Universul, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 275-295)

1889-12-01 / nr. 275

Üttftemnd Mo, 2­75 ma pesta frunte, scoase un creion din bu­zunar, îmi zise să mă opresc și luând o hârtie de pe masă începu să scrie. Așteptai cu foarfecele în mână cinci minute, pe urmă zece, pe urmă cinci­spre­­zece; d. Zola scria mereu: I­­n sfârșit cum aveam treabă multă și grabnică îi zisei cu sfială ! . Când vei isprăvi, să știi că aștept c de foarfecele în mână ?­­ț îndată isprăvesc, îndată, îmi zise. Și scria înainte. * După alte zece minute îi zisei din nod : — D-le Zola, dacă nu te superi, aș vrea să-ți atrag băgarea de seamă că azi o zi de bal... — Am isprăvit... Uite, numai un rînd.. — Bine. După alte 5 minute se sculă de o dată, sși smulse prosopul de la gât și zise: — Nu mă mai bărbieresc acum... Am treabă grabnică, mi-am­ adus aminte... — Bine, puteai să’mi spui mai dinain­te... Dar nu face nimic, își luă pălăria și eși pe ușă ca un vîrtej. Mai la urmă, îmi părea bine că scă­paseră de el. — Iute, iute, zisei­ed calfelor și băie­ților, luați tot ce trebue și să mergem... Băieții se grămădiră la ușă îmbrăcați gata, ca să plecăm. Eu căutam lista damelor și adreselor lor, însă n’o găsiam. Răscolit și răsturna­ tóte , n’o găsiam nicăieri. — Mii de bombe! unde’i lista, unde-o să mergem fără listă ? — Mă rog, lista era mai adineorea pe iiniașa acea, îmi zise un băiat. — Ah! mii și milioane de draci ! A luat o atunci Zola ! A scris pe dosul ei și a pus-o în buzunar. Și de ciudă am căzut pe un scaun și era căt pe aci să leșin. Nu m’am dus nicăieri, pentru că nu știam unde să mă duc. Și așa am perdut atunci cel puțin 300 de franci. X Bătae în fotograf. — Un țăran din Aranjuez în Spania, se duse la Valdo­­lid, — orașul apropiat, — cu gâște și cur­cani de vânzare. Era însoțit de nevasta­ sa și de 2 copii ai lui. După ce vîndură paserile, se duseră cu toții la un fotograf să’și facă portrete ca acelea pe care le văzuseră la câți­va vecini din sat. Fotograful îi primi cu g­ăbire și cu nespusă politeță și’i întrebă câte exem­plare voiesc. După ce se înțeleseră asupra acestei chestiuni, pe care țăranii cu greci o înțe­leseră, se făcu vorbă de preț. Țăranul spuse c& dă orî­cât, numai să ffie portretele bune, adică sâ-i recunoscă prietenii când se vor uita pe hârtie. Fotograful se bătu în piept, dând asi­gurări mari pe urmă aranja pe mușterii la rînd înaintea aparatului. Lucru dracului fu­ră sau că erau prea emoționați sau că băuseră ceva mai mult, nu stăteau de loc precum ’i așezase fo­tograful. Bărbatul se uita la femee, fem­ea la bărbat și amândoi la copii și începeau să rîdă. Fotograful rîse și el la început de unul lor, pe urmă cuprinzândul nerăbdarea se duse de -i așeză din nod și le spuse să stea bine. Ași î D’abia întoarse spetele și țăranii începură ră rîpa ca hohot ținându-se ca­­ mâmie de penu­ce; copii se tăvăliau pe jos. In scurt, se întoarse fotograful la déngii a doua și a treia oară și de ma multe ori în urmă. De­geaba, țăranii pă­reau ca smintiți. Mai pn urmă fotograful se supără și a­­pucănd pe unul din copil de mijloc 11 su­­[­ci ca să stea bine. N­­imuci red se vede, căci copilul își schimbă de o dată rîsul­­ în plâns și începu să urle. I .Țăranul și țăranca se superară atunci s­a foc și s’apucară să înjura pe fotograf. A­­cesta se încercă sâ’i dea afară și îmbrân­ci pe țăran. Acesta se puse de împotrivă fi­dete o palmă fotografului.