Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)

1889-08-25 / nr. 191

Universul No 191 Prin ajutorul dat la timp a fost scăpată de nenorocire și trimisă în cura spitalu­lui din Urziceni. m Bețiv înecat Locuitorul Ion Simion, din comuna Bo­­roia, județul Suceava, ducându-se la o fântâna ca să scoată apă și fiind turmen­tat de băutură, a căzut în acea fântână și s’a înecat. • Căzut în puț Băiatul Lixandru, de ani 4,­­ fiul lui Dumitru din comuna Gherghiți, județul Prahova ducându-se la un puț ca să se joace, a căzut într’ensul și s'a înecat, de unde s’a scos mort. • Trăsnită in Fata Safta, în vârstă ca de 10 ani, fiica locuitorului Ghiță I. Cojanu, din comuna Homorîciu, județul Prahova, fiind cu vi­tele la pășune, a fost atinsă de trăsnet pe partea dreaptă a corpului de la cap până în picioare, și este în pericol de mdrte. Soldat înecat Soldatul dorobanț Neagu Nan, din că­tunul Cocora, pendinte de comuna Re­­viga, județul Ialomița, care venise la re­ședința companiei, scăldându-se cu mai mulți soldați în rîul Ialomița, a căzut de pe un cal pe care voia să-l scalde și s’a înecat. Cadavrul s’a găsit chiar în acea zi. m împușcat din greșala Băiatul Micoșie Antoniu, de fel din Ita­lia, satul Nimiș, care lucrează cărămidă la d. Constantin Schina din comuna Că­­tunu, județul Dâmbovița, pe când umbla cu un revolver s’a împușcat d’asupra ge­­nuchiului stâng unde a rămas glonțul. Rana de­și nu este gravă, totuși pacientul s’a trimis în cura spitalului. m Furt cu spargere Noptea trecută niște făcători de rele au prădat prăvălia d­lui Sotir Stamboliu, ne­gustor de vinuri din Galați. Hoții au fu­rat mai multe pachete de tutun, două sti­cle cu rachiu și alte lucruri. Paguba to­tală se evalueză la trei sute de franci. Ceea ce este de notat, este că prăvălia prădată este situată tocmai în fața localu­lui poliției. Accident la manevre Se scrie din Viena că la manevrele ce s’au ținut acolo vinerea trecută s’a întâm­­­plat următorul accident: Pe când un locotenent de dragoni se «cobora de pe cal, auzi șueratul unui glonț de pușcă, ce’i trecea pe lângă ure­che, venind de la un detașament de vâ­nători, care manevra în apropiere. In mo­mentul următor, calul locotenentului căzu mort la pământ, lovit de un al doilea glonț. Ofițerul încalecă de grabă pe calul unui dragon de rînd și alergă la detașamentul de vânători, unde anunță ce s’a întâmplat. Făcându sa cercetare, s-a constatat că un vânător a primit dimineața între cartușele de exercițiu din greșeală un magazin cu cartușe cu glonțe, pe care, neștiind de ele, le-a tras. Un magazin al armei Mannli­cher are 5 cartușe, prin urmare de 5 ori a împușcat soldatul cu munițiune de răs­­boiu și este o foarte mare norocire că n’a nemerit decât calul ofițerului de dra­­goni. înaintări în armată Următoarele înaintări se fac în armată pe ziua de 30 August. Decretele pentru aceste înaintări s’au și luat de d. ministru de rezbel spre a fi supuse semnăturei M. S. Regelui, D. maior Bentz e înaintat la gradul de locotenent-colonel. D. căpitan Ionariu e înaintat la gradul de administrator principal. D-nii căpitani de administrație Petro­­vici, Poienaru și Vasilescu sunt înaintați în gradul de maiori și trecuți în inten­dență. D-nii locotenenți Manu și Fotescu sunt înaintați