Universul, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 73-93)

1889-04-02 / nr. 73

Univerul No. 73, văzând că va fi­ prins a dispărut numai de­cât. Mobilul faptului a acestui individ era, după cum se vede, furtul, pe care n’a putut al executa. Curier judiciar Osândire la morte Ni se scrie din Triest : „La curtea cu jurați da aici s’a termi­nat un proces de omor în mod intere­sant. Matei Rovis, din Folosea, vrând se să scape de socrul seu I­sif Poșici, pentru ca să’i moștenescă, însărcină anul trecut pe un prieten, bun al seu­, anume Stefa­­nutti, să’l omore, făgăduind­u’i o bună răs­­paltă. Stefanutti ispitit de făgăduielile lui Ro­vis omorî cu un cuțitor mare pe sărmanul Poghci, un bătrân de 70 ani, lovindu-l cel puțin de 20 ori. Amândoi acuzații tăgăduiră crima. Vinovăția lui R­ovis nu fu dovedită si­gur, pe când a lui Stefanutti fu probată cu 24 martori. In baza verdictului juraților, Rovis fu lăsat în libertate, iar Stefanutti osândit la spânzurătore. Sentința a produs o mare și vie impre­sie în public.“ O idee fișă a Sultanului Un corespondent din Constantinopol scria unui ziar străin : „Sultanul n’a întors vizita regelui Milan „la „Otelul de Enghitera“, ci în parcul „Ildiz-Kioșeului. Lucrul acesta nu trebuie „să mire­ de câți­va ani, Abdul-Hamid e „atins de mania persecuțiunei. Nu vede „de­cât atentate, trădători, curse, omorî­­„tori. Rare­ori iese din palat ; rareori se „duce la moschee, tocmai pentru că se „teme să nu fie omorît. „Nu se simte sigur nici în splendidul „seu palat. Se istorisesc într’acestă pri­vință două fapte ciudate. Intr’o zi, in­­­trând în odaia lui de lucru, vezu miș­­­cându-se perdelele. Bănuind că după dân­­­ 8ele, era ascuns omorîtorul, trase într’a­­„colo câte 6 focurile revolverului, da care „nu se depărta nici o data. „Altă dată ducându-se în grădină, sin­gur, grădinarul care voia sa’i dea o su­­­plică pentru sporirea lefei, îngenuchie pe „poteca pe care trebuia să treacă sulta­­­nul; și, când acesta ajunse lângă dân­­­sul, băgă mâna în buzunarul giubelei ca „să scotă suplica. Abdul-Hamid socotind „că grădinarul vroia să scotă din buzunar „vre­ o armă, scose repede revolverul și-l „împușcă pe loc. „Cum vreți ca un suveran, cu aseme­­­nea manii negre în cap, să pota trata „serios afacerile Statului ? Se înțelege că „trebile împărăției turcești merg tot mai „rea și numai spre complecta catastrofă“, amicii principelui făceau­ de strajă. Altă întâlnire a avut loc acasă la Victor. In­tre locuința lui Victor și otelul Mengelle s’au­ stabilit relațiuni dese. * * * Guvernul chinez are de gând se expul­­seza pe toți americanii aflători în China. Aceasta ca represalii pentru expulzarea Chinezilor din Statele Unite. * * * Ni se scrie din Roma că marele pa­triot, preotul Gaspar Nudi, directorul zia­rului „Coraggio Civile,“ a murit, în urma unui atac de damblu. Acest preot, pentru ideile lui democra­tice și socialiste, fusese ea comunicat de Papa.* * * Boulanger desminte zgomotele despre plecarea sa la Geneva, Lausanne sau­ Londra. El va sta totat vara la Bruxelles. In iunie va întreprinde o călătorie la nord. In hotelul Mengelle, unde stă Boulanger, s’a instituit un birou special de presă, care va da știri în privința lui Boulanger. * * * Generalul Weldersee, șef al statului ma­jor german, și-a serbat a 58 aniversare a nașterii împăratul Wilhem a felicitat personal pe general. * * Un consorțiu ruso-francez proiecteză se lege prin linii telefonice Berlinul, Pe­­tersburgul, Moscova și Varșovia. * * * Primul număr al ziarului dispărut „Volkszeitung“ publică un articol forte violent în care zice că va urma linia de conduită de până acum. Acest număr s’a vândut forte mult.