Universul, iunie 1890 (Anul 7, nr. 123-148)

1890-06-29 / nr. 147

Universul No. 147. — Nu pot să mai rabd chinurile conști­inței, esclamă densul într’un moment de ne­bunie, nu mai este iertare pentru mine ! Și se repede smintit spre copacul de care o să se spânzure; îl sgudue crăcile cu tur­bare și crucile se aud trosnind, îșî deslegă cingătoarea și ’și face din ea un laț pe care -l prinde de o cracă de sus. Totă scena e ordonată cu cea mai mare artă dramatică. Cortina cade, însă în urechile spectatorilor resună încă multă vreme cele din urmă ac­cente de disperare ale trădătorului. Decorul scenei și costumurile și gesturile sunt așa încât iluzia este complectă și cei mai cunoscători în ale teatrului socot că se află cu adevărat în Palestina, cu aproape două mii de ani în urmă. Se spune că Lechner (Iuda) după repre­­sentație, stă ceasuri întregi la vânt, în câmp, ca să se desmeticească și să se curățe de reutatea și perfidia artificială ce-și împune pe scenă. E un om forte onest în societate. Mare incendiu la Brăila (Prin fir telegrafic) Corespondentul nostru din Brăila ne tele­­grafiază cu data de 27 iunie, ora 11 jum. . Un incendiu îngrozitor a cuprins astă napte un număr de prăvălii și magazii de producte. Mai bine de 10 case și magazii au fost distruse. Pagubele sunt evaluate la peste 200 mii de lei. Mulțumită agerimei pompierilor, fo­cul a fost împiedicat de a se propaga mai mult. Cea mai mare parte din casele incendiate erau­ asigurate. Sum­bas. Bustul lui M. Eminescu Pentru ca să se sporească fondul necesar ridicării unui bust poetului M. Eminescu la Botoșani, s’au întrunit marți sera, în localul studenților în medicină delegații studenților u­­niversitari și ai presei din capitală, care au încheiat următorul Proces verbal Jos semnații redactori ai ziarelor din ca­pitală, în unire cu comitetul asociațiunii stu­denților universitari secțiunea București, au decis a organiza o mare serbare populară la Coloseul Oppler, în ziua de 8 Iulie, pentru sporirea fondului destinat ridicării la Boto­șani a bustului lui M. Eminescu. In acest scop se alege o comisiune com­pusă din represintanții următorilor ziare: „Adevărul“ C. B. Stamatin, „România“ N. D. Georgian, „Bucarest“ S. Rosenthal, „Publicațiile militare“ căpitan Averescu, „Spi­talul“ N. Vicol, „Timpul“ A­l. Bacalbașa, „Biblioteca familiei“ V. Alexandrescu, „In­­dépendance roumaine“ A. Clavel, „Constitu­ționalul“ D. Tereor și Papamihalopol, „Tele­graful român“ I. C. Arbure și Cezar Coles­­cu, „Bucarester Tageblatt“ D. Margulius, „Univesul“ L. Cazzavillan și asociația stu­denților universitari prin d. I. Mendonide. (Urmeză iscăliturile).­ ­ Lucruri din toată lumea Ceva despre umbrele.— Acum fiind vremea umbrelelor, e firesc să facem despre ele puțină istorie. Se știe că umbrela se întrebuințează din cea mai depărtată vechime. Desenurile și baso­reliefurile egiptene și nit­ivite o repro­duc tot­deauna d’asupra capetelor faraonilor și regilor. Grecii, romanii, precum și tote popoarele orientului se serveau de ea, însă umbrelele lor erau cu totul deosebite de ale nostre. Forma lor aducea mai mult cu aceea a acoperișurilor Cb servesc și azi in ceremo­niile catolice. Și fiind­că erau forte grele, omenii mari și femeile puneau robi să le țină de asupra capetelor lor. La început umbrela nu avea menire numai să apere de razele sorelui; eat era încă în unele țări, și un semn de nobleță sau distincție. Chinejii nu lăsau să se poarte decât de prinții de sânge regal. Japonezii o permi­­teau clasei nobile numite Samohai, iar oa­menii din popor purtau pălării cu borduri foarte lungi. In India, regele Birmaniei e și azi foarte mândru de titlul seu de „stăpân a 24 de umbrele“ pe care ’l poartă cu un nespus orgoliu. In sfîrșit s’a