la gradul de căpitani în admi­nistrație. D-mi locotenenți Luca, Budachiscneî, Botez, Berdescu și Vasilescu sunt înain­tați la gradul de căpitani în intendență. Mai sânt înaintați șapte sub-locotenenți de administrație la gradul de locotenenți. Cinci­spre­zece elevi eșiți de la școala din Bistrița sunt înaintați la gradul de sub-locotenenți în administrație. In infanterie se înaintează 60 de sub locotenenți la gradul de locotenenți, 40 de locotenenți la gradul de căpitani, 5 căpitani la gradul de maiori. In arma cavaleriei e înaintat numai că­pitanul Dărescu, care e numit director al depoului de remonte. Alte înaintări în ca­valerie nu s au mai făcut, nefiind locuri vacante. Asemenea s’au făcut înaintări pe aceiași zi în corpul sanitar și artilerie. Banditul Simion Lecinski S’a vorbit mult de acest boț, care leagă spaima în toată Dobrogea. Câte­va amă­­nunte asupra lui trebuie să intereseze pu­blicul . Banditul Simion Lecinski este de ori­gină polonez, însă vorbește bine limba ro­mână, limba rusă, turcă și bulgară.­­ Locul său de naștere încă nu se cunoște, dar de fórte mulți ani el a trăit prin di­ferite sate și comune din județul Tulcea, dându­se când ca maestru mecanic, când în serviciul unei berării, când ca vizitiu­ în serviciul d­lui Sotirescu actual primar de Tulcea, pe care l’a jefuit sunt acum 10 zile. Meseria de brigand a întreprins’o de 3 ani.­­ După un an de crime și bri­­gandagiu a fost prins și arestat la Tulcea. Isbutind însă să scape, el pradă de 2 ani lumea și aruncă groaza în tot județul Tulcea. Satele sale favorite unde se crede că are și gazda în regulă sunt: Somova, Telița, Poșta, Sarica, Saona, Taița, Badila și Balabancea, tote din județul Tulcea. Situațiunea acestor localități e foarte accidentată. Satele sunt așezate între pale de deluri sau munți forte rîpoși acoperiți cu păduri și tufișuri forța dese. In alte părți precum la Niculițel și Sarica viile se țin lanț; de jur împrejurul lor se țin păduri și tufișuri în care ochiul nu pote distinge nici la o distanță de 10 metri. In aceste culcușuri favorizate de natură banditul și-a fixat preferințele­­ sale ata­când pe călătorii ce merg pe la Sulina, Tulcea, Măcin, Isaccea sau monastirea Cocoș. Atacurile le face singur și nu se cu­noaște până astă­zi să fi având vre­un to­varăș. Din chipul cum face atacul reese convingerea pentru toți, că el trebuia să fi având gazde și oameni cari îl pun în curent de situația perfectă a victimei ce are de atacat. Cunoscător deplin al situațiunei locuri­lor, el ese din unul din punctele sale fa­vorite care domină drumurile Tulcea, Mă­­cinului sau Isac­el, pradă și apoi se re­trage în vizuinile sale. Până acum a săvârșit două omoruri și mai multe jafuri cu o îndrăsneală și un sânge rece ce a pus în uimire pe toți. Primul omor l-a săvârșit asupra coman­dantului de sergenți din Sulina, al doilea omor l-a săvârșit asupra lui Papadatu, co­merciant din Tulcea, lângă satul Somova. Jafurile mai îndrăsnețe au fost acele săvârșite asupra d-lui dr. Chaladino din Tulcea, asupra d-lui Sotirescu primar de Tulcea și asupra d lui G. Mihăilescu, pro­fesor și fost deputat al orașului Galați, la 5 minute depărtare de mănăstirea Cocoș, când eșise în preumblare pe jos cu soția, copiii și alte ruda, împăratul