Universul, august 1890 (Anul 7, nr. 175-200)

1890-08-01 / nr. 175

Universul No. 175 putut încheia un tratat ofensiv și defensiv între Franța și Italia, zice generalul, a fost politica lui Napoleon. Pe de o parte, Napo­leon favoriza unitatea Italiei, pe de alta căuta au împedice ca Italenii să puie mâna pe Roma. * * * Sudul țerii Galeilor e în grevă. E mare­­reamă ca această grevă să se întindă în îm­prejurimi. 5|t * j­e Ni­sa scrie că în Bohemia situația mereu se agravează. Partidele în luptă, cea germană și cea cehă, sunt în luptă cruntă. Curtea superioră din Praga a și hotărît restrangerea învăță­mântului limbei germane. * * * O mare cantitate de puști se trimit me­reu la Melik pe coasta marocană. Sultanul e supărat foc. * * * O societate patriotică, după propunerea prezidentului ei, d. M. Garibaldi, a adop­tat o ordine de zi hotărînd ca să­ se pro­testeze în contra agresiunii guvernatorului asupra societății „Pro patria"­ Soldați români arestați de unguri Citim în „Adevărul“ : „In ziua de 15 Iulie, s’au văzut aduși la Covasna (Transilvania) 2 soldați din regi­mentul al 8-lea, cari erau la vama sus-nu­­mită, și care se află în apropierea satului Crasna în Transilvania. „Acești soldați se găseai­ în starea cea mai deplorabilă. Ambii îmbrăcați cu man­talele cele mai zdrențuroase posibile, unul m­ai semăna­u dorobanț, căci purta pe cap o căciulă de de dorobanț, demnă de a fi pusă la muzeu; altul avea în cap o căciulă de cioban Acești nefericiți soldați au fost aduși distanță mai bine de 40 km, legați de mâini cu lanțuri, ca niște adevărați boți, și trecuți prin mijlocul satului Covasna, care în acea zi avea bâlciu. „Nu’și poate cine­ va închipui ridicolul la care au fost expuși acești bieți apărători ai graniței noastre, din partea ungurilor, și indignarea ce a produs în inimile români­lor din acea localitate, această maltratare a soldatului român. „Iată cauza acestui incident: „D. vameș de la numita vamă a avut imprudența să trimită pe acești soldați în satul Crasna, pentru oare­cari cumpărături. Numiții soldați au fost prinși de o căpetenie a jandarmilor din acea localitate, care ca unul de curînd venit prin acele părți, n’a voit să țină în seamă, vizitele reciproce ce’și fac am­ploiații acelor vămi, unii altora. Negă­sind dar în regulă pe acești soldați i-au le­gat și i-a fi adus la Crasna, de unde dacă cazul era urgent, erau să fie duși la Saint- George, capitala districtului celor 3 scaune, r­. „Sub-prefectul din Crasna luând intero­gatorul acestor soldați și negâsind nimic în sarcina lor, i-au trimis înapoi, administrând o aspră reprimandă prea zeloșilor jandarmi." Denunțarea această fiind da o extremă gra­vitate, cerem guvernului un comunicat. Ilustrația noastră Dăm astăzi pe pag. l­a portretul genera­lului francez Deffis, acela care a trecut în revistă trupele din Paris la 14 iulie. Generalul Deffis s-a născut în 1827. El intră în oștire ca simplu soldat și înaintă repede de tot. E unul din cei mai buni militari ai Franței. Un francez sălbatic De m­ă­ sură, pe la ora 11, niște agenți ■ cari urmareau pe hoți în pădurea Boulogne, la Paris, zăriră pe un individ care fugea înot pe marele lac, muncindu-se ca să a­jungă mai curînd pe malul opus. Agenții alergară în acea parte și puseră mâna pe un individ care declară că se nu­mește Pierret, fără locuință și dormind în