întors lumea pe dos: ceia ce înainte nu se puteau să poarte decât regii și ceea ce se permitea altor muritori numai în coșuri rari ca un semn de mare favoare și de boerie, azi pate să poarte ori­ce individ care e în stare să sacrifice câți­va franci. Scenă americană în circ. — Iată un nou­ chip american de a se amusa în circ. La Ann Arbor, în statul Michigan, în vre­mea unei reprezentații a circului, trei sute de studenți de la Universitate au hotărît să se lupte în bătălie înșirată cu funcționarii circului. Studenții și amploiații aveaut bețe și re­volvere. încăierarea s’a făcut așa de pe neașteptate în­cât spectatorii au rămas înmărmuriți pe la locurile lor și au­ privit până la sfârșit ciudata representație.­­ S’au slobozit mai multe glonțe de revol­ver. Au rămas în arenă 50 de răniți. Un amploiat și un clovn au­ fost uciși. Motivul acestei bătălii este că în seara trecută mai mulți studenți care flueraseră pe artiști și miorlăi sera ca pisicele, au fost luați pe sus și dați afară din circ. Represaliile au fost grozave, precum vă­zurăm. Spectatorii au­ eșit mai emoționați de o mie de ori de­cât se așteptai­, pentru banii ce dăduseră. ,____, Si — 3 — Vineri, 29 Iunie (11 Iulie) 1890 Ly­­i a ȘTIRI S’au disolvat consiliele comunelor rurale Filmari, din județul Neamțu, și Merișani din județul Teleorman. O D. Mihail Slătineanu este numit definitiv la catedra de limba latină, clasele I—III, de la liceul din Iași.­­­­-nii membri comerciali de la tribunalul Ilfov, în comun acord, au convenit a face serviciu pe rând în timpul vacanțelor mari ale anului 1890 după cum urmează: D. I. Rădulescu de la 1 —12 Iulie; d N. C. Ionian, supleant, de la 1/ 19 Iulie; d. Dimitrescu Mirea de la 20—31 Iulie, și N. C. Ionian, supleant, de la 1—31 August.­­ Pe linia București-Ploești-Predeal, la tre­nul accelerat No. 9 (plecare București 4 ore, 45 p m.,) și la trenul accelerat No. 10 (plecare Predeal 7 ore, 43 dimineța), s’a pus în circulație un vagon-restaurant, în care că­lătorii pot găsi în ori­ce timp consumațiuni, precum și dejunuri și prânzuri cu preturi fixe. o Consiliul sanitar superior, a acordat dlui doctor Radulianu Marin și d-lui doctor Io­nescu Daniil dreptul de liberă practică a me­dicinei în țară. O D-nii membri ai tribunalului Mehedinți­ au convenit a compune secțiunea vacanțelor mari ale anului 1890 după cum urmează De la 1 — 31 Iulie D. I. Berceanu mem­bru ; de la 1—15 August D. G. Tanovi­ceanu prim-președinte ; de la 16—31 Au­­gust d. Al. Alexiu membru; iar d. R. Gr. Zmieuranu, supleant, va face parte în sec­țiunea vacanțelor de la 1­­1 Iulie și D. I. Crasan de Ja 1—31 August. Consiliul sanitar superior a mai acordat d-lui Griinberg Iosef dreptul de liberă prac­tică în țară. O Direcțiunea Asilului „Elena Domna“ face cunoscut părinților că distribuirea premiilor va avea loc azi 28 curent, ora 9 a. m. O La examenul de bacalaureat seria IV, din 16 elevi au reușit d nii Barca, Cos­­tinescu, S­tratovschi, Str. N. lorgulescu, Lahovary, G. Mincu, Mayer, Mateescu, Ru­­seű, Niculescu T, G. Niculescu și D. I. Pe­­trescu, dintre cari d-nii Str. N. lorgulescu și Barca cu medie superioară lui Z. O S’a judecat la tribunalul din Dorohoi procesul intentat d-lui Prodan, pentru că ar fi bătut pe polițaiul din localitate, Iacoban. Apărătorii d-lui Prodan au fost d-nii avo­cați Anastase Botez, Eduard Ulea și Culo­­glu. Procesul s’a început la orele 121 și și s’a terminat la ora 5. Avocații au căutat să probeze, în pledoa­riile lor susținute cu mult talent, că Pro­dan a fost cel torturat, iar nu că el ar fi pălmuit pe polițai. Apoi, admițând în mod ipotetic că Prodan ar fi bătut pe polițai, a­­părătorii au susținut că el ar fi fost în le­gitimă apărare. Tribunalul a fost în divergență, fixând pe Sâmbăta viitoare judecarea din nou a acestui proces.