Germaniei la Paris O știre de senzație. Se afirmă că împăratul Germaniei a pe­trecut 48 de ore la Paris, în secret, cu știrea guvernului francez bine înțeles. Aceasta s’a făcut înainte de voiajul în Alsacia. Plecat în cea mai mare taină din Wil­helmshafen, întovărășit numai de un adju­­tant, Wilhelm a trecut prin Belgia și s’a coborît la Paris sub­ numele de „conte de Iași“. Poliția pariziană organizase un serviciu de siguranță perfect, pentru cazul când împăratul ar fi fost recunoscut. Dar vizita lui a trecut neobservată. Viață, lungă Ni se scrie din Sofia . In Bătut Redina în județul Sofia, trăiește un bătrân de 130 de ani. El are un fiu de 80 de ani, un nepot de 50 de ani și un strănepot, anume Roțu Christof, în vârstă de­­ 20 de ani. Acesta e soldat în reg. I de cavalerie.­­ La Dobrici (Hagi Oglu-Bazargic) în județul Varna, trăiește un bătrân de 124 de ani, foarte harnic și cu­ mintea întreagă. Acesta are un strănepot, d. Iordan Ivanov, deputat, în vârstă de 65 de ani. Acest bătrân are și răs-strănepoți! Groaznică ciocnire Ni se scrie din Piza, cu data de 31 cor. st. n.: Ieri, pe­ la 3 ore, trenul de călători ve­nind din Livorno s'a ciocnit cu un tren de mărfuri. Au fost 22 de victime. Progresele falsificării Ziarele italiene semnalează un nou pro­gres în ara falsificării. Se facest­ bilete de bancă, bani de aur și de argint falși, astăzi s’a descoperit o societate de polonezi, care, la Roma, fal­­sifică monede de 5 și 10 centime. Aceste plasa­je recunosc da cele­l­alta prin faptul că sunt mai grele și efigia nu e destul în relief. cu 15 etaje la timp­ de față se construesc la New-Yor,două case de o înălțime neobi­­cinuită acum. C­ea din ele, a d-Inl Noble Stearns, e situată la o-rele 50 și 52 Broad­way și 41—43 New-Street. Dinspre Broad­way casa va avea „trei­spre-zece“ etaje și­„cincispre-zece“ etaje despre New­ Street. Pentru a obține o suprapunere de etaja așa de mare, trebuie o arhitectură specială cu totul; prim­ele cinci etaje sunt de fier, cele­l­alte de cărămizi. Edificiul nu va avea să se teamă de foc și costul clădirii e de 225,000 dolari, adică 1, 125,000 franci. A doua casă e a Băncel American Ea nu va avea de­cât nouă etaje : cele două dintâi de granit, cele­l­alte 7 de piatră din Indiana. Clădirea va costa 400,000 dolari (2,000,000 franc.)­ Știri prin poștă Un proces curios se va pertracta zilele aceste în Veneția. Un reprezentant al lui Edison, cu numele Capello, a rugat pe cântărețul Kashhman săi cânte ceva în fonograf. Kashhman a cântat romanța lui Hamlet, iar acum Capello ține ședințe pu­blice pe bani, în care lasă fonograful să repete romanța cântată de Kastbm­an. A­­cest din urmă își vede proprietatea lui violată și a intentat lui Capello proces. Suntem curioși ce sentință va pronunța judecătorul.* * * Ziarul din Carlsbad „Sprudel“ spune, Foița, „T­rai-^erB Tal­qi“ AMORUL SAU Roman istoric contemporan de mare sensațiune, CXXI Italianca 16 € ARCHIDUCELUI RUDOLF DIN AMI­A DIN CASTELUL MEYEELING — Numai să nu fie vreun casier care a fugit cu casa­­ murmură Leiszner. In­ vremea asta, Wilson și Miland­la su­­pau cu poftă și convorbeau încet. — Am sând­ cer un serviciu, zicea Wil­son. — Or!