Universul, iulie 1890 (Anul 7, nr. 149-174)

1890-07-01 / nr. 149

Universul No. 149 Și zicând astea, se întoarse la locul lui Tocmai atunci trecu pe acolo un comisar de poliție. — Ce însamnă zgomotul acesta ? întrebă ci pe gardist. Nu’i nimic, un francez s’a îmbătat și chefuiește. Comisarul se apropie de pretinsul bețivan și îl întreabă în franțuzește : — De ce faci atâta gălăgie ? Atunci delegatul, obosit de atâta muncă zadarnică, se desbătă și explică comisarului scopul ce avea. — Te înșeli răspunse comisarul, nu se aresteză nimeni la noi pentru scandal făcut la beție ; dacă am sta să facem arestări pen­tru așa lucruri, atunci ne-ar trebui de mii de ori mai multe închisori de­cât avem. Lucru mai simplu era să înjuri pe iar sau să zici o vorbă proastă despre el; atunci ai fi fost îndată închis și multe luni n’ar fi vă­zut lumina. Delegatul, vezend c’a greșit calea, nu mai făcu altă încercare și a treia zi dînsul plecă «din Petersburg așa că închisorile rusești au rămas tot nestudiate. Un judecător de pace foarte ori­ginal. — Dintr’un ziar spaniol reproducem următoarele rânduri: „In comuna Alcaldez din Estramadura e alcade­d. Rey Algolas, un bărbat de vr’o 45 de ani, om foarte harnic care și a făcut stare bună în puțină vreme. „Hărnicia lui merge până acolo că mulge vacile, dă mâncare la paseri, mătură prin­­ casă, duce vitele la câmp și acolo s’apucă de secerat saci de cosit. „In vremea asta femeea lui îndeplinește funcțiile de judecător ca mai ușoare de­cât muca câmpului. „Dânsa dă audiențe, primește raporturile guarzilor primăriei, judecă procesele de con­­travențiune , pe contravenienții săraci, în loc să ’i pună la amendă, îi bate cu pumnii ca­­ să ’i învețe minte, și ia disposable rela­tive la liniștea și siguranța locuitorilor.“ Fără comentarii ! Ilustrația noastră Din țara Somali, după cum să știe, au re­crutat căpitanul Wissmann și dr. Peters, răs­­boinici pentru scopurile expedițielor germane­­ din Africa. Un întreprinzător german, d. Men­­ges, a adus o caravană de astfel de răsboi­­nici în Germania, ca s-o arate în diferitele orașe ale imperiului. Ilustrația nostră de azi reprezintă câte­va tipuri din acesta caravană care acum călătorește prin țara nemțescă și se arată pe bani. Citiți pe pag. 4-a­­nunciul: Pen­tru cititorii «lin Iași, Brăila și Craiova. Din Brăila <s Corespondență part. a ziarului „ Universul“ 28 Iunie 1890. Industriile naționale Vă trimit cu presenta și două circulări pe ■ care le veți primi și din partea d-lui revisor .școlar al jud. nostru, una către redacțiile ziarelor, alta către revizorii din țară.1) După­­ cum se vede în ele, în județul nostru a în­ceput să se cultive industria, și concursul ministrului de instrucție e asigurat; așa că putem vedea în curând progresând pe săte­nii noștri­ în industrii și vor întrece de­si­gur așteptările generale. Incendiul de alaltă eri în momentul când vă scriă aceste rînduri,­­­asta va să zică aproape 3 zile de când s’a produs incendiul, pompierii noștri încă lu­crează­ la potolirea focului. Pagubele sunt enorme: în magaziile de cereale, proprietatea d-nului Al. Lahovari, un­de un­­ comerciant Kirschen avea peste 93 de vagoane porumb în valoare de peste 100.000 franci, în fabricele de rahat și în casele mărginașe tote însumând pestre vreo 600.000 franci, n’a rămas decât cenușe. So­cietățile de asigurare Dacia-România și Na­ționala vor avea clar pagube mari a suferi. Orașul.