* * * „Kreuzzeitung“ vorbește de posibilita­tea d’a se mai uni Polonia rusă cu Gali­­ția subt corona austriacă. Monarh­ia, din dualistă, s’ar face trialistă. Cu chipul a­cesta, echilibrul european ar fi întărit. * * * In curând se va ține la Paris un con­gres internațional asupra chestiei săracilor. * * * Tisza amenință să inunde la Szegedin. ȘTIRI wmw TISTA Guvernul belgian a înștiințat pe Bou­langer că trebuie se se abție de la ori­ce agitație, dacă vrea să nu fie espulzat. Toate știrile despre înaintarea lui Stan­­ley și a lui Emin asupra Zanzibarului sunt false. Nu se știe nimic nici despre unul nici despre cel­ l’alt.* Episcopii catolici din Paris, Lyon și Bordeaux vor fi făcuți cardinali. * * * Portul militar rus Nicolaeff, pe marea Neagră, va fi părăsit ; în schimb, portul Sevastopol va fi întărit mai mult și închis comerciului. «■ Zilele trecute, un paznic austriac de fruntarie, în punctul Ornița, a tras cu pușca asupra unor sârbi ce se aflau cu barca pe Dunăre. Guvernul sârb a re­­clamat: *• * * Despre conferințele secrete ala lui Bou­langer cu principele Victor Napoleon se dau­ următoarele amănunte : O întâlnire a avut loc în cafeneaua Trianon, pe când Accident la alergări Ni se scrie din Berlin . Alergările de Duminecă au­ fost tulbu­rate de un incident dramatic. La cursa cu piedici lua parte și contele Dorina, cunoscutul călăreț ; în momentul când ca­lul setf săria o barieră mare, a căzut de pe cal atât de roa­, încât nu e speranță să scape cu viața. Acte oficiale Citim în „Monitor“ : D. P. Orbescu, actual consilier la înalta curte de casa­­țiune, se numește președinte la secția I a acelei curți, în locul vacant. * D. A. C. Șendrea, doctor în drept de la facultatea din Berlin, se numește con­silier la acea curte, în locul d-lui Petru Orbescu, înaintat. * D. Mihail Antonescu, doctor de la facultatea juridică din Paris, actual con­silier la curtea de apel din București s'a numit consilier la secțiunea I a acelei curți în locul d-lui G. Platon, decedat. Crimele din Lurano O serie de pruncucideri s’a descoperit zilele trecute la Lurano, orășel de lângă Galliopoli (Italia). Un anume Luigi Vincenti, cizmar, avea relații cu femeia Addolorata, care locuia împreună cu sora ei Giuseppina. In mai multe rînduri, se răspândi zgo­­motul în oraș că, când una, când cea­l’altă soră, erau borțoase; apoi, vietele se stângeau. Cele două surori, cu complicitatea lui Vincenti, năbușiau, îndată ce se nășteau, pe copii și­ î îngropați în grădina casei. Lucrul se repeta de vr’o șase ani. Deunăzi, Addolorata născu o copilă și — 2 — soră-sa se duse la Luigi Vincenti, ca se’l întrebe ce să facă. Miserabilul răspunse: „Faceți ce ați fă­cut și cu ceial’alți“. Giuseppina se intârse acasă, năbuși co­pilul, ascunse cadavrul într’un coș și co­șul îl bagă subt pat. Dar, se află despre crimă prin o ser­­vitóre. Justiția descinse la fața locului, găsi cadavrul și aresta pe cele două fate. Ele mărturisiră crima cam și altele șapte, dând vina pe amantul lor Luigi Vincenti. In gradină, s’au­ găsit cadavrele. Luigi și cu amantele lui ai fost arestați. Condamnare misteriósa Ni se scrie din Berlin: Sergentul Hauck, instructorul militar al micului principe moștenitor, care a fost acum cât­va timp în fața frontului, fără să se știe pentru ce e condamnat la degra­dare și cinci­spre­zece luni de fortăreță Nici acum nu se știa pentru care vină i s’a dat acesta osândă. Inundații în Ungaria Cele mai multe din rîurile Ungariei s’au umflat într’un chip amenințător. Tisa s’a revărsat la Lige, rupend zăgazele. *Oga­­rele stau­ cu totul sub apă. La Mátészalka a inundat rîul Crama, o mare întindere de pământ e înecată. Limba română în America Citim în ziarul „Curierul Balasan“ . Evreii emigrați din România în Ame­rica, spre amintirea frumosei țări în care ei s’au născut și crescut, au înființat, pe lângă o scalǎ, la care limba română o­­cupă locul de onore, și diverse asocia­­țiuni ce portă nume românești. Intre a­­cestea se găsește și Societatea Philarmo­­nică cu titlul „Vasile Alexandri“. Acesta societate are ca scop întreținerea și vor­birea limbei române printre conaționalii­ lor emigrați, și inițierea și cultura lite­­raturei ei în „Lumea nouă“. Zilele acestea uu confrate primi o co­respondență din New-York prin care se anunță că „Societatea philarmonică Va­sile Alexandri“, înființată acolo, a dat o reprezentațiune teatrală în limba română și cu sunet românesc.