mai fie în stare se vendă. Tota lumea pricepe acesta, numai ad­ministrația căilor ferate n’o înțelege. Mai avem încă a și o altă administrație, acea a telegrafelor și poștelor, care cam tot așa de bună gospodărie face. Se știe, în adevăr, că mai cu seamă mandatele și pachetele poștale s’au răspândit forte mult în uzul public; poșta însă nu vrea să-șî sporescă personalul. Când te duci să es­­peciezi un mandat, ești silit să aștepți până îți ese părul prin căciulă, căci bie­tul funcționar două mâini are, nu mai multe, și nu póte dovedi munca. Dar să ne întorcem la căile ferate. * * * Răul pe care-l semnalăm și de care tota lumea se plânge, póte fi lesne înlă­turat. Direcțiunea căilor ferate n’are de­cât să facă mai multe ghișeuri, să înmul­țească numărul casierilor și să reguleze ca ghișeurile se se deschidă, nu cu zece minute, ci cu o oră înainte de plecare. Direcțiunea a deschis un biutou de vânzare de bilete în centrul orașului în strada Academiei, e drept acesta. Dar, mai întâiu, aci nu se vând decât bilete de clasa I și II, nu și de a III-a — ceea ce e forte reu—și apoi nu tuturor călă­torilor le vine la îndemână să treacă prin strada Academiei. Așa­dar: Să se înmulțască numărul ghișeurilor și al funcționarilor . Se se deschidă ghișeurile mai de­vreme. Făcându-se acesta nu vor mai fi ne­mulțumiri și plângeri ca acum. * Ceea ce am zis pentru căile ferate, fie zis în treacăt și pentru administrația poș­telor. Să nu se teamă acesta administrație că se va micșora escedentul pe care-l dă și pe care ține atât de mult se-l dea în fie­care an. In afaceri, o cheltuială rațională se rentează tot­deauna și cheltuiala pe care l-o cerem noi e din cele mai raționale. 5­. In călătoria sa în Europa, împăratul Persiei, șahul Nasr Edin se va înfățișa Intâia țarului, cu care va avea o confe­rință hotárâtore pentru sorta Persiei. Rusia contra tuturor. Aceste fapte arată că guvernul rusesc e gata se arunce mănușa aprope tuturor celor­l­alte puteri. Afacerea Ad­nov o dușmănește cu Franța. Afacerea expulzării germanilor o duș­mănește cu aceștia. Afacerile persane o dușmănesc cu An­glia. Cu gând a fi având guvernul țarului, e greu de știut. Kaminsky. Principele Albert de Maden.—(Vezi pag. 3) întâmplări din țară O hoție descoperită Dl sub-prefect al plăgii Zeletin, din jud. Tecuciu, luând informațiune c­i bo­nurile furate de la dna Maria Ciuta din județul Tecuciu, în sumă de 64.000 lei în bonuri, și alte bijouterii, se afla îngro­pate în comuna Căbești din județul Tu­­tova a cerut autorisațiune și a merge la zisa comună, unde după o cercetare de două zile a găsit lângă gardul casei lui Gheorghe Banu îngropate cele 64.000 lei în bonuri, 1 broș de aur cu 9 diamante, 1 broș mic, 1 pereche paftale de argint, 1 pirozica mică, 1 bucată de bronz, 5 perechi metanii, care au fost recunoscute de d-na Ciuta. Copil găsit Sergentul Enciu Costache a găsit zilele acestea un copil de scns femenin, pus în un panel de papură și atârnat de gardul ogrăzei caselor d-lui Gh. Liga din Bârlad. Nenorocitul copil s’a înaintat a doua zi primăriei spre a-i da creșterea cuvenită. Î in Frasia Gorespondența parte a „ Universului“ Petersburg, 31 Mart ®. Afacerea Acinov Y’am scris deja, destul de pe larg, des­pre afacerea Acinov. Exploratorul e tot arestat la Sevastopoli, în