—Comercial De alaltă­ieri clima s’a schimbat brusc. Frigul să simte binișor și din când în când o plac amenința oare­cum productele cu­lese și cari sunt lăsate libere pe câmpii. Su­ribas. Afacerea Gouffé Reconstituirea crimei Corespondentul nostru din Paris ne scrie cu data de 27 i. c.: Odaia din strada Tronson Ducoudray, în care și-a comis crima Eyraud, s-a pus toc­mai în starea în care se găsia în ziua asa­sină­rea lui Gouffé. Canapeaua care fusese vîndută, și pe care sta Gabriela Bompard în momentul sosirii lui Gouffé, a fost regăsită de poliție, răs­cumpărată și pusă în locul pe care-l ocupa. Confruntările și reconstituirea crimei se vor face mâne. Mobilele, perdelele, funia, în sfârșit tote decorurile ce se găseau în apartament în momentul crimei, sunt la locul lor. Interogatoriele s’au reluat eri. Eyraud și Gabriela au fost din nou întrebați. Până a­­cum mărturisirile lor tot se deosibesc în punctul de a se ști cine a pus lațul de gâtul victimei. Reconstituirea crimei va lumina poate și acest punct. Vă vom­ ține în curent. Omoritor descoperit după 7 ani Acu vr’o 7 ani dispăruse preotul comunei Üllő din Ungaria, anume Ștefan Hegedius Plecase la Pesta și nu să mai întoarse. Mai târziu i se pescuise cadavrul din Dunăre. După semnele constatate pe cadavru, se vă­zuse că preotul trebuise să fie victima u­­nei crime. Neputându-se însă dovedi nimic, afacerea a rămas aci. Acum, s’a descoperit ucigașul. Un locuitor din Erese, localitate apropia­tă de alle, la un chef, a mărturisit că el e ucigașul preotului. Fiind arestat, după de­nunțarea tovarășilor săi de chef, s’au găsit, în adevăr, la dânsul acasă, obiecte care apar­ținuseră preotului ucis. Criminalul, Iosef Engler, apucat de scurt, a mărturisit crima. El va fi judecat zilele a­­cestea. Pușcă cu gaz Din Paris se vestește despre o nouă pușcă care n’are nici­de­cum nevoie de praf. Paul Giffard e inventatorul acestei puști. Sub țravă se află o mică cutiuță de oțel conținînd 300 picături de gaz lichefiat. O picătură e de ajuns pentru o descărcătură; prin urmare se pot trage una după alta 300 de focuri; după fie­care descărcătură, prin­­tr’un mecanism ingenios, o picătură intră în cameră. Țara nici nu se înfierbîntă nici nu se murdărește. Fie­care soldat poate purta cu el provizii pentru 900 de focuri. Invenția ar fi minunată, numai dacă știrea n’ar fi ea însăși o... invenție. Un doctor miraculos în insula franceză Oleron face multă sen­zație un vraci în vârstă de 18 ani, cu nu­mele Montant, care face adevărate minuni. Montant e băiat de țăran­­i ei vindecă fără medicamente, numai atingând cu mâna. Nu numai toți bolnavii din insulă, dar și un mare număr de pe continent aleargă la fei. Miraculoasele care, după cât se pare, le face montant prin hypnotism, despre care are ideie, după cât se poate judeca din vor­bele sale. Iei spune că i s-a arătat în somn o ve­denie care i-a prezis un mare rol ; a doua oară, vedenia i-a ordonat să înceapă a vin­deca lumea. Montant a citit, probabil, câte­va lucrări despre hypnotism. Furt de iepuri turbați Un boț, la Chicago, a furat zilele trecute, din dependențele institutului medical, mai mulți iepuri pe cari unul din profesorii in­stitutului îi inoculase cu virus rabie (otrava turbării). Dacă hoțul va fi mușcat de unul din acești iepuri, va turba fără doar și pete. Această hoție neașteptată a produs o mare emoțiune în oraș ; iepurii de câte­va zile nu se mai vînd de loc în târg. O recompensă s-a anunțat pentru „onestul aducător“ al iepurilor inoculați, la domiciliu. ȘTIRI Toți giuvaergii și orlogierii din Capitală au făcut o convențiune între ei că, cu începere de Duminică 1 Iulie, să închidă prăvăliile în toate Duminicile și câte­va serbâtori de la ora 12 a. m. și cine nu se va ține strict de această înțelegere va plăti o a­­mendă, pentru prima ora lei 100, a doa oară lei 200 și a treia lei 300. Banii aceștia vor fi întrebuințați pentru îmbrăcarea copiilor săraci.