Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)
1890-09-01 / nr. 201
V iatfi PTI.—No. 201 APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ■ București« — Strada ® rea ® ianî Ho. 1 ©. — București Piligj JMBOIKAMEJBXisyN&fenÖÄ^’ALA ' 11 in gtbr.i E .. . P&^BSSE^Htír . Lei 20 | Pentru unii jnn .. »* Lei ,24 ^ PontFn * Inni . . „10 Pentru 6 Hvnî*. Jl Ir>entm 3 Inni . . . 5 Pentru 3 liitt^r w' UlC ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE se primesc numai la administrația ziarului București, — Strada Brezoianu Mo. 19, — București. 1 De la 1 Septembre! „nimsisui“ ziar politic cotidian ilustrat, str. Brezoianu No. 19 (casa proprie) București, deschide un abonament cu următorele premii extraordinare : In Capitală: Pentru 3 luni lei 5 » 6 » „10 _ un an . 20 In județe : Pentru 3 luni lei 6 „ 6 „ „ 12 , un an , 24 Premii extraordinare la abonați Abonații pentru 3 luni vor primi ca premiil 4 volume, după alegere, din romanele apărute în editura Tipografiei „Universul“.— Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 9 volume și abonații pentru un an vor primi ca premiu 20 volume, după alegere, tot din sus-zisele romane.—Trimitem după cerere, gratis, lista tuturor romanelor apărute in editura noastră. Toți abonații, al arâta aceste premii, vor mai primi gratis și „Universul“ literar săptămânal pe timpul abonamentului, precum și o cărticică de 65 păgâne, care cuprinde mersul căilor ferate române, noul tarif în vigoare de la 1 Marte și taxa bagajelor. Abonații pentru 3 luni din județe vor trimite pentru portul cărților 1 leü mai mult, abonații pentru 6 luni lei 2 și abonații pentru un an lei 4 mai mult. N.B. Toate romanele care au o urmare nu se pot da separat, dar trebue luat întregul roman, adică cu urmarea lui. Abonații cari doresc a avea o operă complectă adecă mai multe volume decât cele ce acordăm ca premii, vor plăti mai mult pentru fiecare volum numai 70 bani. GISMD1E PEÍ 1880 Ortodox Vineri 31 August. — Brîul Maicii Domnului. Catolic Vineri 12 Septembre. — Guido. Surele resare la 5,36; apune la 6,15. Efemeride 31 August 1877. — Românii resping cercarea turcilor de a relua Grivița. Pentru Primarei Capitalei București, 31 August. Avem să ne adresăm astăzi către părinții orașului București,—pentru îndreptarea unor neajunsuri și înlăturarea altora viitoare. Tot d’auna am recunoscut drept bun, ceeace bun a fost. Recunoaștem, cum am mai recunoscut-o, cum că actualul primar d. Protopopescu Pache își dă o osteneală vrednică de laudă pentru ca orașul administrat de d-sa să prospere și să se îmbunătățească. Dar un om singur nu se poate gândi la toate și, ori de unde ar veni vre-un sfat, e bine ca administratorii să-i dea ascultare — dacă e bun și drept. 0 Primul lucru asupra căruia voim să atragem atențiunea d lui primar e următorul : Se construesc o mulțime de case noue și proprietarii lor, lacomi de a’și vedea mai repede scumpa chirie, le închiriază fiind încă neuscate, periclitând prin asta sănătatea cetățenilor. Oare n’ar fi bine să se ia măsuri riguroase pentru ca, în cazul când casele nouî 5 Bani în Capitala—10 Bani in Județe, sunt neuscate încă bine de tot, să fie siliți proprietarii să nu le închirieze ? Altfel ce-ar mai însemna ființa consiliului de igienă ? A doua chestie pe care o avem de ridicat se raporteză la prelungirea bulevardelor: In orice oraș mare, în străinătate, doritorii de a-și construi case, mai ales pe locurile expropriate de primărie,dar și pe cele de pe locuri particulare, sunt datori să se țină de un orecare plan, pentru ca aspectul stradelor să fie mai estetic. Pe bulevardul făcut înspre Cotroceni, s-a permis să se facă case cu varietatea cea mai mare de înălțimi, așa încăt, când se vor împlini locurile acum goale, vom avea neplăcerea de a ne izbi vederea „țințarul lângă armăsar.