Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)

1890-09-01 / nr. 201

V iatfi PTI.—No. 201 APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ■ București« — Strada ® rea ® ianî Ho. 1 ©. — București Piligj JMBOIK­AMEJBXisy­­N&fenÖÄ^’ALA ' 11 in gtbr.i­ E .. . P&^BSSE^Htír . Lei 20 | Pentru unii jnn .. »*­­ Lei ,24 ^ PontFn * Inni . . „10 Pentru 6 Hvnî*. Jl I­r>entm 3 Inni . . . 5 Pentru 3 liitt^r w' UlC ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE se primesc numai la administrația ziarului București, — Strada B­rezoianu Mo. 19, — București. 1 De la 1 Septembre! „nimsisui“ ziar politic cotidian ilustrat, str. Bre­­zoianu No. 19 (casa proprie) București, deschide un abonament cu următorele premii extraordinare : In Capitală: Pentru 3 luni lei 5 » 6 » „10 _ un an . 20 In județe : Pentru 3 luni lei 6 „ 6 „ „ 12 ,­ un an , 24 Premii extraordinare la abonați Abonații pentru 3 luni vor primi ca premiil 4 volume, după alegere, din ro­manele apărute în editura Tipografiei „Universul“.— Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 9 volume și a­­bonații pentru un an vor primi ca pre­miu 20 volume, după alegere, tot din sus-zisele romane.—Trimitem după ce­rere, gratis, lista tuturor romanelor a­­părute in editura noastră. Toți abonații, al­ arâ­ta aceste premii, vor mai primi gratis și „Universul“ literar săptămânal pe timpul abonamen­tului, precum și o cărticică de 65 pă­gâne, care cuprinde mersul căilor ferate române, noul tarif în vigoare de la 1 Marte și taxa bagajelor. Abonații pentru 3 luni din județe vor trimite pentru portul cărților 1 leü mai mult, abonații pentru 6 luni lei 2 și abonații pentru un an lei 4 mai mult. N.B. Toate romanele care au­ o ur­mare nu se pot da separat, dar trebue luat întregul roman, adică cu urmarea lui. Abonații cari doresc a avea o o­­peră complectă adecă mai multe volu­me decât cele ce acordăm ca premii, vor plăti mai mult pentru fie­care vo­lum numai 70 bani. GISMD1E PEÍ 1880 Ortodox Vineri 31 August. — Brîul Maicii Dom­nului. Catolic Vineri 12 Septembre. — Guido. Surele resare la 5,36; apune la 6,15. Efemeride 31 August 1877. — Românii resping cer­carea turcilor de a relua Grivița. Pentru Primarei Capitalei București, 31 August. Avem să ne adresăm astă­zi către părinții orașului București,­—pentru îndreptarea unor neajunsuri și înlăturarea altora viitoare. Tot­ d’a­una am recunoscut drept bun, ceea­­ce bun a fost. Recunoaștem, cum am mai recunoscut-o, cum că actualul primar d. Pro­­topopescu Pache își dă o osteneală vrednică de laudă pentru ca orașul administrat de d-sa să prospere și să se îmbunătățească. Dar un om singur nu se poate gândi la toate și, ori de unde ar veni vre-un sfat, e bine ca administratorii să-i dea ascultare — dacă e bun și drept. 0 Primul lucru asupra căruia voim să atra­gem atențiunea d lui primar e următorul : Se construesc o mulțime de case noue și proprietarii lor, lacomi de a’și vedea mai repede scumpa chirie, le închiriază fiind încă neuscate, periclitând prin asta sănătatea cetă­țenilor. Oare n’ar fi bine să se ia măsuri rigu­roase pentru ca, în cazul când casele nouî 5 Bani în Capitala—10 Bani in Județe, sunt neuscate încă bine de tot, să fie siliți proprietarii să nu le închirieze ? Alt­fel ce-ar mai însemna ființa consiliu­lui de igienă ? A doua chestie pe care o avem de ridi­cat se raporteză la prelungirea bulevar­delor: In ori­ce oraș mare, în străinătate, dori­torii de a-și construi case, mai ales pe lo­curile expropriate de primărie,­­dar și pe cele de pe locuri particulare, sunt datori să se țină de un ore­care plan, pentru ca aspectul strade­­lor să fie mai estetic. Pe bulevardul făcut în­spre Cotro­ceni, s-a permis să se facă case cu varieta­tea cea mai mare de înălțimi, așa încăt, când se vor împlini locurile acum goale, vom avea neplăcerea de a ne izbi vederea „țința­­rul lângă armăsar.