pădure. Pierret purta asupră’i tot avutul său : un cuțit, un pahar de zinc, un sac cu ace și ață, un volum de Alfred de Masset, altul de Victor Hugo, două batiste, și suma de 460 fr. în bilete de bancă și în aur. Nici o îndoială nu fu că se prinsese un hoț de profesie, înotătorul fu dus la secție. Aci, omul făcu următoarea declarație : — Iama locuiesc într’un pod din str. Sau­­val, aproape de Hale , muncesc dând ajutor la hamali și la măcelari. Câștig­ă fr. pe zi, și nu trăiesc decât cu unul. Economiile le depun. Când vine vremea ■ cea bună, plec cu banii și trăiesc în păduri. Nu fac nici un reü nimănui. Dimineața, îmi fac provizie de pâine, de mezeluri și de brânză nu gust nimic spirtuos. Când plouă, mă as­cund sub poduri. O anchetă deschisă imediat a demonstrat că Pierret nu mințea. Și sălbatecul francez fu liberat. Efectele t>ețiel Ni se scrie din Berlin In noaptea spre Joi, sergentul din Pra­­nienstras se găsi pe un om lungit în stradă, plin de sânge și fără cunoștință. Nenorocitul fu transportat la un post sa­nitar, unde se constată că avea patru răni de cuțit la cap și că-șî perduse cunoștința nu numai din cauza perderii sângelui, ci și fiind­că i era beat. După mult necaz îl deșteptară. Dar care fu surprinderea polițiștilor când rănitul de­clară că nu știe nici cum, nici de cine a fost rănit... de­oare­ce fusese beat. Lucruri din toată lumea Cea mai mare moșie din lume.­Se află așezată în colțul meridional extrem al statului American Luiziana și se compune din un milion și jumătate de ogoare, care aparțin unui consorțiu de capitaliști din sta­tele uniunei de Nord. Această moșie a fost cumpărată în 1883 și împărțită mai întâi în livezi de pășune cu câte o gară de cale ferată la distanță de câte 6 mile. Numai gardul viu în jurul moșiei a cos­tat 225 mii de lei. Pământul produce mai ales orez, trestie de zahăr, porumb și bumbac. Arătura, greblatul, semănatul, etc. se fac cu mașini cu aburi. O locomotivă cu aburi se așează la o ju­­mătate de milă distanță de o altă mașină, și ele două pun în mișcare două pluguri, așa că numai cu 3 persoane se pot ara 30 de ogare într-o zi. Societatea, pe moșia căreia calea ferată meridională a Pacificului umblă 36 de mile englezești, posedă 16 mii de boi, are 300 mile de apă navigabilă, 3 vapoare, un șan­tier pentru construcții navale, un stabiliment pentru curățitul orezului, o ghețărie colosală și o bancă. O Șoreci iubitori de muzică.— S'au văzut șoireci destul de îndrăzneți ca să se stabilească în biblioteci, în saltele, în dula­puri. Eu am unul care ’mi roade colecțiile de ziare. Dar ce nu s’a mai văzut, e un cuib de șoreci într’un piano. ._Ei bine, acest lucru s’a întâmplat domnes C... din Charleroi (Belgia). In pianul ei se așezară șase șoareci într’un cuib făcut din bucăți de hârtie și din păsla ciocanelor acestui instrument. Negreșit că pâslă fusese adusă într’o stare fără stare de a­cești rozători. Lucru ciudat, domna C. cântă în fie­ce zi din pian. Se vede că șoirecii sunt mele­meni. Cuibul lor se afla, lucru de necrezut, sub clavir. Ei ’și aleseseră cele din urmă note grave ca plafond al cuibului. Domna C... a pus acești șireci într’o colivie pe care a atârnat’o d’asupra pianului. Și ori de câte­ orî dânsa cântă, e o plăcere d’a ’l ve­dea cam ascultă de atentivi. STIR Soldatul Minică Gheorghe, din regimentul 13 dorobanți, a fost condamnat de consiliul de răsboiu din Iași la munca silnică pe viață pentru furt și omor.