Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-03 / nr. 121

Uni­ver­sul No. 120 A plecat din portul Galați iah­tul Com­i­­siunei Europene Dunărene cu toți delegații comisiunei, pentru Dunărea mică (Brațul Șuiinel) spre a inaugura noua tăietură a 1^­ curbei milei 38—39, liberându-se naviga­­țiunea. Iah­tul comisiunei e urmat de va­porul ingles Billon, comandat de căpitanul Hallen și condus de pilotul Themistocli­s Ippadatos. ÜI. „Monitorul“ publică următorul comu­nicat : „Mai multe ziare—despre cari publicul ar putea să crească că represintă politica guvernului sau a vre­unui membru din cabinet—de un timp încare se dau la considerațiuni diverse în cestiuni de po­litică, fie interiori , fie exteriora. Aceste vederi sunt cu totul personale redactorilor lor. Ministerul crede de a sa datorie, pen­tru a pune capăt la ori­ce interpretațiuni greșite, a declara că nu are nici un or­gan oficios și că fie­care ministru în de­partamentul seu, și în înțelegere cu cole­gii sei, represintă politica guvernului. Nici un ziar nu are dar dreptul de a anga­ia cabinetul prin articole sau apreciări de fantasie cari rámân numai pe­­­ răspunde­rea redactorilor sei.“ are, Camera de comerț din Galați, având în vedere indiferența ce pune comuna pen­tru a înființa intreposite de vinuri, a dat un vot prin care însărcinează pe preșe­dintele ei ca să intervie la ministerul res­pectiv în numele camerei de comerț, spre a mijloci La rendul seu pe lângă primărie­­.La pentru neîntârziata înființare a numitelor antreposite. 3f. Ministrul de resbal a delegat pe d. co­lonel Iacov Lahovari pentru a asista la examenele școalei militare de infanterie și cavalerie, care încep sâmbătă 3 Iunie. 1. D. jude instructor Teușattu a dat ordo­nanța de urmărire contra d-lui Mazarake care e inculpat, că fiind în serviciul casei Serlendi, ar fi sustras suma de 7.000 lei ■ dintr’o scrisoare. 3fc Mâne se vor întruni profesorii și insti­tutorii din capitală, spre a proceda la a­­­­legerea delegaților pentru consiliul gene­ral al instrucțiunei publice.­­ Examenele la școala Națională de po­duri și șosele, s’au terminat. Șapte elevi au obținut diploma de ingineri. SC Consiliul comunal al Capitalei, în șe­dința sa cea mai apropiată, va lua în cer­cetare cererea de prelungire făcută de so­cietatea de construcții pentru terminarea­­ lucrărilor de distribuțiunea apei. M Ieri s’a început concursul pentru ocu­parea catedrei de limba română de la goa­la normală de institutori din Capitală. Ca membri ai comisiunei examinatorie sunt d-nii: Anghel Dimitrescu, președinte, Ionssen Glion și Ion Bianu, membrii. Cinci candidați sunt înscriși, d­in­ : Su­­­ghianu, Speranță, Lupu Antonescu și Au­gustin Frățilă. + Tribunalul de Dorohoiu, cercetând zi­lele aceste procesul d-lui Mitică Gher­­ghel, fost polițait al urbei Dorohoiu pen­tru abusul de putere comis tomna tre­cută contra comerciantului Prodan, l-a condamnat la 50 lei amendă.­­ Din ediția de ori pentru capitală D. Dumba, membru al Camerei senio­­rilor din Viena, va construi cu cheltuiala sa o școlă rurală în comuna Afumați din Ilfov.­­ Curtea de Apel și-a dat sentința în pro­cesul lui Simeon Mihălescu. Curtea, aplicând articolele 144 și 60 din codul penal, a condamnat pe Simeon Mihălescu la o lună închisoare și la 15 mii lei în folosul unui ospiciu, sumă ce s’a constatat că a fost luată ca mită de la d. Filoti. 4. Consiliul te­hnic de pe lângă ministe­rul lucrărilor publice s’a pronunțat contra contractului încheiat de primarul Capita­lei, cu societatea de basalt, pentru face­rea trotuarelor. în urma acestui aviz, ministerul n’a pu­tut aproba acest contract al primăriei. S’a hotărît în mod definitiv numirea d-lui Nicolaid ca prefect al județului Putna și a d-lui Ernest Sturdza la Bacău. La tribunalul Ilfov se vor face în cu­rând mai multe schimbări, mai cu sema printre membrii parchetului. Azi încep examenele voluntarilor baca­­lauriați la gradul de sub­locotenent în rezervă.