“ De ce nu ia primăria măsuri pentru ca această desigurare a orașului să nu se facă? Pe când stradele se curăță și se pavează, vedem tolerându-se cea mai sordidă necură­țenie prin curțile particularilor. Sunt în centru case atât de murdare, încât pun în primejdie starea sănătății celor cari locuesc într’casele. De ce nu se ocupă și de aceste onor. pri­mărie ? E o scăpare din vedere, de­sigur,o scă­pare de vedere care negreșit se va îndrepta, încă o întrebare, și sfârșim. Se pavează o mulțime de strade. De ce pietrele pentru pavaj se aduc cu luni de zile înainte, se acoper cu ele trotoarele, îm­­pedicându-se circulația, pentru ca lucrările să se înceapă cine știe când ? Viața copiilor mai ales, pe aceste strade, e primejduită de birje, și mai ales noap­tea oamenii își pot rupe gâtul, pe întunerec, împiedecându-se de bolovani. Cerem și aci îndreptare BIN FRANȚA . Coresp­ondent a parte a ziarului „ Universul„ Paris, 27 August. Culisele Bulangismului La ordinea zilei remâne până azi publi­cația făcută de d. Mermeix în „Figaro“ a­­supra secretelor boulangismului. La dreptul vorbind, „secretele“ nu prea sunt cine știe ce lucruri grozave; sunt con­firmări de șapte cari de mult circulau deja, despre relațiile generalului Boulanger cu mo­­narehiștii, despre isvoarele mulțimei de bani ce s’afi cheltuit cu propaganda boulangistă, și așa mai departe. D. Mermeix o fi câștigat, nu e vorbă, multe parale de la „Figaro“ pentru aceste articole de senzație pe care le citește toată Franța, dar și-a luat și belele pe cap. Bulangiștii din toate părțile năpădesc pe el; numerul duelurilor pe cari le are se urcă deja la o jumătate de duzină. Noroc, totuși, că duelurile astea politice nu prea sunt primejdioase. Crime anarh­iste Din Roubaix se anunță că duminecă sera era să fie acolo o întrunire de anarh­iști. Organizatorul Întrunirei era un anarh­ist nu­mit Lorion, condamnat în lipsă, în luna Mai acest an, la un an închisoare pentru niște bătăi. Un mandat de arestare existând în con­tra lui și agenții polițienești dând de urma lui cu ocazia organisărei acelei întruniri, s’a fi dus să’l aresteze. Lorion era la hotel. Când doi agenți bă­tură la ușa camerei lui, el deschise și apăra înarmat cu câte un revolver în fie­care mână. Abia ziseră câte­va cuvinte agenții. Lorion de pe foc. Agentul Hugghes fu lovit drept în piept. Anarchistul trase înainte mai multe gloanțe. Hugghes fu rănit încă odată în spa­te și cel­ l’alt agent, Calonne, în braț. Lorion, trăgând mereu­, se repezi înainte și fugi. Agentul Calonne, care era rănit mai ușor, îl urmări și, după cinci minute, ve­­nindu-i în ajutor și un alt agent precum și publicul, îl arestă. Agentul al treilea și un trecător fură de asemenea atinși ușor de glavițele anarhistu­lui. Dus la comisariatul de poliție, la tote întrebările Lorion nu răspudea decât: „Lă­sați mă în pace, sunt bolnav“. Buzunarele i s’au­ găsit pline de cartușe de revolver. Rana agentului Hugghes e destul de gravă. Sub ru­tele trenului Sinuciderile pe șinele căilor ferate se în­mulțesc într’un chip îngrozitor. Pe fie­care zi sosesc din provincie știri despre astfel de sinucideri. In apropiere de Paris chiar, s’afi întâm­plat intr’o săptemana doua cazuri. Cel din urmă este al unui biet lucrător, împins la acest pas de­sigur de mizerie. Când trenul se apropia