­­ Cu vaporul societății, Lloyd austro-ungar au emigrat pentru Constantinopole din Cons­tanța vr’o 50 de familii de turci țărani, ve­niți din Bulgaria. O Recolta cerealelor din Dobrogea, care se pre­zicea să fie forte abundentă, acum la treeriș nu prea dă resultat bun. Din causa lipsei de ploi, meiurile și porum­­burile sunt compromise. O D. Theodor Rosetti s’a dus la Sinaia pen­tru a asista la plecarea M. S. regelui. O Vanga, sinucidul din strada Antim, a în­sărcinat pe avocatul Borosnay să­ î lichideze averea și să ia ca onorar­e la sută. Bătrânul era forte stârcitc. Direcțiunea căilor ferate a decis ca să nu mai primescă la nici o licitațiune fabrica de vagoane de la St. Denis, din causa că ea nu s’a ținut de stipulațiunile contractului. Funcționarii comerciali, secțiunea centrală, au ales prezident prin aclamațiune pe d. A­­ureliu I. Ciura, farmacist din str. Lipscani. O Un confrate anunță că plecarea regelui în străinătate este în legătură cu apropiata lo­godnă a principelui Ferdinand. O D. Ciuflea, secretarul ministerului de in­terne, s-a întors în capitală venind de la Târgoviște unde plecase sâmbătă. D D-na Ion Olteanu, inginer al căilor ferate române, încetat din viață zilele trecute în Galați, a lăsat un legat de 100.000 lei: „Asociațiunea Transilvănene pentru literatura română și cultura poporului român." Executor testamentar a fost numit bătrâ­nul publicist G. Barițiu. O Comisiunea pentru luarea socotelilor sta­tului se va întruni zilele aceste sub preșe­­dința d-lui Nucșoreanu. o Toate trenurile care aui sosit Duminică se va în București, au avut câte o întârziere din pricina marei aglomerații de lume. O Mai mulți dirigenți de cor din Capitală ne roagă să arătăm publicului că d nil Gheor­ghe paracliserul, Vasiliu cârpaciu de ghete, O . Marți, 3 Slomneanu supraveghetor peste măturătorii de stradă, Fane cioclu de meserie și plăpă­­marul din str. sf. Vineri, cari angajează di­ferite servicii religioase în numele a di­ferite coruri și cari s’au bătut în biserica sf. Gheorghe nou la un serviciu de înmor­mântare, n’ab­ însărcinare din partea nici unui diriginte. Ar trebui ca onor. Mitropolie și Poliție să ia măsuri contra acestor speculanți. O Pe lângă d. Vasile Alexandri, se zice că se va mai retrage la Septembre viitor și d. loan Ghica, ministrul nostru plenipotențiar la Londra. D. general Manu, prim-ministru va face în curând o visită la spitalele din capital). O Programa școlilor normale superioare va fi modificată. Consiliul permanent al instrucțiunei se va ocupa cu acea chestiune în curând. O D. Popescu, polițaiul orașului Câmpu­ Lung, a fost destituit și dat în judecată.­­ Din cauza îngrămădirei de grâne pe la di­ferite gări din țeară, direcția C. F. R. a de­cis a face un împrumut de vagoane în stră­inătate. Un delegat de la direcția centrală va pleca în curând în Germania. O Lege a ambulanților va fi modificată. Un proect se va presenta în cameră în acestă privință.­ In cursul anului acestuia, la universitatea din Berlin au fregventat 14 studenți români.­­ Serbările presei au reușit splendit. Dumi­nică a fost la Rașca atâta lume încât nu te mai puteai mișca. Produsul — după socotelile făcute până între acest moment—trec peste 10,000 lei.