­­ Sesiunea parlamentară s’a prelungit până la 5 luni, inclusiv. Camera, cu 64 voturi contra 63, a su­primat diurna de 100 lei a procurorului general de la casație. ILUSTRAȚIA NOASTRA Nerva, împăratul Romei, a domnit scurtă vreme. Om bátrân, el nu era în stare se se lupte cu toate nevoile cari căzuseră a­­supra imperiului. Recunoscând acesta, Nerva se gândi­se­ Și aleagă un succesor vrednic și adoptă pe spaniolul Traian, care, apoi, prin răz­boaiele de la 101—105 d. Chr., a cuce­rit Dacia și a creat țările românești. — 3 _ w Incidentul se închide. Proiectul de buget al ministerului justi­ției, după o mică discuție, se ia în con­siderare. Se propun mai multe amendamente cari se resping. Cu ocazia punerii votului, d. Mielescu apostrofând pe președinte, e chemat de cameră la ordine. Ședința se rădică. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 31 Main. 1889 D. Eugene Ionescu interpelează pe mi­nistrul instrucțiune­ publice asupra numirii ca profesor de limba elenă la gimnaziul din Roman a unui fost perceptor din Bacău. Se continuă cu discuțiunea asupra in­terpelă­rei d-lui Panu. D. M. Țoni critică regulamentul și zice că el va coborî nivelul de învățământ. D. general Manu, repetă ce a spus și în ședința de ieri. Regulamentul nu se poate revoca. D sa spune că nu se va a­­plica decât pe viitor. Discuțiunea se închide. D. M. Kogălniceanu interpelează pe mi­nistru de resbel asupra faptului dacă re­gulamentul cel nou de promoțiune a fost discutat și aprobat de consiliul de miniș­tri și dacă a făcut cunoscut prin circulări și­afipte că regulamentul nu se aplică e­­levilor actuali din școalele din Iași și Cra­iova. D. general Manu spune că avea drep­tul să facă regulamentul fără a lua avisul consiliului de miniștri. Incidentul se închide. D. Tache Ionescu întreabă dacă e ade­vărată știrea dată de un ziar că guvernul a revocat decretele de expulzare, date contra iconarilor și jugănarilor. D. Al. Lahovari, ministru de externe, declară că nu e adevărată. D. T. Nica dă citire raportului asupra bugetului datoriei publice. D. G. Pallade critică sistemul nostru financiar. Arată că avem o datorie de 855.977.000 lei. D sa arată că ne aflăm în capul unei prăpăstii și că trebue să luăm măsuri serioase. D-sa cere guvernu­lui ca să nu alunece pe tărîmul împru­muturilor. D. P. Carp arată importanta chestiunei. D sa spune că, cu ocaziunea discuțiunei bugetului datoriei publice, trebuie să se studieze situațiunea financiară a țerei. Discuțiunea se închide. Luarea în considerațiunea să voteză. Legea pusă la vot în total se primește cu 86 voturi contra 44. D. G. Pallade vorbește în chestiune personală cu d. Al. Lahovary. SENATUL Ședința de la 31 Maid 1889 D. Gherasi depune trei masagii cu pro­­cete de legi asupra cărora cere urgența și anume : Reforma monetară; Creditul de 4,000,000 pentru plata de datorii; Credi­tul de 6,000.000 pentru linii ferate. D. D. Giani combate urgența. D. P. Grădișteanu o susține. D. P. S. Aurelian să declară contra ur­genței și cere senatorilor să discute cu toată seriozitatea această importantă ces­­tiune. Să votează urgența.1)­. D. T. Rosetti interpelează pe președin­tele consiliului și pe ministru de externe în privința celor publicate de „Novoie Vremia“, în chestia ridicărei decretelor de expulsare date contra jugănarilor de mi­nisterul din care făcea parte d-sa și d-niî Vernescu, Lahovari și Manu. Ministerul desmiinta această știre. Senatorii trec în secții, unde se ocupă cu proiectele depuse. La redeschidere se votează proiectul de lege prin care se deschide un credit de 4 000.000 franci pentru plata datoriilor diferitelor ministere pe 1887—88. De asemenea se votează și proiectul re­lativ la creditul de 6.000.000 franci pen­tru continuarea construirii de căi ferate. D. Flondor dă citire proiectului de lege pentru reforma sistemului monetar. D­nii D. Giani și P. Aurelian declară că se abțin de ori­ce discuție la acesta lege. Legea se ia în considerare. Legea pentru schimbarea sistemei mo­netare se votează și în total. Apoi, ședința se ridică. 