­ce, monsignori. — Cunoști pe actrița Elfrida Cranje ? — Nu mă ocup de actrițe. — Fă o excepție data asta și învit’o la un supen. — Ah! Te interesezi de dânsa ? întrebă italianca înțepat. — Agi vrea s’o văd mai d’aprope. — Dacă ții numai­decât, Bignore... — Nu te teme, n’o să-mi fure inima! — Despre asta n’am grijă. Mi se pare că n’are ce să’ți fure... — De nu cum­va te înșeli, frumoasa mea Mirand­la! zise Wilson zîmbind. Mă crezi rece, dar asta e numai suprafața, de­desubt e foc aprins. — O cunoști pe Elfrida Crause ? — Am văzut’o numai pe scenă. — E cam bătrîioară! — Dar joacă bine. — Și dacă n’o voi să vie ? — O să găsești vr’un chip c’o faci ca să primească invitația d-tale. — Și să ți-o aduc eu?... — Mi se pare că ești geloasă! — Ca toate meridionalele, signore ! — N’ai de ce să fii geloasă, signora; nu țist să fiu față la supeu. O să fiu­ singure ;­­ eu o să sta­u numai în apropiere să văz și să ascult. Bine­înțeles, eu plătesc su­­peul. — Așa mai merge. Dar ce o să folo­sești atunci ? — O să văz pe actriță cu obrazul ne­vopsit și o s’o aud vorbind ca de obicei, nu în tonul scenei. Asta nin-e de ajans. — Bine, o să-ți fac plăcerea; îți sunt și datoare aceasta, căci gi d­ta îmi faci multe plăceri. — O să inviți pe Elfrida Crause la supen ? — Când vreai și unde vreai. — Atunci mâne seară ? — După reprezentație. — Și nu-i spui nimic despre mine ? — Dacă dorești. — Invit-o la restaurantul Esenbah, voi opri pentru d voastră un cabinet particu­lar în care vi se va servi supeul. — Dar d ta ? — Pe mine n’o să mă vedeți. — Mâne sară, dar mâine dimineață? — Voi veni ca să te duc la juvaergia și vom cumpăra pajura. — Ești un cavaler desăvârșit, signore ! «la desjuftarea cu aci mai dulce analect,­că ziarul decedatului împărat Frideric iar a ajuns în Germania. Cu ocazia călătoriei sale în Eoghitera regina Victoria, căreia ginerele el îi încredințase ziarul seu de­venit atât de faimos și care a făcut atâta zgomot, a dat împăratului Wilhelm ziarul părintelui său. Dacă știrea se­ va adeveri, atunci cel puțin pentru o generațiune s’a mântuit cestiunea acestui memoriu, căci actualul împărat da sigur că îl va păzi bin­e de publicitate.* * * O mare nenorocire s’a întâmplat la 15 August în orașul Papa din Ungaria. După cum­ i se scrie lui „Bud. Hirs.“ în seara zilei citate a erupt în acest oraș un in­­cendiu, care a distrus vre­o 30 de case și, după cum se vorbește prin oraș, a ca­uzat moartea prin ardere la opt bărbați, unei femei și patru copii le spune că A. Tisza, primul ministru ungur, se va duce incognito la Esposiția din­ Paris. Se știe că, ca ministru, Tisza a fost ostil espoziției.* * * In curând va sosi la Paris prințul Ni­kita al Muntenegrului. Se zice că el va fi întovărășit de fiica sa, care s’a căsătorit cu prințul George de Leuchtamberg. * * * Cum s’a format Muntenegrul ? Iată legenda muntenegreană în această privință : După ce a creat lumea, D­ zan era o­­cupat cu așezarea munților, pe care îi a­­vea într’un sat, in momentul când trecea pe d’asupra Thermatorei, sacul se sparse în fund și munții căzură grămadă pe costa Adriaticei. Eminescu în America „New-Yorker Volkazeitung,“ ziar îna­intat atât în politică cât și în literatură, consacră un articol regretatului poet, a­­ducând memoriei lui elogii. Crima ingrozitore din Giurgiu In portul Giurgiu, strada Digului, s-a