— Acea reprezenta­țiuni a avut loc în sala „Turn Hail“ de acolo în ziua de 25 Marte a. c. cu piesa „Țăranul și Amorul“ compusă și aranjată de d­l H. Candel, un tânăr născut în Iași și care a studiat tot aci. Piesa este în 3 acte și 4 tablouri și s-a jucat sub conducerea autorului ei, a­­jutat și de d­uii Mi Beldner și A. B. Ja­warower. Revoluție potolită și se scrie că prințul răsculat Livota, din Gamboge, care întreține de atâta vre­me rezmirița în acea țară, care devasteza și ruinează averile tuturor, a făcut guver­nului francez propuneri de supunere. Un profesor al liceului din Saigon, d. Taupin, însărcinat cu o misiune în Loos, a izbutit să aibă o întervedere cu Sivota și s-a priceput să vorbescă așa cu el, încât prințul i'a însărcinat îndată să negocieze pentru supunerea sa. D. Taupin plecă imediat în Franța. El va stărui să se primască condițiile alteței sale, asigurându-se ast­fel definiti­va pacificare a Cambogelui. Atentat la Viața principelui de Wales și se scrie din Londra: O scrisore anonimă înștiința acum câte­va zile poliția din Bicester că un atentat la viața principelui moștenitor al Angliei avea să se săvârșască acolo, cu ocaziu­­nea venirii sale. Mulțimea, în număr de câte­va mii, care aștepta sosirea trenului, fu surprinsă văzând întregi colane de polițiști păzind peronul și stradele. Când se afla pentru ce se luaseră acesta măsuri, mulțimea sa­lută cu entusia8 și sosirea trenului. Se pare că această manifestație, precum și măsu­rile luate de poliție, au descurajat pa a­­tentatori. Căci nu s’a făcut nici o încercare de a­­tentat. ORAȘ ARS Se anunță din New­ York. Orașul Smithfield, din Carolina de Nord, a fost prefăcuta în ceaugă de un incendiu teribil. Pagubele sunt colosale. Nu se cu­nosc încă cauzele nenorocirii. O mamă zugrumatare și se scrie din Paris. Puymbert, o mahala a orașului Limoges, a fost ieri diminață teatrul unei îngrozi­­tore crime. O femeie, anume Porti­a, și-a gâtuit pe cei cinci copii ai săi (trei băieți și două fete), din cari cel mai în vârstă era de 11 ani, iar cel mai mic de abia 18 luni. Ei au­ fost sugrumați prin somn. După ce sevârși crima, femeia aprinse man­gal, își făcu cu foarfecele o adâncă rană în piept și-și tăie ca un cuțit arterele de la mâini. Câți­va vecini, cari auziseră zgomot, sosiră și împedicară pe femee. Ea declară că a comis grozava crimă și că a cercat se se sinucidă pentru că nu voia să revadă pe bărbatul seu, care se libera în ziua aceia din închisore. Revolta soldaților englezi Din Londra ni se scrie . Alaltăeri a avut loc o seriosa revoltă militară în Lichfield. Soldați beți s-au luat la bătae ; straja interveni cu baioneta și îi despărți, dar ei se imporară din nou. Două­zeci de soldați sunt răniți greu. Sol­dații au cutreerat stradele făcând zgomot; ei au­ spart peste 200 de fereștri. Darni cei 8 (14) Aprile 1889 S­TI IFI 1 Sâmbătă. Maiorii Popescu și Ioanin, veterinari de corpuri de armată, vor fi numiți veteri­nari ai celor 4 brigade de artilerie din țară. Studenții facultății de drept din Bucu­rești au trimis la Iași, d­nei Al. Șendrea, o scrisare de condoleanță pentru pierde­rea pe care a suferit-o în persona soțului ei, eminentul profesor de procedură civilă. D-rul Sergiu, director general al ser­viciului sanitar, și-a prezintat demisia no­ului ministru de interne. 4. Mitropolitul primat a invitat pe prefec­tul poliției să interzică ori­ce spectacol în săptămâna mare. •fa Prin ordin circular, ministrul de război a poftit pe toți comandanții de regimente se alega câta doi sergenți pentru a espe­­rimenta noile puști cu repetiție. ^ Ä Se aduce la cunoștința generală că, de la 13 Aprilie st. n., libretele de abona­ment cu cupone kilometrice vor fi vala­bile pe tote liniele din țară, afară de fași- Ungheni și Cernavoda-Constanța.