Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-03 / nr. 121

o Anul VI.—No. 121 CAMSNDAIK P.E 188® Ortodox Vineri 2 Iuniu.—Nichifor. C­a­t­o 11 o Vineri 14 Iuniu.—Basiliu. Soarele răsare la 4-15; apune la 7.48. Efemeride 2 Iuniu 1772.— Turcia consimte la ră­pirea Bucovinei de către Austria. BUCUREȘTI, 2 IUNIU In unul din numerile trecute, în vede­rea apropierii examenelor de finele anului, am atins o cestiune a cărei ridicare ni s’a părut oportună în acest moment , a­­nume aceia a învățământului fetelor. Am spus că, după părerea nostru, acest învățământ e forte greșit organizat, căci el nu ține câtuși de puțin samă de viața practică și de trebuințele ei și face din copile niște fiind­ noapte pentru viața de familie. In adevăr, în seólele de fete, nimic din ceia ce are directă legătură cu viața de tote zilele nu se predă. Fetele învață cos­mografie, algebră, geometrie, fizică, chimie, piane și câte altele, cunoștinț­ cari în absoluta majoritate a cazurilor sunt me­nite să nu gasesca nici o aplicare în viața practică. Și se știe care e sorta noțiuni­lor câștigate în scală și de cari cine­va nu se mai servește după ce a ieșit din ele: acele noțiuni se uită. Timpul între­buințat pentru câștigarea lor, forțele chel­tuite și sacrificiile bănești făcute, rămân aruncate în vânt, fără nici un folos, adică sunt o pagubă reală din cele mai simți­­tore și care influențeză în chipul cel mai funest asupra societății, căci, ca să câș­tige cunoștinți nefolositore, ea n’are nici o ideie da trebuințele la care e chemată să satisfacă în sfera ei naturală de acti­vitate și nu e de loc pregătită în vede­rea lor. Avem, ce e drept, câteva scoale profe­sionale de fete. Dar ele sunt departe de a împlini lipsa da care ne plângem ; pentru ca să se înțeleagă repede acesta, e destul să spunem că rolul femeiei în familie nu stă în a croi o rochie și a cóse­a rusă. Școalele profesionale sunt cât se pote de folositare, dar ele nu ating cestiunea ri­dicată de noi și o lasă cu totul în piciure. Dacă voim să dăm temelii seriose so­cietății române, dacă voim să asigurăm propășirea nostră seriosă, atât pe terenul economic, cât și pe cel intelectual și mo­ral, e vădit că trebuie se ne dăm ostene­­la a rezolva acestă mare chestie a edu­­cațiunii femeiei, înțelege ori­cine că, dacă femeia reprezintă jumătate din societate, și dacă acesta jumătate, printr’o greșită direcțiune a educației, e nedestoinică pen­tru viață, atunci societatea întreagă tre­buie să sufere și să fie condamnata, nu numai d’a nu progresa, ci chiar de a da înapoi. Pentru ca se punem și mai bine în lu­mină pericolele situațiunii de azi, să re­zumăm această situațiune într’o familie. Să luăm o căsnicie în care bărbatul e om muncitor și regulat. Dacă femeia n’are ideie de economia casnică, dacă în ea nu e dezvoltat spiritul de ordine, da­că satisfacerea trebuințelor casei e lăsată esclusiv pe mâni străine, e firesc că, ori­cât ar produce bărbatul, ori­cât ar aduce în casă, gospodăria nu va putea să prospereze. Mai mult decât atât, copiii, cari până la oare­care vârstă suferă mai mult influență mamei, nu se vor putea desvolta, așa încât, ajunși mari, să devie niște membri folositori­lor, familiei lor și societății. De la o generație la alta, fa­milia pe care am luat-o de exemplu va da deci fatalmente înapoi. Familie cu familie constituiesc societa­tea ; și dacă majoritatea familiilor dintr’o societate sunt în condițiile celei de mai sus- și la noi e marea majoritate — atunci înțelege ori­cine că națiunea e în pericol. 5 N­asfir în Capitală.—All Hani in Justețe Sâmbătă, 3 (15) Iunie U89 SPAKE !fI TOTE ZILELE LA 7 ORE SIMINEATA f.­­ J ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE ------------------- artBLE- .­­ 20 Leî Pe lan. . . 24 Le se primesc numai la REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA //Ț^*lăhî­,y. K) * Pe 6 luni . . .*12 „­­ ADMINISTRAȚIA ZIARULUI *BUCUREȘTI, STRADA BREZOI­ANU, 19 BUCUREȘT­I­­_____BUCUR­EȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCUR­EȘTI Chestiunea nu e deci din cele secun­dare, cari pot să fie amânate ; din potrivă, ea e d’un interes capital pentru viitorul nostru, putem zice chiar că de la ea de­pinde acest viitor. Oamenii noștri politici, acei cari sunt sa îi aspiră să fie la cârmă, trebuie deci să și îndrepte atențiunea asupra ei, s’o studieze și s’o rezolve cât mai neîntârziat. DIN GRECIA Corespondența parte a „ Universului“ Atena, 28 Msiü. Festivități De când cu sosirea marelui duce Pa­vel al Rusiei, logodnicul fiicei mai mari a regelui Greciei, prințesa Alexandra, a fost o serie de festivități la curtea nostra regală, care s-au terminat prin plecarea suveranilor în vizită la Petersburg. Această strălucită alianță a umplut de bucurie inimele grecilor, cari văd într’ânsa prognosticul unei sprijiniri puternice din partea Rusiei, pentru ca elenii s’ajungă la idealul