'motTaȚi'h A­WI MI Păcală, elegant îmbrăcat, se înfățișează la un bancher forte bogat. — O le, îi zise el, nu tă cunoști, dar vin să-ți propun o afacere forte bună pen­tru d-ta. E vorba se câștigi 500.000 lei. — Te ascult, răspunse bancherul. — E forte simplu. Vrei se-ți măriți fiica și-a dai, se zice, cinci milione zestre... — Așa e. — Ei, eu o iau numai eu patru milione și jumătate. Naufragiu în Galați In sera de 29 Maiti, următorul accident s’a petrecut în portul Galați. Nu trecuse decât câte­va minute după ce lumea venită de la Brăila cu vaporul Radetky, al societăței Austriace de navi­­gațiune, debarcase și plecase spre oraș, când o barcă a flotilei nostre, condusă de un sergent major și șase mateloți, ce ve­nea din susul Dunărei, pate din cauza greșelei conducătorului ei, căzu peste par­tea de d­inainte (pava) a vaporului Ra­detky, și la moment se răsturnă, rosto­­golindu-se ast­fel între vapor și pontonul care servește de debarcader. Răsturnați din barcă și luați de curentul puternic al apei dintre vapor și ponton, nimeni n’ar fi mai crezut că acelor ne­norociți le era dat să mai vadă vre­odată lumina zilei. Din norocire însă, personalul vaporului Radetky, afară de comandantul său care apucase de eșise în oraș, fiind încă pe bord a desfășurat un curagiu și o ener­gie deosebită în urma ordinelor ce­­ l-sau dat de controlorul vaporului, d. G. Henoch. La moment, o parte, cu șeful lor în cap, s’a repezit de a luat măsuri de salvare, aruncând naufragiaților frînghii și alta unelte pentru scăpare când se iveau la suprafață, iar parte, cu mecanicul și fo­­chiștii, s’au vârît la roata vaporului, au deschis’o și au scos unul câte unul pe toți nenorociții cari în cea mai mare parte erau zăpăciți, perduți. In ajutorul naufragiaților mai venea o barcă cu parte din personalul vaporului de războiu rusesc care se găsește în a­­propiere acostat, precum și altele de pe la alte bastimente, dar până la sosirea lor înecații erau salvați. Cronica Capitalei Decedat Sosind în Bucur­ești, cu trenul de Vâr­ciorova, un individ greu bolnav, pe când era transportat la spitalul Mavrogheni, a murit. Nu i se cunoaște încă numele. Furt­ an anume Costache Petre, introducân­­du-se cu spargere în casa lui Ioniță Rusu, din str. Popa­ Nan No. 6, î-a furat vre-o 700 de lei. El a fost prins.— S’a dovedit că individul a dezertat din armată. m Nenorocire O nenorocire s’a întâmplat ieri pe ca­lea Șerban-Vodă. Un oare­care Gheorghe Andreiu, căru­țaș din Colintina, mergând cu căruța în­cărcată cu cărămidă, i a căzut biciul din mână, aplecându-se ca să­ ridica de jos, căruța în acest timp l-a călcat, retezân­­du-i laba piciorului drept. Era ceva înfiorător da văzut sângele curgând în mare cantitate, iar laba des­părțită de picior. Pacientul a fost transportat imediat la spitalul Brâncovenesc. Calfă furioasă A fost arestat un anume Ilie Ionescu, calfă de cismar, care a crezut de cuvi­ință să răspundă la dojanele stăpânului său, Ștefan Marcus, dându-i în cap cu ca­lapodul. DJIPEȘI­ T SERVICIUL AGENȚIEI „HAVAS“) Bulangiștii Paris, 31 Maiü. D-nií Lsisant, Laguerre gi Dérouléde, aü fost puși în libertate provizorie. Groznică nenorocită —60 morți, 100 răniți Londra, 31 Main. O catastrofă s’a întâmplat pe drumul de fier de la Armagh în Irlanda , trenul tran­sportând copii a deraiat; se semnalează 