­­ Absolvenții școlii de agricultură de la Herestrau, vor cere din nou guvernului a a li se vinde pământuri în loturi mici ca și sătenilor. O Vineri 27 Iulie I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei a serbat a 70 a, ani­versarea a nașterei. I. P. S. a primit nu­meroase felicitări. Urăm și noi înaltului Pre­lat viață lungă. O Ni se scrie din Roman că d. I. G. Ra­­cliș, din Dorohoi, s’a sinucis în ziua de 28 curent. O Din Sofia se scrie că după deschiderea So­­braniei se va remania cabinetul bulgar. D. Stambuloff, președintele de Sobranie va lua portofoliu ministerului de finance, d. Pet­­cov, actualul primar al Sofiei și prim-redac­tor al ziarului „Svoboda“, va fi ales preșe­dinte al Sobraniei, d. Jifcoff, va trece la in­terne, iar d. Stambuloff ’și va păstra por­tofoliu afacerilor străine. Citim în „Timpul": Făcându-se anchetă în afacerea denunțăre a ziarului „Lupta" cum că un ofițer din ca­valerie a tăiat cu sabia pe un copil al d nei Prozak, s’a constatat că acuzațiunea „Lup­tei" este neexactă. D­r. General Vlădescu ministru de război , a plecat ieri la Sinaia, de unde se va în­toarce Miercuri. O Ministerul de interne, în urma avizului consiliului teh­nic de pe lângă ministerul lucrărilor publice, a aprobat transformarea localului primăriei de Huși cu adausele ne­cesare. Costul acestei lucrări se urcă la suma de 36 mii 227 lei.­­ Lucrările pentru construirea noului local al arhivei ministerului de interne au și în­ceput și se speră că până în toamnă vor fi gata.­­ Ziarul parisian „Le Temps" publică lista premianților din liceele din Paris, printre care găsim și câți­va tineri români și anume: tinerii Kalinderu (liceul Louis le Grand), Rodocanaki,(liceul Condorcet), Constantinescu, Bârsan și Golescu (liceul Saint Louis) și Golescu (liceul Lakanal). D­r. General Vlădescu a dat ordin să se facă o anchetă severă în afacerea Piperescu- Dobrescu-Argeș.­­ Se telegrafiază de la Ostrov cum că s’a iscat un foc la pădurea statului de acolo, în întindere de 215 hectare. Focul a distrus toate uscăturile pădureî și o parte din arbori. Focul acum e stins. O Consiliele județene de la Tutova și Olt vor fi chemate în sesiune extraordinară, pen­tru ca să aleagă suplinitori la comitetele permanente. O­r. Colonel A­giu, prefectul­­­ poliției Capi­talei, a oferit tombolei societăței presei toate obiectele pe cari le-a câștigat Sâmbătă și Duminică. D . O D. Gentili, prefectul județului Vlașca, a obținut un concediu de 25 de zile; d. Co­­chinescu a fost însărcinat să -i fie locul. O D. Cârlova, prefectul județului Ilfov, a ob­ținut un concediu de 30 de zile. D. Murgulescu este însărcinat să conducă afacerile prefecturei până la întoarcerea d-lui Cârlova. O D. Călinescu, subprefectul plășei Câmpul din jud. Ialomița, este transferat în aceiași calitate la placa Borcea, în locul d lui G. Nicolescu , iar în locul d-lui Călinescu s’a numit d. I. Constantinescu. D. Melinescu, a fost numit sub-prefect la plasa Oltul-Topo­­log în locul d-lui Oțelescu, care a trecut în magistratură. D. Pașici, președintele Scupcnnei din Bel­grad, se află în Capitală și în curând va pleca la Petersburg; această călătorie se vorbește că ar fi în legătură cu proiectul de logodnă a marei ducese Xenia, unica fiică a împăratului Rusiei, cu regele Alexan­dru al Serbiei. Sâmbătă seara s’a asvârlit cu o piatră, după alții s’ar fi tras cu arma, asupra