de gară, mecani­cul l’a văzut repezindu-se și întinzându-se de a curmezișul șinelor. Era prea târziu­ ca să oprească trenul! Nenorocitul a fost tăiat literalminte în două. Vă puteți închipui, emoțiunea culătorilor și mai ales a mecanicului, martor ocular al acestei teribile scene. Sinuciderea unui om de 102 ani Dacă nu și mai dramatică, în tot cazul Sâmbătă, 1 113 Septem­bre » 1890. B­ ea mult mai curioasă a fost, din cronica sinuciderilor pe linia ferată, acea întâmplată la Grenoble alaltăeri. Un bătrân de 102 ani, anume Jean Bey­­naud, cel mai bătrân om din departamentul Isère, s-a aruncat sub roatele locomotivei ce venea cu mare iuțeală de la Lyon. Nenorocitul a fost mutilat într’un chip oribil. ! . Ce a împins oare pe acest uitat de morte la Sinucidere ? Mister. Manifestație patriotică O manifestație patriotică a fost în ziua de mai. 26 August, la Omans (Besagen), in onoarea soldaților morți în anul 1870. Toată populația, funcționarii, societățile din canton au­ asistat la această ceremonie. Monumentul ridicat în onoarea celor 127 soldați morți în lupta cu prusienii e foarte simplu . O coloană frântă și o piatră mor­­maritală cu numele soldaților morți. . Astfel de manifestații patriotice se repetă in zilele acestea, care aui fost însemnate cu roșu la 1870, și în alte multe localități. _____ ________ Bru t us Nenorociri Locuitorul Constantin Tanea, din comuna Pârlita, județul Ilfov, aflându-se la arie îm­preună cu soția sa, a pus pe o fetiță a lor in etate de 2 septemâni, să doarmă la um­bra căruței, de oiștea căreea era fi legați doi ea­, cari, apărându-se de muscă, a fi mișcat caruța, și ast­fel una din roate a strivit capa­dopolei, din care causă a încetat din viată imediat ’ — Femeea Elena, soția lui Ghita Cucea, din urbea Ocna, județul Bacău, mergând de la câmp spre casă într’un car încărcat cu fen boi i eșind din șosea pe un teren prăvălit’ i a răsturnat carul, din care cauză numita femee căzând în creștet a rămas pe dată mortă . Locuitorului Călin Ion Răducu, din co­­muna Flămânda, județul Vlașca, scăpându’i un picior în mașina de treerat a lui Stan­ca Gogol­ași, tot din acea comună, ’i s’a scre­­lit cu totul, din care causă, după o suferin­ță de câte­ va zile, a încetat din viață, înecat Tenorul Vasile Costatin Rusu, din coliana Slobozia, comuna Stăniești, județul Tecucifi, ducându-se cu mai mulți omeni­ să se scalde intr un iaz, a trecut până la mijlocul lui, un­de, fiind adânc, s’a înecat. Efectele trăsnetului In sera de 23 August a. c., în timp de ploie pe teritoriul orașului Buzeni, a căzut trăsnetul pe un salcâm și casa locuitorului Ștefan Ivan Jilescu, dărămându-se peretele casei și spărgându-se 35 ochiuri de geamuri. Numitul a fost atins și pârlit pe piept, iar soția sa a rămas surdă. Țăndările salcâmului ași spart geamurile la mai multe case din prejiur. Rănire cu cuțitul Vasile D. Mitache, muncitor, din Brăila a rănit grav cu cuțitul pe Dimitrie Calimioti, ser­vitor la cârciuma după str. Dobrogei No. 25 pentru că i-a cerut 95 bani cât consumase și nu l a lăsat să plece din cârciumă fără să plătească. Pacientul a fost trimis în cura spitalului iar agresorul a fost arestat. Crimă Indivizi Ion Tufára și Ioan Zaharia Găi­­tanu, din comuna Chilieni jud. Tutova du­­cendu se să fure lemne din pădurea d-lui Ștefan Sturdza de pe moșia sa Mireni plasa Tutova, a fi împușcat pe pădurarul Gheorghe Doru în piciorul stîng. Pacientul s’a transportat la spital, iar cul­pabilii s’afi trimis parchetului. Mușcată de câine turbat Femeea Safta A. Pașcanu din comuna Schineni care a fost mușcată de un câine

Next