­­ Inspectoratul vapoarelor austriace face cu­noscut că de Joi 3/17 M­ 6 cursa vaporului dintre Galați-Tulcea Ismail se va întinde până la Chilia Vechie (ferm român). Plecarea de la Galați la Chilia în fie­care joi la 8 ore dimineața. Plecarea de la Chilia în sus spre Galați în fie­care Vineri la 4 ore dimineața.­­ Un comitet de dómne s’a constituit în Ga­lați în anul acesta pentru a mări fondul cu care se întreține spitalul „Elisabeta Domna“. Damnele care au compus acel comitet sunt: D­nele Deșică, Chrisoveloni, D­el’Orso, și alte doamne din societatea aleasă a Gal­ților. Fondul care s’a strîns de către filantropi­cele doamne se urcă la suma de 9036 lei 40 bani și zilele acestea el a și fost versat de staruitere administrației spitalului. Universitatea din Liege a conferit gradul de doctor în științele politice și administra­tive domnului Nicolae Movila din Focșani, care și-a trecut cu succes cel din urmă exa­men.p­e­ Sâmbătă 3 — D. general Cernat, comandantul corpului 2 de armată, a obținut un concediu de 45 zile. D. general Budișteanu, comandantul divi­ziei Tîrgoviște, ie însărcinat să-i fie locul.­­ Membrii coloniei franceze vor serba luni, la Hotel Frascatti, aniversarea lui 14 iulie. O Prefectura de Ilfov a alcătuit listele per­­sonelor cari au dreptul de a funcționa ca ju­rați pentru o nouă periodă de 3 ani. Sunt 600 de cetățeni cu acest drept. Reclamațiile trebuesc adresate prefecturei în termen de 20 zile. La Galați au sosit un număr de cupole din fabrica Grüson, destinate fortificațiilor de acolo. C . Ministerul de resbel a comandat 50 puști cu repetiție la diferitele fabrici cari au con­curat la încercările de tir făcute nu de mult la Cotroceni. Aceste arme vor fi încercate pe la dife­rite corpuri. O Al 3 lea și al 4-lea corp de armată vor face manevre parțiale d’a lungul Siretului. O­r. ministru de răsboi va presenta Came­relor, îndată după deschidere, un proiect de lege pentru modificarea legii pensiilor mili­tare.­­ D-nii membri ai curței de apel din Iași, au convenit, a compune secția vacanțelor a­­nului curent 1890 după cum urmeză: De la 1 — 15 iulie, d nii consilieri G. Di­­machi, T. Mandru, supleant A. Suciu; de la 16—31 Iulie, d nii consilieri E. G. Eco­­nomu, I. Vrânceanu, supleant A. Suciu; de la 1—15 August, d-ni­i consilieri A. Theo­doreanu, G. Genoiu, supleant D. Porfiriu și de la 16 31 August, d-nii consilieri N. A. Bârzu, M. Grigoriu, supleant D. Porfiriu. O „Monitorul“ de ieri publică decretul prin care se acordă medalia serviciului credincios la un număr însemnat de persoane. D D. Ștefan Negrescu este numit verificator clasa II în serviciul casierielor generale de județe, în locul d-lui N. Lupulescu, depărtat și d. Pană St. Vernescu se numește copist în locul d-lui Ștefan Negrescu, înaintat. D D. Gheorghe Popovici, directorul prefec­turei poliției orașului Iași, este autorizat să gereze afacerile acelei poliții pe timpul ab­senței d-lui S. A. Rășcanu, prefectul titular, în concediul ce i s-a acordat. Sunt numiți membrii ai ordinului Corona României în gradul de cavaler: D. Savopolu (Constantin), căpitan; d. Pâ­­râianu (Constantin), locotenent; d. Mihăilescu (Gheorgh­e), locotenent; d. Saegiu (Dimitrie) sub­locotenent; d. Alexandrescu (Alexandru) sub locotenent. O . Il M. S. Regele a grațiat pe condamnatul Ștefan Csiric de restul închisorei ce are a mai suferi până la expirarea termenului pe­depsei la care este osândit. „ S.a aprobat regulamentul pentru fabrica­rea și vînzarea de pâne votat de consiliul comunei urbane Piatra. O S’a mai aprobat regulamentul pentru con­­strucțiuni și alinieri de strade votat de con­siliul comunei urbane Constanța în ședința sa de la 28 Maiii anul curent. O La tragerea de ieri a rotăriei sf. Iosef No. 2765 a câștigat premiul principal de lei 20,000. O Ie vorea să se introducă schimbări în re­gimul alimentar al soldaților noștri. S’a ales o comisie din sînul consiliului sanitar al ar­matei pentru a se rosti asupra acestei chestii.­­O Consiliul capitalei se va întruni Luni la 2 ore. La ordinea zilei mai multe chestii importante. O In circulările despre care vorbește azi în scrisoarea sa corespondentul nostru din Bră­ila, se spune că d. ministru al instrucțiunei publice și al cultelor prin ordinile No. 6327 și 6523,90 a aprobat deschiderea unor cur­suri școlare oficiale de industrie în Brăila, cari vor fi frecventate de câte două insti­tutori din fie­care județ, cărora ministerul le înlesnește transportul gratis pe drumurile de fier, precum și de alți i­nstitutori din țară cari vor avea buna voință a și însuși cuno­ștința asupra industriilor ce se pot preda în școală. O D. Olănescu, secretar general al minis­terului financelor, ple­că la 10 Iu­lie în străi­nătate. D. G Manu, director al monopolu­rilor, îi va ține locul. „ Am anunțat că regina pleacă, la 10 Iu­lie, în Germania Pe la 25 din aceeași lună va pleca și reg­ele p­etru a asista la înau­gurarea unui monument ridicat memoriei tatălui séh . M. S. va merge apoi la ace­leași băi unde se va fi­­ lub regina. DEPEȘI Rusia dușmană Bulgariei Vi­ns, 28 iunie. „Politiche Correspondenz“ publică o scri­soare din Petersburg care zice că afară de executarea lui Panitza care a provocat în Rusia o indignare generală, toate cele­l­alte evenimente din Bulgaria lasă indiferente cer­curile politice din Rusia.­­ Cea din urmă notă bulgară este considerată și ea nefolo­sitoare și ca îndrăzneață din moment ce, conform cu tractatul din Berlin, chestiunea recunoașterei principelui de Coburg e supusă aderărei unanime a puterilor semnatare și se știe că Rusia nu așteaptă de­cât ca o pu­tere să nu ia în seamă această clauză pen­tru a denunța tractatul.—Poarta se va feri să dea vreo urmare notei bulgare pentru ca situațiunea să se complice din nou. Tutela și nota bulgară Viena, 28 iunie. „Neue Freie Presse“ află din Constanti­­­nopol că consiliul de Miniștri s’a ocupat de nota bulgară; el a recunoscut în principiu că câte­va din plângerile formulate sunt în­temeiate dar n’a luat nici o deci­ dune.—in ceea ce privește chestiunea religioasă se zice că s’au și început negocierile cu Exarcul. Decorație Petersburg, 28 iunie D ' Marchetti, ambasadorul Italiei, a re­mis marelui duce Nicolae cordonul „Annon­­ciade“­ ce i s’a acordat cu ocaziunea călăto­riei principelui de Neapole. Familia imperială se reîntorce săptămâna viitore din excursiunea ce a făcut in arhi­pelagul Finlandei. Wilhelm în Norvegia Eid«, (Norvegia) 28 Iunie, împăratul a sosit n­ ouă pe yachtul Hohen­­zollern, venind de la Bergen. Helgoland Londra, 28 Iunie. Lord Salisbury a propus să se treacă la a doua cetire a proiectului pentru cedarea insulei Helgoland; el a asigurat că aranja­mentul anglo-german înlătură ori­ce conflict și face ca prieteșugul între aceste două na­țiuni să fie mai strâns.