­­ Imediat se apucară amândoi de păr și­­ începură se se tăvălească pe jos în mij­locul țipatelor lamnei și copiilor; apara­­­­tul fu stricat, perdelele sâlei fură ruinate. In sfîrșit polițiștii auzind sgomot veni­ră de’î luară și’i duseră la poliție. I Țtransul era cu un ochiu umflat ,­ foto-­­ graful era cu fața sgâriată,* peste tot și I plină de sânge. ȘTIRI D. C. Hiotu, căruia i’a oferit prefectura județului Vlașca, a refuzat acest post și Va rămâne ca secretar al consiliului de miniștri, î­n­ D. Ștef. I. Urlățeanu, actual procuror pe lângă tribunalul Prahova, este trecut supleant la tribunalul R. Sărat; d. Th. Bibacea, actualul judecător al ocolului ș­i, s’a numit [procuror în locul d-lui .rlățeanu, iar în locul d-lui Baibacea s’a permutat d. I. St. Priboiu, actual judecă­tor al ocolului Mișii. Joi. Mâne seară toți miniștrii sa vor aduna la ministerul de finance unde d. Ghermani va aduce în discuție bugetele ca se vor depune pe biroul Camerei cel mult lunea viitoare. 3. D. Dragomirescu a fost numit sub-pre­­fect în județul Ilfov la plasa Oltenița, în locul d-lui Simionescu, care traca ca sub­prefect la piața Sahara, în locul d-lui P. Catargiu, care a demisionat din postul său. „Monitoru!“ de eli publică o decisiune ministerială relativă la determinarea co­munelor ce au să facă parte din circum­­scripția fie­cărei companii de dorobanți. Am spus că primăria capitalei va face o numărătoare a locuințelor. Ar fi de dorit a se aplica un sistem ca acel din Iași, unde pe tableta fie­cărei locuințe se afla indicată strada și No. ca­sei. Prin acesta ar dispare încurcătura în care se găsește cine­va, când caută o stra­dă, și s’ar facilita cunoașterea capitalei.­­ De câte­va zile Brateșul a înghețat în toată întinderea lui. In curând se va în­cepe pescuirea în el, încetată de vr’d­vusă din pricina frigului și a greutăței cu care se purtau de pescari năvoadele. Citim în „Poșta“: Răspândirea vestei că s’a deschis de regatul Italiei porturile sale pentru vitele bovine și ovine de proveniență de la por­tul nostru Constanța, a făcut ca prețurile să se urce și să se caute foarte mult vi­tele, de­și suntem la începutul arnei și porturile noastre pe purtul de a’și închide campania de lucru. Duminica trecută boii și foacele de mâna a II a să vindeau între 90 —130 lei bucata. Compania italiană Cirio pentru acest negoț deja a trimis mai mulți agenți în Moldova de Nord pentru a’i procura un număr de vite cât mai mare. In bucurător mai ales pentru mi­cii eco­nomi.­­ A încetat din viață Constantin N. Lațo, fost ministru, fost deputat în Constituanta din 1866. . . La Teatru Național s’a pus în repetiție o comedie localizată din franțuzește de d-na I. Man­a. Piesa este întitulată „Cis­­mulița“. Se vorbește de­numirea d lui Nicu Fi­­lipescu ca prefect de Brăila în locul d-lui Suditu­. + f­ Iată rezultatul alegerii Coleg. II Co­miniai din Ploești. Votanți 47­1, Liberali disidenți 349, Guvernamentali 152. Li­berali naționali 72. A patra listă au vot, anulate trei voturi. Lista cea d’întâi a fost proclamată. D. Teodor Rosetti va supune azi Rege­lui mai multa nouă decrete de numiri și transferări în magistratură. Aceste numiri vor privi tribunalele din j­udețe. ■ . . X Sa scria din Chigined (Basarabia) că foametea băotue deja prin satele județelor Orheiu, Bălți și Hotin. Zemstve județene au cerut grabnic in­­tervenirea autorităței centrale. X Societatea „Carpații“ din Brăila va în­cepe, azi, în sala Dacia seratele sale pentru introducerea jojurilor naționale. Seratele se vor ține de două ori pe să­ptâmână. X Un deputat țegan va interpela pe dl ministru al comardiului gi’I va ruga ca să dispue înființarea la poșta din Iași a unui birou de vamă mică, similar­ cu cel din capitală.­­ Știrea răspăndită acum câte­va zile des­pre retragerea d-lui Nicolaidi, prefectul­udețului Putna, nu se adeverește. Camera de comerciu d­e capitală e con­vocată a se întruni,"spre a "delibera asu­­pra mai multor cereri făcute de diferiți fabricanți, pentru a li se acorda avanta­­giile prevăzute prin legea industriei națio­nsle. S’au mai pus în curma acestei săptă­mâni în circulație, un număr de 50 de vagoane defecte, ce au fost reparate în atelierele gărei de Nord. ft . Regele însoțit de principele moștenitor va vizita în curend scoalele militare, de aplicație, geniu, etc. din Capitală. Ziua nu e fixată încă. 0­ ... a X Un consiliu de miniștrii s’a ținut