Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)

1890-01-08 / nr. 4

:-■■■ jșr/v " ,i,■ II t x'1 • ri?S 5 Bani în Capitală-IO1 Bani în Județe. ITESA­R E 1­ONTE­CRISTO * ______ IO bani fascicula. în toata țara._______________ I po­­tate Mes­­r (3 im), sti­h­ul slăti­­­i dimineță, 8 ianuare 1890, sfârșindu-se romanul Mâna de mort, vom începe a publica­ 3 ori trate de 16 m­șini, frumosul și interesan­tu roman ", profită de această stare scopurile lor; iei speră voace o grevă înainte . Progresiștii au de de reușită. Călcată Sâmbătă după ieșise să se pre Ia aleea Tei doamnă, care cât fu călcată, împărăteasa fa­cest accident. Ea s. să se liniștească pe asigurări că victima va răni ușoare. O mare mulțime se am,­cidentului. esc l­a 1.“ iT ei Și in ii ?i­n lî .1­r 1­1 ■ ■ I­­ ț ^ . .­­i I București 5 ianuarie E de­sigur nedreptate mare în organiza­ția de acum a justiției militare. Nu se ține semă, într’ânsa, de deosebirea ce trebue să eziste, între disciplină în timp de răsboiu și în timp de pace. Cum­ că asprime absolută trebue să fie în purtarea ofițerului și a soldatului pe câm­pul de bătae, e lucru sigur, dar în timp de pace, absolută asprime strică. Militarul român e ca un sclav, căruia nu-i sunt per­mise o mulțime de drepturi pe cari ori­ce om trebue să le aibă. Soldatul e încazarmat și ținut ca un puș­căriaș. Dar, ce e drept, soldatul în general, nu poate să prezinte garanții de seriozitate în­deajuns, din causa culturii mai inferiore, și trebue ținut mai strâns. Dar ofițerul ? Acestuia i se cer o mulțime de garanții de cultură. El nu ascultă de disciplină, ci „înțelege“ utilitatea ei și n’are nevoe să fie atât de strîns în chingi.­­ Rigorile sunt necesare numai pentru ome­nii neînțelegători. Ofițerul totuși, e ținut ca să petreacă nu­mai într’un anume fel ; e obligat să umble, să mănânce, să doarmă după... tactică., Uniforma, ce i se impune s’o cumpere, ie costisitoare și, mai ales la ofițerii inferiori, întrece puterile lor bănești. Măcar dacă, după cum să procede în alte țări, s’ar da dreptul ofițerului ca, în afară de serviciu, să umble îmbrăcat și civil ! Aceasta tot ar fi o mică îndreptare. Cu hainele civile mai ieftine și cari nu se pot murdări așa curând, și-ar economisi uniforma. Pe lângă aceasta, asprimile codului mili­tar, în vreme de pace s’ar putea ceva în­dulci. Ca cetățean, militarul are dreptul consti­tuțional de a se bucura de legile civile ; numai în chestii pur de serviciu­l e de ad­mis ca soldatul să fie judecării de un tribu­nal excepțional. Doar ofițerul nu e plătit mai bine de­cât alt funcționar al statului, ca să fie depose­dat de drepturile sale ! O nedreptate și mai mare se face ofițe­rului prin faptul că i se înterzice dreptul de a se însura în afară de o normă arbi­trară și despotică. Dacă sunt ofițer și vreau­ să mă însor chiar cu o țărancă, cine are dreptul să­ mî impuc ca să nu o iau de soție ? Ce însemnea­ză violența ce mi se face, ca să iau numai decât o fată cu o anume zestre ? Dar dacă nu găsesc, ce să fac ? Ri gorile aceste trebue, o repetăm, ca a­­tâte altele pe cari n’avem vreme să le în­șirăm, să dispară. Să se redea și militarului drepturile de cetățean. După ce ești e spus să mori pentru țară, să nu te bucuri măcar de bine­facerea legi­lor ei ? E nedrept, și facerea reformei e de nevoe urgentă. lui H­t. î 7 ur. i.x. b.b .—­­ istomii.. DIN GERMANIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Berlin, 1 Ianuarie, Imperăteasa Augusta Multe s’au­ spus și se mai spun încă des­pre răposata împărăte­să Augusta. Tote zia­rele germane, până la cele mai mici, nu se ocupă decât de viața augustei răposate. Adevărul asupra caracteristicei vieței sale e acesta : împărăteasa Augusta nu s-a amestecat nici o dată în politică. Crescută la curtea din Weimar, unde marele Goethe a trăit atâta timp, împărăteasa nu se interesa decât de arte și literatură. Plăcerea ei cea mai mare era să aibă în jurul său artiști și literați, cu cari să discute. Până acolo mergea de­zinteresarea sa de politică, încât cu totă fu­ria cu care a domnit zecimi de ani la noi, ideea unificării Germaniei, pe­deasa a lă­­sat-o rece. Militarizmul de la curtea Pru­siei nu i-a plăcut nici o dată. Cu tote astea împărăteasa Augusta nu a scăpat de atacuri violente politice : ea a fost în mai multe rînduri acuzată că face in­trigi. Pentru spiritele culte și delicate, pentru suferinzi, mortea Augustei e o pierdere i­­reparabilă. Alegerile Alegerile pentru Reichstag s’au­ fixat pe ziua de 20 februare și agitațiunea politică e în culmea ei. In tabăra așa numitului „cartel,“ alianța guvernamentală, domnesc neînțelegeri. Ex­trema dreaptă mai cu seamă, așa numiții „Regaliști“, sunt foarte frământați. Socialiștii lucrează pe capete în ‘ minier­ ’de ie mare . O mamă fără inimă Intr’o mahala a Berlinului s’a descos o faptă îngrozitore. O fetiță de un arc găsit cu pielea spânzurându-î fășii de­­ piept și de pe pântece, așa că mușchii se vedeau gol pe une locuri. ‘ întrebată, mama fetiței a răspuns că co­pila s’a opărit din greșală. Vecinii vi se bănuesc că mama și-a opărit ea însăși copila, pentru ca să scape de ea. Cu totă opoziția, furioșii m­me, copilița a fost dusă la întâmplări di Arsă de vie Copila Marița Catinca Barti­m . Nistorești, județul Putna, în vârstă de ani, dormind lângă un horn de nuiele, i - a prins hainele de la foc, arzându’i parte din corp așa de grav că, în ziua de 20 Decem­­bre, a încetat din viață. A împușcat din greșeală Individul Iorgu Ioniță, servitor din t­mina Arțari, județul Ialomița, din greșală s’a împușcat singur cu un revolver, din ca' causă a sucombat imediat. Cașul s’a com­­­uicat parchetului. % Monstru D. N. Angheluță din Galați, tăind o m­eură, a găsit într’easa doi purcei îmbrăc unul într’altul formând un com, cu un* 2 ochi în față și unu la cota. 1 nainte și două dindărăt, opt CROF Bist, 1 Ei, așa om ca­m­ dacă nu de loc, să’ nu mĕ credeți pe­­ țul d-lu’, nea Ghii halaua, întrebați pi spue că ca om e ri Eire bună, milói pe păment, nea­m bine și să’șî îndat Slab la înfățișa nie și din putere, mulți inși, căci, c. din fire, apoi de­­ < d-luî „habhițile,“ și mari. Numai doué, băgat cusururi i se pot impi place s?’ai str­"»«'»—" nx—>

Next