vago­nului restaurant al trenului de Predeal. Fap­tul s’a săvârșit între stațiunile Periș și Cri­­vina. Un domn ce se afla la fereastră a fost lovit. Autoritățile caută pe vinovați. Ziarul „Figaro“ sosit azi în capitală a­­nunță că regele Carol ar fi scris Țarului ca să recheme pe d-na Hitrovo, ministru pleni­potențiar rusesc din capitală. Știrea aceasta nu pare a fi verisimilă. Consiliul județean de Tutova va fi convo­cat spre finele lunei August în sesiune ex­tra­ordinară, spre a alege pe membrii comi­tetului permanent. Materialul necesar pentru construirea fil­trelor celor noi de la Arcuda este adunat și, peste câte­va zile, lucrările vor începe, și, fiind conduse cu multă activitate, se crede ca în tomna asta să poată funcționa.­­ Ziarul parisian „Le Temps" spune că că­lătoria regelui Carol are o mare însemnătate politică și că, în întrevederea ce regele o va avea cu împăratul Franz Iosef, se va căuta a se aplana diferendul economic dintre Ro­mânia și Austria. Comisiunea pentru admiterea de elevi în școalele militare din Iași și Craiova a eli­berat până acum 30 de certificate de ad­misibilitate în clasa I a școalei din Iași. D In urma constatării Heute cum că d. Gre­­cescu, sub-prefect al plășei Sabaru din jud. Ilfov, nu prea a fost corect în funcțiunea sa, d. general Manu a luat hotărîrea de a-l înlocui. O­O­O­O­O­ O Sinuciderea din strada Cazărmei La nr. 57 al str. Cazărmei, locuia o bă­trână, în vârstă de 70 de ani, anume Elena Stoenescu, împreună cu alte persoane. Ieri, pe la orele 12 și jum. d. a., pe când cei­l­alți locatari erau la masă în grădină, ne­norocita s-a spânzurat cu un șervet, pe care îl atârnase de un cârlig de fier. Ca să ac­celereze moartea, ea mai luase și un cuțit cu care se înțepă în picior. Elena Stoenescu nu mai putea suporta viața din causa suferințelor sale de piept și unor amețeli periodice de cap. Cadavrul a fost dus îndată la spitalul Filantropia. DEPEȘI G­recia ți Turcia Atena, 29 Iulie. O mare emoțiune domnește din cauză că Poarta a promulgat beratele episcopilor bul­gări fără a le fi modificat. Toată lumea se așteaptă că demisiunea Patriarh­ului ecume­nic să decidă pe guvernul otoman, dacă nu să oprească acordarea beratelor, cel puțin să le modifice într-un sens mai favorabil inte­reselor ccenice. Ziarele ministeriale care până acum au păstrat o atitudine moderată au în­ceput să scrie articole violente. Ziarele „Pa­­ligensia" și „Nea Ephimeiis" zic că: eleni­smul a cărui religiune și drepturi sunt căl­cate în picioare, trebuie să ia defensiva. „Pa­­ligensia" adaugă că Poarta a eșit în afară de lege violând tractatele în prejudiciul supușilor săi ortodoxi; consecințele unei asemenea ne­dreptăți se vor simți. Se asigură că guvernul nu se gândește pentru moment să iasă din rezerva ce a pă­strat până acum, dar va căuta să ia o pre­tinsă indiferență. Convocare de miliții Belgrad, 29 Iulie. A doua clasă din miliție a fost convocată în August pentru complectarea unoi periode de instrucțiuni. Nou Cabinet Lima, 29 Iulie. (Reuter). — Noul președinte d. Morales Bermudez a intrat azi în funcțiune. — Ca­binetul este compus ast­fel: D nil Calcare!, Marți, 1 Í13 August­ 1390 președinte și lucrări publice .