săvârșit o crimă înfiorătoare. D­na Gherghina Petre Bogdan a fost asasinată în domiciliul iei. Victima a primit mai multe lovituri de cuțit pe corp ; capul îs­te zdrobit cu de­săvârșire. Asasinii au lucrat cu o adevă­rată furie. Asasinii au fost prinși, după cât se zi­ce. Ei ar fi niște indivizi din București. Acti oiciali Sunt confirmați: * D. Gheorghe I. Dimitriu, actual sub­comisar, în funcțiunea de secretar al po­liției orașului Huși, în locul d-lui Alecu Busnea, demisionat. * D. Costache Vasiliu, în funcțiunea de sub­comisar polițienesc în orașul Huși, în locul d-lui Gheorghe I. Dum­itriu, înaintat. * D. Toma Pârvulescu, în funcțiunea de sub comisar polițienesc în orașul Bu­zău, în locul d lui D. Moisescu, depărtat. Sunt transferați și numiți în serviciul caselor de credit agricol. * La județul Mehedinți:—D. Ștefan Bo­­diu, secretar­ comptabil, d. Al. Georgescu, țiitor de regiere, d. G. I. Bengulescu, aju­­tor­ țiitorului de registre: * La județul Ilfov­­—• D. Em. Gheor­­ghian, controlor al casei: * La județul Muscel:—D. Dimitrie Ur­­lățeanu, în funcțiunea de secretar-compta­bil, d. Dimitrie Florian, controlor. * Maiorul Catacazz N. Alexandru, din regimentul 2 dorobanți, s’a trecut în po­­siție de retragere, pe ziua de 1 Septem­­bre 1889. * S’a aprobat un concediu de 7 luni în țară și în străinătate, pentru interese de familie, locotenentului Jurascu Alexandru, din regimentul 10 dorobanți, trecându-se în același timp în poziție de disponibi­litate. * Doctorul Vrabie Virgiliu, din corpul II de armată, depanând cu succes exa­menul cerut de lege, s’a înaintat la gra­­ dinari, 2a August 16 Septembre­ 1889 di.l de medic de regiment clasa II în re­servă. * Doctorul în medicină Dumitru C. An­drei s’a numit în cadrul ofițerilor sanitar de reservă al corpului II de armată, ci gradul de medic de batalion fără stagiul * Sergentul bacalaureat Rădulescu Mii­hail, din regimentul I roșiori, s’a înaintat pe ziua de 15 August, la gradul de sub­locotenent în rezervă la corpul III de ar­mată.­­ Revoluția în Rusia O agitație foarte mare domnește de cât­va timp la populațiile germane din pro­vinciile baltice. Raporturi confidențiale, primite la mi­nisterul de interne, afirmă chiar că ei ar pregăti în aceste regiuni o mare revolu­ție. Simptome sigure de tulburări apro­piate s’au constatat. Acum câte­va zile, agenții autorităților la Riga, au arestat pe un baron german învinuit că ar fi escitat poporațiile lute­rane în contra ortodocșilor. O mulțime mare se grămădise în fața locuinței baro­nului german. Un elev al școalei politech­nice din Riga, care nu voia să „circule“ a fost maltratat de agenți. El strigă : „Să fiți, colegi !“ Cinci zeci de studenți ger­mani se repeziră asupra agenților; o lupăă crâncenă se începu și politechnicianii pu­tură să-și scape tovarășul. A doua zi, poliția îi putu aresta, unu pe câte unul. Directorul școalei a fost chemat la Pe­tersburg. Toate societățile de studenți din pro­vinciile baltice se organisează în cazări armate, gata să se puie în capul revolu­ției viitoare. CRONICA CAPITALEI S’ad condus: — La secția 5, Ilie Vasile din valea Plevnei No. 8, că s’a introdus în camera lui Ion Mușică și Gh. Arcu din aceiaș str. și No. furând un palton, mai multe haine, rufe, și o