­­ In întrunirea din urmă a junimiștilor, s’a hotărît ca în viitor dânșii să se nu­­mescă „progresiști“. Acesta în vederea elementelor înaintate din acest grup, ca d-nii Eugeniu N. Io­­nescu, Ion Rădulescu, etc. $£ Peste câte­va zile, d. Dimitrie Nicolaide, deputat al colegiului al 111-lea de Putna, va fi numit prefect în localitate. •m. Făcându-se nouă săpături în comuna Cotnari, din județul Iași, s’ar fi găsit mai multe lucruri antice de óre­care valoare arheologică.­­ Sa datt ca probabile urmatórele numiri de prefecți: D. C. Cogălniceanu deputat la Sucéva; D. Grigorie Hulban, senator la Dorohonti ; D. Alexandru Catargiu la Ilfov, în locul D-lui Beldiman, care a de­misionat. Ieri sorá, d. Lascar Catargiu a fost pri­mit în audiență de M. Lea Regele. Leaderul partidului conservator s’a în­­­­treținut cu M. S. aprope o oră, af­in o cameră de lângă cabinetul direc­torului general al poștelor și telegrafelor s’a instalat o mică tipografie pentru noua agenție telegrafică care va începe să func­­­ționeze de la 1 Aprilie, cu care guvernul d-lui Theodor Rosetti a încheiat un con­tract și căreia­­ i sa dat numele „agenție telegrafică națională. Ministrul de externe va fi interpelat zi­lele acestea, dacă nu se reiau­ tratativele pentru încheiarea unei convențiuni comer­ciale cu Austro-Ungaria. Guvernul va fi interpelat în cameră și rugat să respundă cari sunt motivele pen­tru care guvernul Th. Rosetti a căzut.­­ Numirea d-lui colonel Rosnovanu, ca prefect al poliției capitalei, a fost defini­tiv hotărîtă în consiliul de miniștri.­­ D-nii Colibășanu, Pâcleanu și Barozzi, prefecții județelor Olt, Buzău și Tecuciu­ își-au­ dat demisiunile. D. Mihail Șuțu, directorul general al poștelor și telegrafelor, a demisionat din acesta funcțiune.­­ „Voința Națională“ anunță că d. Ion C. Brătianu, alesul colegiului I da Mus­cel, va ocupa locul seu în Cameră. "8. „Monitorul oficial“ de ieri publică de­cretele pentru constituirea noului mi­nister. Se spune că d. Vernescu, ministru la departamentul financelor, are de gând să numesca ca secretar al sefi pe d. Anto­­nescu, care-și va da demisia de la Curtea de casație. In cast când oposiția din Cameră va mai căuta se pure stavilă lucrărilor, d­l. Catargiu, este ferm decis a cere Regelui un decret de disolvare. D. Catargiu s’ar fi exprimat că „cu ac­tuala Cameră, nu mai merge“. Guvernul va cere desființarea casei pen­siunilor și atașarea unui serviciu pe lângă ministerul de finanțe, care să fie însărci­nat cu plata pensiunilor. D. N. L. Gherasi, ministrul de justiție, a primit ora după amiazi la minister, pe toți membrii parchetului, tribunalului, și curtei din Capitală. Săptămâna viitare vor sosi în capitală și procurorii generali al celor­l­alte curți din țară. + In timpul vacanței parlamentare mi­niștrii se vor ocupa cu studierea proec­­telor de legi depuse de foștii miniștri, și în cas de vor fi găsite că sunt bune, le vor susține în cameră. + Senatul va procede luni la complecta­­rea biuroului seu­, alegând doi vice-pre­­ședinți în locul d-lui C. Boerescu și N. Gherassi, care au intrat în minister. Arhiepiscopul catolic din capitală, Mon­­seniorese Palma, a făcut erî la orele 11, o vizită d-lui Lascar Catargiu, președin­tele consiliului de miniștri.. Iată in ce termeni a respuns d. Al. Huiban la depeșa d-lui Lascar Catargiu care’i oferea portofoliul ministerului lucră­rilor publice: „Dacă formați un minister din tote nuanțele conservatoire, și în în­ 4I A MORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAU I ® MAMA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. XVIII La patul bolnavului — Multă putere sufletesca ai, Eifrido ! zise pr­etul. Cât ai suferit, câte jertfe ai fost silită să faci. Cu adevărat, Eifrido, ai