­­ Spiritele sunt foarte agitate în Bulgaria, ne spun mai mulți ce au sosit aseară din Bulgaria. Nici un pașaport nu se eliberează. De asemenea granițele sunt foarte păzite și su­­praveghiate. Ori și ce persoană cât de puțin suspectă­ e imediat arestată și expeduită peste frun­tarie. Așa scrie „Românul“. Prințul moștenitor a trimis o telegramă de condoleanță soției maiorului Rusănescu, cărei fusese primul instructor și primul co­mandant de companie la regimentul sub dra­pelul căruia a servit A. S. Regală. O Instrucția în afacerea atentatului cu vitriol asupra d­lui Hertz, librar din Capitală, con­tinuă cu mare activitate. Inculpații vor fi traduși înaintea tribuna­lului corecțional.­­ „Constiționalui“ scrie că guvernul nostru primise deja de sâmbătă știrea că zgomotele tendențiose relative la asasinarea d-lui Stam­­bulov erau cu desăvârșire neîntemeiate, și pentru acesta depeșa trimisă „Națiune!“ s’a oprit conform legei. O Flotila noastră va întreprinde în vara a­­ceasta escursiuni mari. Ea nu se va întorce de­cât pe la sfârșitul lui Septembre. D. general Vlădescu a și luat măsurile necesare.­­ Curțile și tribunalele vor lua vacanțe de la 1 Iulie și până la 1 Septembre. O Fortificațiile în jurul Galațului continuă cu o mare activitate. Multe cupole aui sosit deja la Bărboși. O­rI se raporteză că producțiunea musicală de Duminica trecută, a afilului Elena Damna, a avut un deplin succes. Afară de clasele primare și normale infe­riore ale căror coruri a fost cântate cu multă precisiune, sub conducerea profesorilor lor, d ni­ Bănulescu și Bianchi, corul claselor su­­periore, compus din mai bine de 120 eleve, s’a întrecut cântând cu voci frumóse și agile bucăți forte grele.­ ­ Persoanele cari doresc să figureze ca mem­bri ai societăței „Industria“ pot adresa di­rect cererile d-lor către prezidentul comite­tului de inițiativă, care se știe că e­d. P. S. Aurelian (strada Luminii). Membrii societății contribuesc obligatoriu cu 30 de lei anual. O S’au terminat examenele real. Din seria a VI-a de reușit 14. In total din 99 inscriși au reușit 70. O D. și d-na Duca au plecat la băi în Con­stanța.o D. Pache Protopopescu, Primarul Capita­lei, a luat concediu începând de la 10 Iu­lie și până la 4 August spre a merge la Carlsbad pentru căutarea sănătăței. D. Șoi­­mescu va fi însărcinat să fie locul d-lui pri­mar pe timpul absenței sale. O Aflăm că ministerul domeniilor a mai scos în vânzare în loturi mici sătenilor, moșia Margineanu din județul Bacău­. Planurile și tabloul necesar sunt depuse la primăria respectivă. D­ lt-colonel Rioșeanu e avansat la gra­dul de colonel pe ziua de 1 iulie. o­ri se denunță că în strada Cometa No. 47, colorea de galben, locuește un comerci­ant de porci, care ține în curte un număr mare de rîmători. Aceste animale fac daune vecinilor și infectează aerul. Credem că au­toritățile ar trebui să ia oare­cari măsuri, macar în interesul salubrităței publice. O Prefecții aflători în capitală au­ plecat pe la posturile lor. O D. T. Rosetti, ministru de justiție, înainte de a pleca în străinătate, a supus semnaturei regelui următorele decrete de numiri în ma­gistratură : D. Al. Teodorescu, actual membru la cur­tea de apel din Iași, a fost numit procuror general pe lângă aceeași Curte în locul va­cant ; d. Eug. Donici, actual procuror pe lângă Curtea de apel din Iași, s’a numit membru în locul d-lui Teodoreanu ; d. Ion Roșu, licențiat in drept, a fost numit mem­bru pe lângă tribunalul Constanța în locul d-lui 101810; d. Al. Râmniceanu licențiat în drept, a fost numit supleant pe lângă trib. Ialomița și d. T. Iosif s’a numit jude­cător al ocolului Racova (Vaslui).