pălărie. — La secția 6, individul Mihaili, por­tar la hotel Metropol, e’a dat cu un scaun în Voicu Dinu spărgându-i capul. Paci­entul l’a trimis spitalului Colțea. — La secția 4, Agop Minas, armean de meserie cantaragiu­, lucrător la d nu Niță Stănescu din strada Bibescu Vodă No. 1, c’a înjunghiat grav cu un briceag pe Nae Gheorghe din calea Dudești. Pa­cientul s’a trimes spitalului Brâncovenesc — La secția 31, Iancu Petrescu c’a fu­rat un ceas tendentoir de argint și un cleșt­e de cismărie de la femeia Elisabeta Pe­trescu din str. Cuza-Vodă No. 133. — La secția 43, soldatul Adai­ Gh^i­țescu din reg. I roșiori c’a furat o pere­che cercei da aur de la femeia Marița Ni­culescu din str. Popa Sare No. 40. — La d. Gh. Rădulescu din str. Fru­mosă No. 28, luând foc o lampă, au ars mai multe obiecte după o masă; focul a fost stins imediat de chiriașii din curte. Lucruri din toată lumea Cerere în căsătorie. — Un ziar din Sevilla istorisește cum fac tinerii în Al­concin, Cuevas, Biogordo și în alte locur din Spania spre a’și arăta dorința lor d’a se căsători. Când un tíner aspiră la mâna unei fete în loc d’a merge pur și simplu să o ceri de la cel în drept sau chiar și de la den­sa, tînerul procedeza într’un chip mul mai discret. Nu zice nici o vorbă măcar despre căsătorie, însă merge în trei zile consecutive a­casă la fată, și la același cos. Apoi, a treia zi ’și uită acolo bas­tonul —să fie are vre­o aluzie la puterei bărbatului asupra femeei­i—și dacă el i-a plăcut fetei, ea­­ i ține bastonul și a doua zi tînerul pretendent se poate prezintă ca logodnic. Dacă, din potrivă, fata nu’l vrea, se a­runcă bastonul în uliță, în­dată ce a­­le CXXII Trimesul lui Thumberg A doua zi dimineață, d. de Leistner se prezenta la dănțuitorea Marietta Milanella. Baletista îl primi cu multă răceală, ca pe un om fără avere, dar când Leistner în­cepu să-i vorbească despre oameni din lumea cea mai înaltă, cari se interesau de ea, atitudinea Milanellei se schimbă. — Ar trebui să știu mai ântăi la cine faci aluzie, zise ea nerabdatore. — La nimeni altul decât la arhiducele Rudolf­ zise Leistner cu emfază. Dănțuitoare» sări în sus. — Prințul de coroană se interesează de mine? strigă ea uimită. — Da scumpa mea. După cum vei fi auzit, prințul a avut relații cu baronesa Vecera. Dar s’a plictisit g’ar vrea s’o rupă. Baronesa nu se lasă însă și e treaba du­nait­ale s’o depărtezi de principe. Primești acest rol ? — Dacă primesc ! cu cea mai mare bu­curie Leistner explică atunci baietistel planul­­ui Tumb­l­r cu femeia învăluită. Mi’a nolla sorbea cu aviditate vorbele lui Le­­istner. Ce perspectivă pentru dânsa : »’ajungă iubita prințului moștenitor! — De sară, zise Leistner încheind, îți voi­ aduce ultimele instrucții. Unde te găsesc ? — După teatru voi fi la restaurantu Esend&h. — Singură ? — Nu, cu o actriță. Poți să vii fără grijă. O jumătate de oră după plecarea am­basadorului lui Tumberg, sosi și Wilson ca să ducă pe Marietta la giuvaergiu­. — M’am gândit toată noaptea la cere­rea d-tale, zile dănțuitoare, și mi a venit o ideie. Nu cum­va iești director de tea­tru ? — Ai ghicit, draga mea. — Și vrai să ne angajezi, pe Elfrida Crause și pe mine. — Tocmai așa, ești o adevărată ci­oare. — Și unde vrai să ne duez ? (Va urma).

Next