— Pedi­o Alex. Solar, prim vice președinte și Interne; — Borgono al douilea vice-președinte și Fi­nanțe ; — Elmore, externe ; —• Guinlana, comerț; — Chaves, justiție; — Juarez resbel. Din Germania Berlin, 29 iulie. „Gazeta Germaniei de Nord" desminte din isvor autorizat știrea despre participa­rea Regilor Belgiei și Suediei la manevrele germane ; împăratul Franz-Iosef însă va asista la manevrele din Silesia. Delegații tuturor națiunelor au respuns la discursul de închidere al Congresului me­dical pronunțat de d. Virchow.— D. Bar­­celli a ținut un discurs în latinește. Membrii Congresului au fost primiți azi într’un mod oficial de către împărăteasa. Situație proastă Buenos Ayres, 29 Iulie. Situațiunea s’a îmbunătățit; mâine va fi un mare meeting public pentru a se arăta încrederea în noul guvern. — Circulă sgo­­motul că situațiunea Băncii Naționale este foarte critică. Adunare monstru. Bruxela, 29 iulie. 40.000 de persoane au ținut un meeting în favoarea sufragiului universal; ordinea a fost perfectă ; fie­care grup de manifestație purta câte un steag cu inscripția : „Sufra­giul universal.“­­ La ora 1­4 a început o ploaie torențială care a împrăștiat pe ma­nifestanți.­ După ce ploaia a încetat ma­nifestanții s-au adunat din nou și au mers în parcul St. Gilles unde șefii au depus ju­rământ că vor lucra din toate puterile până când vor putea obține adoptarea sufragiului universal din Belgia. — O a doua ploaie a împrăștiat definitiv pe manifestanți. Grevă stăruitoare New­ York, 30 iulie. Greva impiegaților de la drumurile de fier New­ York Central și Hudson­ River con­tinuă. — Societățile au isbutit să înlocu­iască pe greviști prin noui funcționari. e teamă să nu să producă dezordine. — De aceea gările sunt păzite de agenți poliție­nești. — Milițiile din Buffalo și Syracusa sunt gata pentru ori­ce eventualitate. Episcopii bulgari Belgrad, 30 iulie. Deputația sârbo-macedoniană a remis lui Ferin bey o adresă către sultan, prin care p atestează contra trimiterea episcopilor bul­gari în Macedonia. Alegerile la Roma Roma, 30 iulie. Alegerea unui deputat la Roma.­­ Re­sultat cunoscut: d. Antonelli 4076 voturi d. Barzilai 4034; alegerea d-lui Antonelli este sigură. Deces Strasburg, 30 iulie. Episcopul Stumpf a murit aseară. Cursul cerealelor Pesta, 28 Iulie Grau­ Sep.­Oct. 6.94—6.93; primăvară 7.37 — 7.35.—Porumb August­ Sept. 5.60—5.59; Mai Iuniu 5.37—5.39.—O­văz tomna 6.04; primăvară 6.42—6.41; Viena, 28 Iulie Grâu tomnă 7.21—7.13; primăvară 7.59— 7.61.— Secară tomna 6­01—6.03; primă­ 6.31—6.33.— Porumb Aug.-Sept. 5.72— 5.74.—Ovăz toamnă 6.35—­ 37 ; primăvară 6.63—6.65.— Rapiță August Sept. 11.10— 11.20 ; Sept.-Oct. 11.15—11.25; Berlin. 28 Iulie Gran August 10.78; Sept.-Oct. 10.40.— Secară August 9.42 ; Sept.-Oct. 8.91.—Ovăz August 8.24 ; Sep­.Oct. 7.76. Un câștig de 100 mii lei 1 împrumutul sârbesc de 3 % al Statului din 1881 TRAGEREA LA 2 AUGUST 1890­­—­2KSD­— Obligațiunile acestui împrumut sunt rambursabile cu 100 lei plus o do­bândă de 3 la sută pe an, cu 5, 4, 3, trageri pe an, cu câștiguri principale de lei 100.000, 90.000, 80.000, 65.000, 50.000, 10.000 și multe altele. — La 2 August viitor tragerea cu un premiu principal de 100 mii lei și multe altele O obligație originală costă lei 86 sau în 11 rate lunare a 10 lei rata Cererile se vor face numai la admi­nistrația ziarului „Universul", strada Brezoianu No. 19 (casa propriă), Bu­curești. De vânzare la tipografia „Univer­sul" bilete de Înch­iriat pentru lipit la case.

Next