50 de morți și vr’o 100 de răniți. Hogele Greciei Petersburg, 31 Main. După căsătoria principesei Alexandra, regele Greciei va merge la Aix-les-Bains ; regina va petrece o lună la Copenhaga. Germania Ia contra Elveției Berlin, 31 Main. Ministrul­ Germaniei la Berna a decla­rat că, în urma incidentului Wohlgemuth, Germania va lua măsuri în contra Elve­ției. Să crede că e vorba de măsuri de graniță. Ziarele spun că Elveția, tare de drep­tul său, așteaptă cu liniște măsurile ce va lua Germania. Șahul la Krupp. Berlin, 31 Main. Șahul pleacă mâne diminâță la 10 ore, mergând la Cassel. El va vizita în urmă la Essen stabilimentul Krupp. Rsforme militare. Munich, 31 Main. Generalul Waldersee va sosi aci la 15 Iunie pentru a întreține pe regentul asu­pra reformelor militare din Bavaria. Hotă. Berlin, 31 Main. „Boersen Zeitung“ pretinde că Austria și Italia s-au alăturat Germaniei și au re­ A­ i­cit.0. „Xixiiversratal“ MO­B1J­II SAU Răp­i­r­e­a. 89 ARCHIDUCELUI RUDOLF D m­A­M­A DIN CASTELUL ME­YELLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune, LIV. Ușa se deschise. x Un om, elegant îmbrăcat dar care se ,ccunoștea că numai din lumea bună nu fă­cea parte, intră. Se vedea că alergase mult. — Fire­ar afurisit de pădurar ! zise el; din pricina lui a trebuit să fug ca un ie­pure. — Așază-te și povestește, zise Leiszner, Brandt se puse la masă și sorbi un pa­har. — Ce s’a întâmplat ? întrebă Thum­­berg. — Mare treabă nu, pădurarul Werner m’a prins pândind ș’avea poftă să-mi vadă mutra. — Ura se zică n’am putut să afli nimic ? — Ba da, pădurarul n’a apărut decât după ce aflasem ce voiam și eram gata să plec. — Prințul și baronesa?... — Sunt­ amândoi la Meyerling. —­Cu ce ați venit ? — Cu birja lui Bratfisch. — Și când se întorce Bratisch ? — La un­spre­zece ore, numai cu ba­ronesa. — Numai cu baronesa ? Ești sigur ? — Foarte sigur. — Acum sunt aproape nouă ore, zise contele Thumberg. — Putem se ne ducem la postul nostru, zise Leistner. Unde vă găsim după un­­spre­zece, d­le conte ? — Aci. Trăsura d-tale e la Heiligkreuz, d-le de Leistner ? — Da. Cei trei oameni se sculară. — N’ai uitat nimic din cela ce-am vorbit ? întrebă încă o dată contele. — Absolut nimic. — Și se faci tote chipurile se nu te recunoscă. Cei trei părăsiră cârciuma in care Thum­berg râmase singur. Noaptea era forța întunecosă. Caii lui Bratfisch se sileau singuri, căci erau pe drumul casei. Baronesa, învelită în man­ta, sta rezimatâ într’un colț al trăsurei, era perdută pe gânduri. Era aprópe miezul nopții când trăsura trecu de Heiligkreuz; o bucată de drum d’aci înainte era deal și caii mergeau mai încet. De amândouă părțile drumului, pădure. D’odată, trăsura se opri. Baronesa auzi mai multe glasuri, între care al lui Brat­fisch. — Lasă caii­ strigă birjarul. Ce era asta? Baronesa se speriă și scoase capul pe ferestra trăsurii. Doul omeni steteau dinaintea ferestrei; fețele lor erau mascate, un al treilea sta înaintea cailor. Bratfisch se sforța se­ șî libereze caii, dar în zadar. Ușa trăsurei se deschise. Unul din cei după oameni se urcă pe scară. Era îmbrăcat elegant. — Ce vra să zică asta ? strigă baro­nesa. Ce vrei ? Cine ești ? — Vă rog să vă dați jos, baronesa, răspunse omul cu politeță. — Să mă dau jos ? Pentru ea ? Ca vra să zică atacul ăsta? Am să reclam... — Asta n’o s’o faceți. Vă rog să as­cultați de rugăciunea mea și să vă dați jos. — Cine ești și cei vrei ? — O să vedeți asta numai decât, ba­­ronesă, zise omul și întinse mâna ea s’o ajute să se coboare. Coborîți vă. — Nici o dată ! Bratfisch, mână ! — Nu mă lasă să plec, respinse Bratfisch necăjit. — N’o se vi sa întâmple absolut nimic, zise omul mascat. Incredeți-vă în noi. O să vă urcați în altă trăsură. — Nu mi-a frică de i­imic, d-le, zise Maria cu