­După o discuțiune de două ore, proiectul este adoptat în a doua cetire. Helgoland Paris, 28 Iunie. D. Saur interpelează guvernul asupra trac­tatului Anglo-german. D. Ribhot declară că este la ordinele camerei.­­­Întreruperi. După o lună­, D Laur insistă; d-sa crede că ches­tiunea poate fi desvoltată din moment ce tractatul este public. Tăcerea din partea Fran­ței poate fi considerată ca o abdicare. D-sa nu va ește de­cât să pue chestiunea lăsând pe d. Brisson a o desvolta. D. Brisson de­clară că lasă toată libertatea d-lui Laur și și-o rezervează pe a sa. Camera amână in­terpelarea peste o lună cu 220 voturi con­tra 181. Schimbări în cabinetul englez Londra, 28 Iunie. Intrevorbirile continuă în vederea unei moiifi­ari a cabinetului. Se asigură că d. Smit va fi numit Pair. Sir Randolph Cur­­chill va fi numit prim lord al tezaurului, lord Hartington refuzând acest portofoliu. Regele Milan Belgrup, 28 Iunie. Știrele date de ziare despre data plecărei regelui Milan sunt premature D’ale justiției Sunt permutați și numiți: * D. Aureliu Dunca, actual procuror la trib. Olt, în aceeași calitate de trib Mehe­dinți, în locul d­lui C. Rădulescu, care trece în postul ocupat de d Aureliu Dunca; d. I. N. Bănescu, actual judecător al ocolului Roșiori de Vede, în aceeași calitate la ocolul Ialomița, în locul d lui P. N. Simonide; d. N. C. Melișianu, actual judecător al ocolu­lui III din București, în aceeași calitate la ocolul Topolog, jud. Argeș și d. Leon C. Ciugulea, judecător al ocolului Bahluiu, jud. Iași, în locul d-lui Dimitrie Dimitrescu, lui Cinfiluil din ța a Trăsnit!"> Pe teritoriul comunei Signa, din județul Roman, căzând ploaie torențială fără grin­dină, însoțită însă de o furtună mare care a durat aproape o oră, trăsnetul a căzut pe casa locuitorului Vasile Rom­an din acea co­mună unde se afla numai soacra­ sa, numită Elena Ilie Turcu, împreună cu două copii; numita femeea Elena s’a găsit moartă din causa trăsnetului, iar copii neatinși. — Vasile T. al Ilenei, din comuna Valea- Seacă, județul Putna, în ziua de 22 Iunie a. c., pe când se găsea la prășitul porum­­bului împreună cu femeea sa și o copilă, a început o ploaie torențială cu furtună, voind a se adăposti sub un copaciu, a căzut trăs­netul care a causat moartea instantanei lo­cuitorului și unei vaci ce aveau cu ei. Mare nenorocire In ziua de 22 Iunie a. c. mai mulți lo­cuitori munceau la un decu­t ce se construia sub casele noul ala fraților Misir, din ce­ Duminecă Iunie 1 (13) Iulie 1890 muna Crucea-de-Jos, jud. Putna, când, ve­nind o plaie torențială însoțită de furtună violentă, a dărâmat zidul caselor pe o lun­gime de 10 m, și lungime 1 iu. 20, care căzând asupra acelor lucrători, le a causat fracturi și leziuni după cum urmează : Anicrei St. Ifrim, de 13—14 ani, din Crucea de Jos, î-a rupt ambele piciore. Luîi Dumitrache Rusu, de ani 22, din Panciu, i-a rupt piciorul drept și l­a contu­­sionat la șale, Gheorghe Apostol de 44 ani, din Mace­donia, a fost lovit în cap și peste tot cor­pul. Pacienții au fost trimiși imediat în cura spitalului din Panciu, înecat Individul Ion Nica, din orașul Bârlad, care suferea de altenație mintală, a sărit în apa Bârladului de pe podul cel mare al o­­rașului, așa că apa fiind mare, s’a înecat. După cercetările făcute, a doua zi dimineța s’a găsit cadavrul, prins în lemnele punței de lângă moara cu aburi a d­lui Ion Mano­­liu Bălanu. Sinucidere Locuitorul Ghiță Popescu, fost ajutor de judecător de ocol, domi­­liat, în Târgoviște, județul Dâmbovița, s’a sinucis prin împuș­care în gură cu o armă al căreia cartuș, fiind încărcat cu alice ,i-a distrus craniul, iar creierii au fost împrăștiați în toată casa pe pereți. Cauzele sinuciderii nefiind încă cunoscute s’a comunicat cazul parchetului. Cursul cerealelor Pesta, 27 Iunie Gi­an Sept-Oct. 7.18-7.19. Mart-Apr. 7.58.