lor : unirea tuturor grecilor. Acesta speranță e dată și de faptul că apropiarea Rusiei de țara acesta coincide cu supărarea colosului de la Nord pe bul­gari, dușmanii seculari ai grecilor. O stanie Cu mare ceremonie s’a inaugurat la Syra statua ridicată în memoria amiralului Mia­­oulis și lucrată cu multă artă de sculp­torul național Bonanou. La această inaugurare asistară regale și cu regina, principele ereditar Constan­tin,prințesele Alexandra și Maris, cum și marele duce Pavel. Andrei Miaoulis e unul dintre cei mai mari eroi ai grecilor. Născut în 1772 la Negroponte, el a murit în 1833 în Athena și a fost unul din șefii răscoalei de la 1821. Fiu al marinarului Dimitri Bocas, el obținu la vârsta de 19 ani comanda unui miracul,­­ de unde i s’a dat porecla de Maoulis, cu care s’a făcut celebru. Cu acest mic bastiment, el făcu o mul­țime de lungi călătorii și se îmbogăți. A­­tunci se așeză la Hydra, unde căpătă o mare influență. In revoluție . La primele mișcări revoluționare, Mia­oulis se sculă între cei dintăi. El urmă, cu cheltuiala sa proprie, un bastiment, pe care-l numi Leonida, se u­­ni cu flota greacă și luptă sub Tom­­basi, după mortea căruia fu numit co­mandant general al tuturor forțelor mari­time. Multe fapte viteze a făcut și­­ prin dibăcia sa—a câștigat marea bătălie da la Patras, când sfărâmă flota lui Ibrahim pașa. După război și, fu persecutat de guver­nul provizoriu, apoi, după venirea pe tron a regelui Ozon, fu numit inspector al ar­­­hipelagului. înmormântarea lui Miaoulis se făcu cu mare onore. Corpul seü fu depus lângă mormântul marelui Temistocle. O dramă barbară Intr’un sat din munții noștri s’a întâm­plat o dramă care arată cât de napoiați sunt unii din muntenii noștri în civilizație. Un anume Kokri, tăietor de lemne, a­­vea o nevastă frumosă, de care era gelos foc. Bănuind deunăzi că nevasta se uita cam prea... galeș la îngrijitorul unei mo­șii din vecinătate, Kokri hotărî­se­ și răz­­bune. El își puse în­deplinire planul noaptea, pe când nevastă-sa dormea. Kokri spintecă pe femeie și—de­ore­ce era grea de șase luni—scoase din pânte­cele ei copilul care credea că e rodul a­­dulterului, și îl aruncă într’un foc mare , aprins anume. După asta, se constitui însuși prizonier. Ceea ce e mai teribil, e faptul c& să crede că femeia era credincioasă. Sigma: întâmplări din țară Accident nenorocit Individul Soliman Ismail, lucrător la ca­lea ferată Dobrina-Huși, sărind de pe va­­gonetele cari mergeau încărcate cu pământ, a căzut cu piciorele între șine, și călcân­­du-i-­e rațele, i le-a sfărâmat pănă la glezne. Pacientul a fost transportat imedi­at la spitalul din Huși, unde a încetat din viață.­ ­ Sinuciderea din Huși Tânărul Neculai Roiu, în vârstă de 17- 18 ani, fiul profesorului Iorgu Roiu din Huși, ducându-se la via bunicei sale Ca­tinca Semaca, s’a împușcat cu un revol­ver în par­tea stângă a pieptului. Cu tóte îngrijirile ce i s’au dat la spitalul local, el a încetat din viață. «! Zdrobit Ion Radu Ciobanu, din comuna Ianca, județul Romanați, morar la mora d-lui Tache Stoenescu, voind a se uita pe lân­gă vălupul morei unde curgea puțin ma­­laia, rata i-a apucat mânica cămășei și l’a tras cu gâtul între vălug și măselele ratei, de unde, fiind scop, a încetat din viață după 5 ore.­ ­ Foc Un copil, de 6 ani, al locuitorului Ne­­culai I. Iuniță din comuna Verșeni, comu­na Miroslovești, județul Suceava, jucân­­du-se în șura din ograda casei, a aprins un chibrit și, aruncându-l în eslea cu paie, a luat foc șura, apoi casa, gardu­rile și tóte dependințele, arzând cu de­săvârșire, împreună cu parte din strae, po­­pușor din podul casei și alte obiecte cas­nice și agricole, precum care, sanie, plug, etc. # înecați Locuitorul Niță Bădălace, în vârstă de 65 de ani, din comuna Bădenii Ungureni, județul Muscel, ducându-se spre casă în cătunul Lunca-Gârlii, a căzut în rîul Dâm­­bovița de pe puntea de la capul priboiu­lui, unde s’a înecat. Cadavrul a fost scos de Niță Mihaiu, care se afla pescuind, și de un altul care trecea cu o povară de lemne în spate.­­ Copilul Ștefan, fiul lui N. C. al Stan­­cului, din comuna Jirovu, județul Mehe­dinți, jucându-se pe marginea unui heleș­­ten, a căzut în apă și s’a înecat. — Copila Elena, fiica decedatului pre­ot Gh. Câmpescu, din comuna Cârligu, ju­dețul Roman, în vârstă de 13 ani, pe când se afla la privit orzoică pe moșia Frățești, ducându-se împreună cu alte copile să se scalde în pârîul Briseanî, și dând într’o groapă, s’a înecat. Cadavrul ei s’a scos după o jumătate oră de către locuitorul Constantin Groapă, care se afla în apro­piere la prăștt. Cașul s’a comunicat par­chetului. © Trăsnet Căzând ploaie cu fulgere pe teritoriu comunei Poiana-Iurasc, județul Roman trăsnetul a căzut asupra casei d­lui C Iliadi, proprietar pe acolo, contusionând pe servitoarea Catinca Purice, ce se afla în pod pentru serviciu.

Next