casa sa proprie, sub pază strașnică. Să asigură că țarul și-ar fi exprimat in­tenția de a scăpa pe Acinov de acuzația ce i să face și, chiar, de a-l numi consi­lier intim al corónei. Soția lui Acinov, care s-a dus în pro­prietățile ei din Cernigov, a fost pretu­tindeni aclamată. Se pare ca aceste incidente să schimbe în chip forte grav situația politică a Eu­ropei, mai ales că în cercurile politice de aci darea în judecată a generalului Bou­langer a fâcut forte rea impresie. Lipsă de poporație Din Vladivostok— estremul punct pe care îl are Rusia în orient— vine știre că ba­ronul Korf, guvernatorul general al între­gii regiuni a Amurului, a propus guver­nului de aci să dea gratis, ori­cum­­ voi, tóte pământurile de pe lângă Ușura, pen­tru sporirea popolației, care e în adevăr de tot mică. Guvernul din Petersburg a comunicat guvernatorului sau că-i primește cererea, dar cu condiția ca nici unui german să nu i se permită de a se așeza în acele părți de loc, de­ore­ce se vor lua în cu­rând măsuri pentru expulzarea unui mare număr de nemți și din alte părți ale impe­riului. Persia a Rusiei. Rusia și cu Persia în acest moment par a se afla în cele mai bune relații. Persia s-a obligat formal către Rusia: 1) . D’acu înainte, în curs de cinci ani, tóte căile ferate ce se vor construi în Persia vor trebui să fie aprobate de gu­vernul țarului. Ingineri ruși vor construi liniile, făcând tot ei traseurile. Acesta e o lovitură directă dată guver­nului englez. 2) . Persia va cumpăra calea ferată de la Astrabad­­a Erdebil. 3) . Persia va deschide golful Mitrbad navigației ruse. 4) . Va construi pe socoteala sa linia (strategică pentru Rusia) de la Reci la Teheran. Duminecă 2 (14) Aprile 1889 Călcare și jefuire O bandă de făcători de rele, au intrat în casa d-lui Dimitrie Constantinescu din comuna urbană Filipești (Prahova) unde este sub prefectură și alte autorități civile și militare, au siluit ușile și au apucat la chinuri pe stăpânul casei, causându’i loviri la cap și peste corp și amenințin­­du’l cu martea de nu le va da toți banii ce are. Ast­fel ,l-au luat mai bine de 10 mii lei și giuvaericana soției­­ sale, pe care n’au atins’o, de vr’o trei mii lei. Hoții legând pe stăpâni ’i-au băgat sub­ pat, și s’au făcut nevăzuți. O mare panică dom­nește între cei­ l’alți cetățeni din comuna Filipești, de îndrăsnela unei asemenea călcări. Viață lungă A încetat din viața femeea Dina Preda Spânul din comuna Poiana-Lungă­ de Sus, județul Dâmbovița, în etate de 114 ani aprope. A Trăsnit Căzând plac, amestecată cu patru, în comuna Stănești, plaiul Vulcan, județul Gorj, care a ținut aprope 2 ore, pe lângă alte pagube causate, a fost trăsnit și sol­datul dorobanț Ion P. Besoiu. Hoțiile în Constanța 9 9 De la un timp încon hoțiile se înmul­țesc în Constanța. Intr’o nópte se fură un butoiu plin cu măsline în greutate aprope de 100 de kilograme din fața primăriei, mai alaste ori s’au furat mai multe rufării din curtea casei d lui Baratz , mai în zi­­lele trecute un individ spoit pe fața a intrat în băcania d-lui D. Stamatiadi gi apucă băiatul din prăvălie voind a ’l băga într’un sac gol ce’l adusese cu el. Băiatul de­și era înăbușit de acest individ, to­tuși a putut striga așa de tare încât să fie auzit din vecinătate. Făcătorul de rele

Next