— Porumb Iuliu­ August 5.16—5.19; August-Sept. 5.24—5.26; Maia Iuni­e 1891, 5.23—5.25.— Ovez Sept.-Oct. 6.12—6.11; Viena, 27 Iunie Grâu tomnă 7.42—7.45.— Secară toamnă 5.98—6 ; primăvară 6.25—6 30.—Ovos tom­nă 6.42.— Porumb Iulia August 5.46 — 5.47 ; August Sept. 5.48 —5 49 ; porumb nou 5.54 —5.56.— Rapiță 11.30— 11.40; Berlin 27 Iunie Grâu Iulie 12 28 ; Sept.-Oct. 10 51­­ — Secară Iulie 9 29 ; Sept. Oct. 8.62. — Orez Iul­ia 9 45 ; Sept.-Oct. 7.94 Tote Duleie de ficat, stomac și inima se vindecă întrebuințându-se Hapurile Vege­tale Indiane precum si Amar Indian al­ doctorului W. Simon. Acest medicament, arară că vindeca gălbinarea, atacurile de venin, colica epatică, tumorile la ficat, inflamațiunea splinei, încuiare de traujî, disenterie, gastricele catarale, indigestiunile și nepofta de mâncare, durerile la stomac, durerile de­­,ap, boliere uterine, încetarea periodului, period puțin și întâr­ziat, periodul cu durere, panglică, slăbirea vedere­, provenind din :iterația sângelui și ficatului, nevro­­zele, palpitație de inimă și idiopisia. Capurile vegetale Indiane sunt și cel mai bun curățitor al sângelui stricat, în urma bdlelor ficatului sau ale efectelor de microbi și miasme palustre. Amarul indian costă lei 3,85. Pentru a se vindeca trânjit, trebue capurile indiane și uleul antiemoroidal ale doctoru­lui Simon. Uleiul antiemoroidal costă lei 4.60. Pilulele indiane costă tai 8.16. Sulina, *s/3 Septembre 1888 Știm, Domn., Astă­zi, prin mandat poștal, v’am expediat lei 11, ca să bine-voiți a’mî trimite 2 flacone Amar indian și l cutie pilule indiane, căci sufer de emo­­roide (trântî) VS rog să mi le expediați cât de curând de dra­ce sufer mult. Cele ce am luat anul trecut și în primăvara trecută au făcut mare bin . Pachetul acesta mi-l veți expedia la Tulcea, post-restant. Plin de recunoștință vă salut cu cel mai profund espect. Bertambe Riupepre. Lista Minerilor câștigătore La loteria de bine-facere „CATEDRALA SF. IOSEF.“ Mo. SICI 5 a câștigat A se citi urmarea în pagina 4-a. No. L°I No. Lei No. Lei 183098 20 107767 20 86460 20 188553 50 66328 20 138759 20 50900 20 198351 20 167518 20 72331 20 23424 20 94917 20 J35293 50 14l46â 50 175448 20 15677 1500 181276 20 165173 20 100482 250 195429 100 180353 500 76785 20 75091 20 169567 20 166065 20 64294 20 65798 20 33624 20 58606 20 169136 20 43559 20 137602 50 198621 20 8474 20 34225 50 93249 20 115701 20 57809 50 104867 20 50w35 20 82942 50 61826 20 28349 50 129949 20 28188 20 12346 20 71463 20 88537 20 79865 20 31527 20 190169 20 184681 20 129223 50 120i9 20 61187 20 159956 20 163647 20 176938 20 124892 20 188759 20 198442 50 77658 20 138609 20 170364 20 37905 20 111808 20 194370 50 71312 20 59652 20 109096 125 76209 50 198516 20 155633 20 181048 20 95215 20 184063 20 55069 20 155252 20 171324 20 147214 50 83624 20 73288 20 14687 20 162684 20 138550 20 70100 20 129517 20 48510 20 161419 20 122206 50 119456 100 91578 50 167988 20 100409 20 33816 20 187870 20 8173 125 8739 20 147311 20 124963 100 59304 50 19594 50 135178 20 49743 20 65180 20

Next