Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)
1890-01-08 / nr. 4
:-■■■ jșr/v " ,i,■ II t x'1 • ri?S 5 Bani în Capitală-IO1 Bani în Județe. ITESAR E 1ONTECRISTO * ______ IO bani fascicula. în toata țara._______________ I potate Mesr (3 im), stihul slătii dimineță, 8 ianuare 1890, sfârșindu-se romanul Mâna de mort, vom începe a publica 3 ori trate de 16 mșini, frumosul și interesantu roman ", profită de această stare scopurile lor; iei speră voace o grevă înainte . Progresiștii au de de reușită. Călcată Sâmbătă după ieșise să se pre Ia aleea Tei doamnă, care cât fu călcată, împărăteasa facest accident. Ea s. să se liniștească pe asigurări că victima va răni ușoare. O mare mulțime se am,cidentului. esc la 1.“ iT ei Și in ii ?in lî .1r 11 ■ ■ I ț ^ . .i I București 5 ianuarie E desigur nedreptate mare în organizația de acum a justiției militare. Nu se ține semă, într’ânsa, de deosebirea ce trebue să eziste, între disciplină în timp de răsboiu și în timp de pace. Cum că asprime absolută trebue să fie în purtarea ofițerului și a soldatului pe câmpul de bătae, e lucru sigur, dar în timp de pace, absolută asprime strică. Militarul român e ca un sclav, căruia nu-i sunt permise o mulțime de drepturi pe cari orice om trebue să le aibă. Soldatul e încazarmat și ținut ca un pușcăriaș. Dar, ce e drept, soldatul în general, nu poate să prezinte garanții de seriozitate îndeajuns, din causa culturii mai inferiore, și trebue ținut mai strâns. Dar ofițerul ? Acestuia i se cer o mulțime de garanții de cultură. El nu ascultă de disciplină, ci „înțelege“ utilitatea ei și n’are nevoe să fie atât de strîns în chingi. Rigorile sunt necesare numai pentru omenii neînțelegători. Ofițerul totuși, e ținut ca să petreacă numai într’un anume fel ; e obligat să umble, să mănânce, să doarmă după... tactică., Uniforma, ce i se impune s’o cumpere, ie costisitoare și, mai ales la ofițerii inferiori, întrece puterile lor bănești. Măcar dacă, după cum să procede în alte țări, s’ar da dreptul ofițerului ca, în afară de serviciu, să umble îmbrăcat și civil ! Aceasta tot ar fi o mică îndreptare. Cu hainele civile mai ieftine și cari nu se pot murdări așa curând, și-ar economisi uniforma. Pe lângă aceasta, asprimile codului militar, în vreme de pace s’ar putea ceva îndulci. Ca cetățean, militarul are dreptul constituțional de a se bucura de legile civile ; numai în chestii pur de serviciul e de admis ca soldatul să fie judecării de un tribunal excepțional. Doar ofițerul nu e plătit mai bine decât alt funcționar al statului, ca să fie deposedat de drepturile sale ! O nedreptate și mai mare se face ofițerului prin faptul că i se înterzice dreptul de a se însura în afară de o normă arbitrară și despotică. Dacă sunt ofițer și vreau să mă însor chiar cu o țărancă, cine are dreptul să mî impuc ca să nu o iau de soție ? Ce însemnează violența ce mi se face, ca să iau numai decât o fată cu o anume zestre ? Dar dacă nu găsesc, ce să fac ? Ri gorile aceste trebue, o repetăm, ca atâte altele pe cari n’avem vreme să le înșirăm, să dispară. Să se redea și militarului drepturile de cetățean. După ce ești e spus să mori pentru țară, să nu te bucuri măcar de binefacerea legilor ei ? E nedrept, și facerea reformei e de nevoe urgentă. lui Ht. î 7 ur. i.x. b.b .— istomii.. DIN GERMANIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Berlin, 1 Ianuarie, Imperăteasa Augusta Multe s’au spus și se mai spun încă despre răposata împărătesă Augusta. Tote ziarele germane, până la cele mai mici, nu se ocupă decât de viața augustei răposate. Adevărul asupra caracteristicei vieței sale e acesta : împărăteasa Augusta nu s-a amestecat nici o dată în politică. Crescută la curtea din Weimar, unde marele Goethe a trăit atâta timp, împărăteasa nu se interesa decât de arte și literatură. Plăcerea ei cea mai mare era să aibă în jurul său artiști și literați, cu cari să discute. Până acolo mergea dezinteresarea sa de politică, încât cu totă furia cu care a domnit zecimi de ani la noi, ideea unificării Germaniei, pedeasa a lăsat-o rece. Militarizmul de la curtea Prusiei nu i-a plăcut nici o dată. Cu tote astea împărăteasa Augusta nu a scăpat de atacuri violente politice : ea a fost în mai multe rînduri acuzată că face intrigi. Pentru spiritele culte și delicate, pentru suferinzi, mortea Augustei e o pierdere ireparabilă. Alegerile Alegerile pentru Reichstag s’au fixat pe ziua de 20 februare și agitațiunea politică e în culmea ei. In tabăra așa numitului „cartel,“ alianța guvernamentală, domnesc neînțelegeri. Extrema dreaptă mai cu seamă, așa numiții „Regaliști“, sunt foarte frământați. Socialiștii lucrează pe capete în ‘ minier ’de ie mare . O mamă fără inimă Intr’o mahala a Berlinului s’a descos o faptă îngrozitore. O fetiță de un arc găsit cu pielea spânzurându-î fășii de piept și de pe pântece, așa că mușchii se vedeau gol pe une locuri. ‘ întrebată, mama fetiței a răspuns că copila s’a opărit din greșală. Vecinii vi se bănuesc că mama și-a opărit ea însăși copila, pentru ca să scape de ea. Cu totă opoziția, furioșii mme, copilița a fost dusă la întâmplări di Arsă de vie Copila Marița Catinca Bartim . Nistorești, județul Putna, în vârstă de ani, dormind lângă un horn de nuiele, i - a prins hainele de la foc, arzându’i parte din corp așa de grav că, în ziua de 20 Decembre, a încetat din viață. A împușcat din greșeală Individul Iorgu Ioniță, servitor din tmina Arțari, județul Ialomița, din greșală s’a împușcat singur cu un revolver, din ca' causă a sucombat imediat. Cașul s’a comuicat parchetului. % Monstru D. N. Angheluță din Galați, tăind o meură, a găsit într’easa doi purcei îmbrăc unul într’altul formând un com, cu un* 2 ochi în față și unu la cota. 1 nainte și două dindărăt, opt CROF Bist, 1 Ei, așa om cam dacă nu de loc, să’ nu mĕ credeți pe țul d-lu’, nea Ghii halaua, întrebați pi spue că ca om e ri Eire bună, milói pe păment, neam bine și să’șî îndat Slab la înfățișa nie și din putere, mulți inși, căci, c. din fire, apoi de < d-luî „habhițile,“ și mari. Numai doué, băgat cusururi i se pot impi place s?’ai str"»«'»—" nx—>