­­ «i­ O Ni se fac plângeri contra gardistului din rasida Bradului, care a bătut pe un bra­gagiu pentru că n’a vrut să-i dea o bragă. Atragem atenția d­lui căpitan Savopol. O Duminică 24 Iunie s’a făcut din nou a­­legerea membrilor Camerei comerciale cir­cumscripția a 8 a Iași. S’au reales pentru a patra oară cu unanimitatea voturilor expri­mate, d nil . Ioan, C. C. Cerchez, A. Velciu, D. Buzenchi, G. D. Șerban, A. Volanschi, G. A. Scorțescu, T. Maximovici, G. C. Ro­­pală, A. Mihailescu, D. Gheorghiu și Al. Nanu. O Tinerii israeliți cari au satisfăcut legii re­­crutare, s’au întrunit într’o „Asociație a i­­sraeliților pământeni din România“ sub pre­­șidenția d­rulul Vianu, căpitan în rezervă. Asociația care îșî propune: „cultivarea sim­țământului de iubire pentru patrie și căuta­rea tuturor mijloacelor pentru înfrățirea e­­lementului israelit cu cel autohton din țară“, s’a inaugurat duminică printr’un banchet la care au luat parte și mai mulți delegați din județe. O Prefectul de Dolj, d. Nicu Economu Mavro­­dol, a sosit ieri în București. O Concentrarea trupelor pentru manevrele de toamnă va începe la 18 August. Opera­țiunile se vor efectua pe lângă Pitești la 13 14, 15, și 16 Septembre. La 16 Sep­tembre va fi defilarea trupelor. Toți atașații militari, acreditați la Bucu­­rești au fost invitați a asista la manevre.­­ La ministerul domentilor se elaborează un proiect de lege, reformator al legei pentru vânzarea cu loturi a pământurilor de la băile Călimănesci, Govora, Lacul Sărat și Băl­ță­tești. O Sâmbătă, la orele 8 jumătate seara, re­prezentanții ziarelor Capitalei, se vor aduna în bi­rourile redacțiunea ziarului „România“, pentru a pune bazele unei societăți a presei. O Mâne, vineri, cu trenul de la 9 ore di­mineața, va sosi în capitală domnișoara Bib­escu, prima doctoreasă în drept a facul­­tăței din Paris. O Mâine va avea loc, la ora 3 p. m., tra­gerea irevocabilă a lotăriei de bine­facere pentru terminarea Bisericei sf. Iosef. O Sâmbătă se va judeca de consiliul de re­­vizie, recursul făcut de căpitanul Mavrodin în contra sentinței consiliului de resbel prin care l-a condamnat la trei luni închisore. O D. ministru de resbel va prezenta în cu­­rînd regelui, un decret privitor la înființa­rea unui lagăr permanent, pentru trupele de dorobanți din corpul II garnizona București. Consiliul sanitar superior al armatei a fost însărcinat să alegă locul unde va fi instalat acest lagăr.­­ D. G. Săulescu, membru în consiliul co­munal din Craiova, și-a dat demisia. Dimi­­sia d-lui Săulescu a fost primită.­­ Regele va pleca în curând de la Sinaia pen­tru a face inspecție trupelor din corpul al 3-lea de armată (Galați). O Ofițerii marelui stat-m­ajor cari lucrează la h­arta Moldovei, au terminat aprope tote lucrările de teren ale județului Iași. O D. Lahovary, ministru de externe, s-a în­tors din călătoria făcută în județele Vâlcea, Gorj și Dolj, și a ocupat interimul minis­­terului de justiție.­­ La ministerul de interne se lucreză un proect de lege pentru fixarea pensiunilor func­ționarilor comunali și județeni. Acest proect se va discuta de parlament la tomnă.­­ Tratativele între d. D. Ștefănescu și di­recția generală a teatrelor pentru opera și opereta română s’au terminat. S’a hotărât angajarea d lor Băjenaru, Teo­dorescu, Cairetti, Simionescu și Grigoriu și a d-relor Roth, Caiser și Capeleanu. Condițiile în cari s’au angajat artiștii nu sunt de loc strălucite; ei fac sacrificii și a­­nul acesta având speranța că statul le va veni în ajutor dându-le o subvenție ca să se poată constitui într’o societate aparte. O D. C. Ressu, primar al orașului Galați, a revenit asupra demisiei sale, de­oare­ce conflictul ce se iscase între d sa și ministe­rul instrucțiunei s-a aplanat. O Jot­­o pentru bacalau- 16 candidați au

Next