eri sub preșidenția regelui. S’au discutat mai multe numiri noul ce aü a sa face în magistratură. + Comisia de indigenat se întrunește în fie­care zi și discută diferitele cereri îna­intate Camerei. Pentru sâmbătă acuma, sunt puse la or­­dinea zilei 35 de indigenate și recuno­șteri. X D. Gh. Duca, directorul C. F. R. plecă pa linia Iași-București în inspecțiune. D-na va fi însoțit de sub-directorul Mi­­clescu și de șeful mișcarei d. Mihail Pa­­ciurea. Această inspecție nu va dura de­căt 10 zile. Circ­ulațiunea e stabilită pe toate liniile căilor ferate, de asemenea și circulațiunea pe liniile telegrafica nu mai sufere nici o­mpiedicare. î­nt Prin procesul de lege pentru organisa­­rea drumurilor județene se soate de pe sema județelor sarcina de a face și în­griji de drumuri și șosele. Pe viitor ju­dețele nu vor face decât să prevadă în bugete sumele necesare și ministerul lu­crărilor publice va supraveghia și conduce lucrările. In curend ministerul cultelor și instruc­ției publice, se va ocupa cu reorganisa­­rea școalei de Bele-arte. n In viitorul budget al ministerului de rezbel se vor crea mai multa locuri de căpitani de administrație, căci actualul ministru de rezbel pare hotărât ca locu­rile ofițerilor de administrație să nu mai fie date ofițerilor combatanți. + . D. M. Iulian, primul­ președinte al tri­bunalului din Capitală, va fi în curând înaintat la Curtea de apel din București. *# Proiectut de lege al d-lui Rosetti cu înființarea căpitănatelor, va fi în curând presentat Camerei de generalul Manu­­f. Polițaiul orașului Buseü . Napoleon Popescu, numit de curând în această func­ție, a fost revocat și înlocuit prin d. Du­­mitrescu, afle l’.Elevii școaleii de institutori au adresat ministerului, prin d. dr. Colom­an, direc­torul acestei școale, o petițiune prin care cer să se facă o lege relativă la această școală, prin care să se asigure viitorul lor. Ei mai cer înființarea cât de curând a unei școli de aplicație pe lângă această școală, lucrul cel mai trebuincios pentru experiențele pedagogice ce trebuesc să le facă. In același timp ei cer ca și această școală să fie trecută printre cele­ l’alte școli speciale cari sa bucură de avanta­­gjele legei de recrutare.» x | Rin ediția de eri pentru capitală Pe ziua da eri s’au făcut următoarele înaintări în armată : In arma cavaleriei: d. locot.-colonel Gi­­gurtu, la gradul de colonel; d. maior Zo­­sima, la gradul de locot.-colonei; dd. lo­­cotenenți Urau, Pester și Cerkas la gra­dul de căpitan. In urma infanteriei: d. locot. colonel Va­­siliu, la gradul de colonel; d. maior Bol­descu­, la gradul de locot.-colonel; dd. că­pitan Teiganu și Lambru la gradul de maiori. «1* Direcția C. F. R. a dispus trimiterea pe diferite linii—mai cu seamă București- Ițcani Iași — a mai multor lucrători cari se curăța zapada căzută, căci e teamă ca trenul să nu se înomolească, din care cauză circulația să nu fie întreruptă. Acești lucrători vor fi plătiți din capi­talul cheltuelilor neprevăzute din bugetul G. F. R. la esarcițiul anului curgător. 2$ filD. Vasila Vinaș, fost prefect sub gu­vernul d-lui Th. Rosetti, a fost numit co­misar regal pe leagă creditul funciar ur­ban din capitală.­­ Greva studenților de la școala de poduri și șosele s’a aplanat, cu toate că profe­sorii deciseseră escluderea elevilor din școală pe timp de 15 zile. Ministerul a cerut direcțiunei școalei să nu’i mai scoată la exercițiul militar când timpul e aspru. Azi încep cursurile regulat. t . . Următorul proiect de lege s’a depus la Cameră. Comuna Galați este autorizată să ce­deze fără plată Statului, respectiv minis­­­terului cultelor și instrucțiunei publice, locul, proprietate a comunei, numit „Pia­ța Ștefan cel­ Mare“, spre a servi la cons­truire palatului episcopal, cu dependințele sale, seminarului și bisericei catedrale din sus zisul oraș. Linia Costești-Turnu-Magurele care fu­­­sese înămolită de zăpadă, a fost deschisă. Toate cele­l­alte linii sunt libere. D. Mănciulescu, prefectul județului Te­leorman, a sosit în capitală, în afaceri de serviciu.