mândrie; nu pot să am decăt dispreț pentru acest ataș, care știu de unde vine­ înainte de a vă urma, cer să știu cine sunteți. Sâmbătă, 3 (15) Iunie 1889 mis o notă guvernului federal în privința afacerii Wohlgemuth. In Africa. Roma, 31 Main. Se anunță din Masuah ziarului „Riforma“ că Menelik continuă din fericire drumul său spre Nord. Regele Goggiam și alți șefi însemnați l-au recunoscut ca Negus. O misiune divană ar fi pe drum spre Italia. Menelik înaintează încet, pentru că țara e pustiită cu desăvârșire. Amiciții Londra, 31 MaîS. După corespondentul ziarului „Stan­dard“ la Viena, principele de Muntenegru a exprimat dclul de Kalnoky sentimentele sale de amiciție pentru Austria și a asi­gurat că n’ar face nici o dată ceva care ar tulbura pacea. Complot Paris, 31 Main. O depeșă privată din Varșovia anunță că vr’o 40 de studenți au fost arestați. Ei sunt inculpați că au luat parte la un complot. Prânz Berlin, 31 Main, împăratul și Șahul vor prânzi la am­basadorul Persisi. SERVICIUL AGENȚIEI ROMÂNE. Tratat rupt Berlin, 31 Main. In fața denund­ării priorităților ru­se 5 °/0 ce se urcă la 250 milione și a emisiunei împrumutului 4 °/0 pentru amortisarea a­­cestei sume, ziarul „Norddeutsche Allge­meine Zeitung“ declară că acea denund­are constitue, după avizul financiarilor, o rup­tură a tratatului respectiv. Afacerea Garașanin Belgrad, 31 Maiü. In questiunea menținerei sau ridicării noului mandat de arestare în contra d-lui Garașanin, Tribunalul de prima instanța a hotărît a lăsa Curtea de Casație să de­semne judecătorii chemați a statua în questiune. Dosarul va fi trimis , Curții de Casație. Motivele expun că decisiunea este justi­ficată, fiind­că jumătate din judecători nu pot ține ședința pentru ca ei au fost mar­tori sau concusațî într’aceiașî afacere, și că ceî-l’alți au fost recusați de defensorul d-lui Garașanin. Mari pregătiri militare Copenhaga, 31 Maiü. Corespondentul din Petersburg al ziaru­lui „Politikon“ înșciințeză că înarmări mari se fac în Rusia. Ministrul de resboi a făcut o comanda de patru milione pe­rechi cizme, care trebuesc predate peste două luni. S’a făcut asemenea cumpărări considerabile de sîn­gi de ovăz. Târgul mărfurilor Mercur! 31 Maiü Cereale, coloniale, etc. (Cota oficială a burselor respective) Depeși telegrafice ale ziarului „ Universul 11. Pesta.— Grau de lemn& 7.15 -7.16.— Porumb (Main-Iunia) 4.62—4.63. — Ra­­piță (Aug.­Sept.) 13.37—13.50. Inest. — Zahăr 27 — 27.25. — Cafea fără schimbare.— Rio 95 — 106.— Santos 98—108.—Spirtóse, 11.25 gren. Londra. — Gran Brăila.—Id. Galați - Porumb Galați 21. — Cincitantin 21.50. Orz Dunăre 15.50—16. Dr­ GEORGE C.ITANU si, si nM.­ii în, fagii, in­ Paris Medic și cap de clinică la Spitalul Colțea Anunță pe onora sa clientelă că a’a mutat în strada Polonă No. 25, unde va da, ca și mai înainte, consultații de la 5 — 6 p. m., în toate zilele. (54). ........................................................... .......* — îmi pare rău, dar nu pot să ve spun aceasta. — Unde voiți să mă duceți.­­­ Nici asta nu pot să vă spun, dar o să vedeți însăși în curând. — Vrați să știu, cina ești! strigă Maria mâniasa și I smulse masca de pe obraz. Dar ea nu 1 putu recunoște , omul a­­cesta îi era cu desăvârșire strein. Ei îl luă masca din mână și și-o puse din nou. — Pierdem prea multă vreme ! zisa ne­răbdător cel­ l’alt era mascat. O m­de Leissner apucă pe Maria de mână. — Nu puneți răbdarea nóstrá la încer­care, zise el. Trebuie să vă duc în tră­sura cea­lastă, numai­decât ! [Va urma] și . Inființându se serviciul închirierii per­nelor și în stațiile Buzea, Brăila, Bucăv Piatra (Olt), Craiova și Turnu Severin, se caută agenți distribuitori. Pentru cereri și condițiuni, să se adre­seze la depoul central al pernelor, gara de Nord, București. ,

Next