merita o cordaă. Cine a suferit nevinovat ca d-ta opt­spre­zece ani, fără să-și piar­dă credința în Dumnezeu­ și demnitatea omenesca, acela are un suflet plăcut lui Dumnez­u­, și s­chiemat a sevârși mari lu­cruri ! Da, ești o eroină, ești un model. Cât ai suferit și câte dureri te mai aș­teptă ! — Părinte, te-ași ruga de ceva. — Spune: Și voi binecuvânta momen­tul în care mi-e dat să-ți împlinesc o do­rință. — Părinte, voi se rămân pentru lume văduva Lanner . Elfrida Tullinger a pie­rit ! Te rog să nu spui nimănui jee știi și unde mă afla, căci ași fi silită alt­fel se plec de la fabrică și toți ar fugi de în­fierată incendiatare; n’ași mai găsi niciun adăpost. — Fii fără grijă, fiica mea , înțeleg cererea ta, răspunse preotul încet. Nici o dată nu va trece peste buzele mele un cuvânt care se spuse cine ești! Nici fra­telui meu­, nici fiului Jett, nici d-lui Peu­­ker, nici nimănui altuia nu voi spune ni­mic despre tine. Rămâi văduva Lanner și sub acest nume poți să vii ori­când la mine. — N’ași vrea se mă vadă notarul, pă­rinte , s’ar putea să mă recunoscă. — Nu te-a văzut de mult, fiica mea, și nu cred să te recunosca. — Spuneai că Franz de Meinhold a scăpat din primejdie; spuneai că criza a trecut. E­frida se uita la preot cu nesfîrșită bucurie. — Iți mulțumesc, părinte. Când voi avea vreme, vin să te văd. La cine altul m’ași duce? D-ta ești singurul om pe lume care știi totul! — La revedere, fiica mea. Elfrida își lua ziua bună de la preot și părăsi locuința notarului, ca să se în­­torca la fabrică. XIX Atentatul — D-le procuror, martora Leni Müller, modistă, a spart, anunță ușierul procuro­rului Londo. — Ad’o înăuntru! ordonă procurorul. Ușierul deschise ușa. Leni Müller intră. Ea apărea pentru întâia oară dinaintea unei autorități și din pricina asta era forte emoționată. — Apropie­re. D ta ești modista Leni Müller? întrebă procurorul, întrebata respunse afirmativ: — Cunoști pe d. B­njamin'Macdonald ? — Lady Macdonald își comandase o pălărie și eu­ am fost însărcinată să i-o duc, respinse Leni, ajungând la otelul de Paris, am fost introdusă în anticameră. Lady luă pălăria și-mi spuse sa aștept ca să-mi trimita banii. — Și nu ți i-a trimes ? Am plângere că pălăria nu e plătită nici până acum. — Puțin după aceea a intrat în odaia unde mă aflam fiul Ladyi, un tâner defi­­gurat și scârbos, cu o bratie de o sută fiorini. După acesta Leni povesti scena de la otel, pe care cititorii o cunosc deja. — Cine te-a scăpat din mânele lui Ben­jamin Macdonald? întrebă procurorul.­­­ Doctorul Franz de Meinhold, secon­­dar al profesorului Literath. — Același care a fost alaltăieri victima unui atentat? — Da, d-le procuror. — Povestește-mi în amănunt întâmpla­rea de ala­ tăieri, așa cum s’a petrecut. Stai în vr’o relație cu doctorul Meinhold? — Nu, d-le procuror. — Benjamin Macdonald a declarat a­­gentului polițienesc, că te-a văzut sora cu diferiți bărbați și că de aceea te-a luat drept o... drept o persona de care putea se se apropie. Leni se înroșise mai întâi ca para fo­cului, apoi îngălbenise. — In privința acesta, doctorul Meinhold n’a putut face încă nici o declar­ație, fiin­d­­că starea sea nu permite se fie interogat, urmă procurorul , sunt nevoit se țin sema de afirmația acuzatului ca și d’a­dumitale. — Nu stau în nici o relație cu docto­rul Meinhold­ declară Leni cu glas tre­murător. — Cu tote astea te întovărășa alaltă­­seară. — Nu­ s e permis unei fete, egind din­­tr’o societate, se fie întovărășită pănă a­­casă de un domn ? — Ba da, dar, cu câte­va zile mai nainta ai fost văzută ca un alt domn. — Și alta e adevărat. D. Peuker și eu­ am făcut o mică escursiune. — Stai în vr’o relație cu domnul a­­cesta ? — Da, d-le procuror, chiar în ziua a­­ceea ne-am logodit; în curând logodna zostra va fi publicată. — Asta­ î alt­ceva ! Cum se face că a­­laltăieri te întovărășea un alt domn și nu logodnicul d-tale ? (Va urma).

Next