­­ Acționarii creditului funciar urban din Iași sunt convocați în adunare generală extra­ordinară, pentru a se rosti asupra condițiunilor Împrumutului ce guvernul a­­cordă societatei.­­ In urma raportului procurorului general d. Burada, relativ la conflictul iscat între președintele tribunalului da Dîmbovița și d. Clinceanu, membru de ședință la acel tribunal, acesta din urmă a fost permu­tat la tribunalul Ialomița în aceeași ca­litate în locul d­lui B Udicescu, trecut la Dâmbovița. "Ml Domnul Scarlat Vârnav, însărcinat de ministerul lucrărilor publice să facă un proiect de reorganizare a drumurilor jude­țene,­­s-a terminat. Acest proiect este fă­cut pe baza centralizare! tuturor venitue iilor drumurilor județene, așa ca în zece ani întreaga rețea să fie terminată, avea­­legâturi cu tóte gările din țară.­­ Registre de instrucțiune au fost, după obicei­, toată ziua deschise ori la­ palat. Aseară a avut loc un banchet în palat, la care au fost invitați posta 100 de o­­fițeri și toți atașații militari străini din Capitală. Miniștrii au asistat la acest banchet. Azi se va ține, sub președința regelui, la palatul din Capitală, un consiliu de miniștri. A. Știrea despre demisiunea d­lui Burilea­­nu din prefectura județului Mehedinți șs dezminte. D. Peucescu, ministru al domenielor, va depune azi pe biuroul camerei un tablou de tote moșiile cari saut, și cari vor mai fi scoase în vânzare în loturi la săteni. 4s­teri s’a împărțit deputaților următoarea propunere : „Propunem ca votarea indigenatelor să sa facă pe o listă în care să se înscrie tsh numer oare­care de cereri de indige­nat, având fie­care deputat dreptul de a șterge numele ce nu ar voi să voteze, ast­fel ca votul să fie individual“. O întâlnire cu sabia a avut loc­uri dupe amiazi între d-nii Iancovescu, directorul „Naționalului“, și M. Brăneanu, redactor la „Constituționalul,“ din causa somațiu­­nilor ce acest ziar adresase calul d’ântâi în afacerea acuzărilor adusa d-lui senator Brătășanu. D. M. Brăneanu a fost ușor rănit la braț. Clubul liberal-național va ține mâine seară o întrunire, sub președința d-lui I. G. Brătianu. _ .X Citim în „Bulgarie“ : Suntem fericiți că putem anunța că d. T. Djuvara, reprezinUnt al României, care era bolnav, e acum pe deplin sănătos. 4. D. Dudisan, foate membru în consiliul de administrație al Creditului urban din Iași, Drăghici și Ghiulea, foști avocați, și Holba a fost casier, sunt trimiși înaintea tribunalului corecțional din Iași pentru abuz de încredere și escrocherie, comisă în dauna acelei societăți. ...............X Următoarele înaintări s’a­ făcut în corpul intendenței pe ziua de ieri: I. Maior Mihăiascu, din administrația centrală a resboiului, e înaintat la gradul de locotenent colonel și numit șef al vi­­olenței depozitelor. D. căpitan Petrovici e înaintat la gra­dul de maior și mutat în administrația centrală. D. locotenent Andraescu e înaintat la gradul de căpitan și mutat la intendența divisiei 7 din Roman. V a . X­X H R. 7: In vagon. O doamnă, cu copila ei. Un domn. Doamna săruta mereu pe fiica sa, sor­bind-o din ochi. — Doamnă, îi zise tovarășul de drum cu respect, sărutările d tale îmi fac atâta poftă, în­cât dacă nu încetezi mă arunc afară pe fereastră. 10OEPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 28 Noembre Ședința se deschide la ora 1 ș1 ju*n sub președința d-lui G. Gr. Cantacuzino Prezenți 114 deputați. Sa acordă d-lui Safta un concediu d­e zile. D. Panu anunță două interpelări: una în privința bătăii civililor de către ofi­țeri și alta în privința grevei de la șcul de poduri și șosele. Sosind d. ministru al lucrărilor publice d. Panu desvoltă interpelarea privitoar la greva de la școala de poduri și șosele D. Al. Marghiloman, răspunzând,­­fac istoricul celor petrecute. Școala s’a în­chis, dar elevii pot fi reprimiți dacă voi face declarație în scris că vrea! se urmezi Vinerii 1 (13) Decembre 1889 cursurile.Chiar consiliul profesoral al școalei a găsit că direcția a procedat bine. Ru­gă Camera să aibă încredere în spiritul sef de imparțialitate. D. N. Voinov aice că lipsa de tact și lipsa unui regulament al școalei a provo­cat greva. Care suspendarea pedepselor până se va face o cercetare imparțiala. Se cere închiderea discuției. D. N. Ionescu vorbește în contra în­chiderii. D. loan L­aho­vary e pentru închidere. Pusă la vot cu bile discuția e închisă. D. Emil Lahovary citește raportul pen­tru proiectul de lege privitor la aderarea României la convenția poștală de la S­a­­bona privitoare la schimbul coletelor poș­tale. Legea se votează cu 75 voturi. D. Ghermanu cere camerei să treacă în secții pentru ca secția 6-a să se pronun­țe asupra proiectului de lege pentru ve­nirea în ajutor a creditului urban din Iași. După propunerea d-lui Palade, Cl ü­­ra trece în secții la ora 3 și 20 minute. SEM­­ATUL Ședința de la 28 Noembre D. Petre Grădișteanu adresează d-lui ministru de interne următoarea interpe­lare : Care e părerea guvernului asupra mo­dului cum a procedat biuroul la alegerea colegiului I comunal din Ploești, ci mai profită de această interpelare pentru a întreba până la cât se mărginește rol­ul preoților în alegeri. D Lahovary răspunde că s’a declarat balotagiu la Ploiești, și așteptă rezultatul lui, apoi se vor vedea contestările ce «e vor fi prezentat, și vom ști cum să pro­cedăm. D. T. Rosetti, ministru ad-interim al cultelor, zice că deși nu i s’a­ citat nume de asemeni preoți Cari s’a­ amestecat la alegerile comunale din Ploiești, totuși de­clară că deplânge când vede pe preoți făcând pe agenții electorali. Dar <?e mă­­­suri se pot lua, da oare­ca preotul e ce­tățean și ara drepturile sale stabilite ca și cei­laalți prin lege. După o fiiscuțiune între d-nil Grădi­­șteanu, T. Rosetti ministrul cultelor și d. Fiera incidentul se închide. D. Ștefan Șes­drea interpelează pe d ministru de resbil asupra sălbăticiilor co­mise de comandantul companiei de doro­banți din Hărlău, și de alta multe exce­se severgiza de militari și cari au emo­ționat lumea. D. ministru do resba­ va răspunde pe­ste trei zile. Se proceda la alegerea a trei membri cari să ia parte la lucrările casei de de­puneri. Să aleg doi. Bolintinenu, Ureche și Munteanu. Să votează procetul de lege pentru a­­cordarea unui credit de 300.000 fr. pes­te­ clădirea palatului de justiție din Cra­iova. Ședința se ridica. ILUSTRAȚIA NOASTRA Am vorbit raar zilele trecute despre o tîneră americană care și-a propus se facă încungiura pământului în 72 de zile. Americana se numește Billy. Ea dispune de o avere destul de în­semnată și e d’o energie și d’un curagiu cu totul tare. Miss Billy e încredințată că va reuși în dificila ei întreprindere. D­EPE 81 Bancă eclesiastică Roma, 29 Noembre. „Onservatore Romano“ e autorizat a desmințini formal știrea dată de „New-Yo k- Herald“ în privința creării unei bănci e­­clesiastice în Statele­ Unite. Visită Viena, 29 Noembre. împăratul a visitat pe prințul japonez Arisugawa Takaruto. Linie nouă Viena, 29 Noembre. Mai mulți deputați guvernamentali au depus la Reichstag un proiect de stabiire a­ unei a 2­a către linia galițiană Cracovia- Bizempol- Lemberg, Descăroare Petersburg, 29 Noembre. Un ucaz imperial, conceput în termenii ceî mai grațioșî, descarcă din funcțiile sale pe d. Oettingen atașat la ministerul casei Imperiale. Alegerea popilor Sofia 29 Noembre. Sobranîa a votat noua lege electorală, luând de la eclesiasticî dreptul de a fi aleși. Modificare de etalon Viena, 29 Noembre. „Presa“ anunță deschiderea unor nego­­cieri apropiate între Austria și Ungaria in privința modificării etalonului monetar. Gu­vernul ungur propune ca basă francul și retragerea numai a jumătății biletelor Sta-

Next