“ De ce nu ia primăria măsuri pentru ca această desigurare a orașului să nu se facă? Pe când stradele se curăță și se pavează, vedem tolerându-se cea mai sordidă necurățenie prin curțile particularilor. Sunt în centru case atât de murdare, încât pun în primejdie starea sănătății celor cari locuesc într’casele. De ce nu se ocupă și de aceste onor. primărie ? E o scăpare din vedere, desigur,o scăpare de vedere care negreșit se va îndrepta, încă o întrebare, și sfârșim. Se pavează o mulțime de strade. De ce pietrele pentru pavaj se aduc cu luni de zile înainte, se acoper cu ele trotoarele, împedicându-se circulația, pentru ca lucrările să se înceapă cine știe când ? Viața copiilor mai ales, pe aceste strade, e primejduită de birje, și mai ales noaptea oamenii își pot rupe gâtul, pe întunerec, împiedecându-se de bolovani. Cerem și aci îndreptare BIN FRANȚA . Corespondent a parte a ziarului „ Universul„ Paris, 27 August. Culisele Bulangismului La ordinea zilei remâne până azi publicația făcută de d. Mermeix în „Figaro“ asupra secretelor boulangismului. La dreptul vorbind, „secretele“ nu prea sunt cine știe ce lucruri grozave; sunt confirmări de șapte cari de mult circulau deja, despre relațiile generalului Boulanger cu monarehiștii, despre isvoarele mulțimei de bani ce s’afi cheltuit cu propaganda boulangistă, și așa mai departe. D. Mermeix o fi câștigat, nu e vorbă, multe parale de la „Figaro“ pentru aceste articole de senzație pe care le citește toată Franța, dar și-a luat și belele pe cap. Bulangiștii din toate părțile năpădesc pe el; numerul duelurilor pe cari le are se urcă deja la o jumătate de duzină. Noroc, totuși, că duelurile astea politice nu prea sunt primejdioase. Crime anarhiste Din Roubaix se anunță că duminecă sera era să fie acolo o întrunire de anarhiști. Organizatorul Întrunirei era un anarhist numit Lorion, condamnat în lipsă, în luna Mai acest an, la un an închisoare pentru niște bătăi. Un mandat de arestare existând în contra lui și agenții polițienești dând de urma lui cu ocazia organisărei acelei întruniri, s’a fi dus să’l aresteze. Lorion era la hotel. Când doi agenți bătură la ușa camerei lui, el deschise și apăra înarmat cu câte un revolver în fiecare mână. Abia ziseră câteva cuvinte agenții. Lorion de pe foc. Agentul Hugghes fu lovit drept în piept. Anarchistul trase înainte mai multe gloanțe. Hugghes fu rănit încă odată în spate și cel l’alt agent, Calonne, în braț. Lorion, trăgând mereu, se repezi înainte și fugi. Agentul Calonne, care era rănit mai ușor, îl urmări și, după cinci minute, venindu-i în ajutor și un alt agent precum și publicul, îl arestă. Agentul al treilea și un trecător fură de asemenea atinși ușor de glavițele anarhistului. Dus la comisariatul de poliție, la tote întrebările Lorion nu răspudea decât: „Lăsați mă în pace, sunt bolnav“. Buzunarele i s’au găsit pline de cartușe de revolver. Rana agentului Hugghes e destul de gravă. Sub rutele trenului Sinuciderile pe șinele căilor ferate se înmulțesc într’un chip îngrozitor. Pe fiecare zi sosesc din provincie știri despre astfel de sinucideri. In apropiere de Paris chiar, s’afi întâmplat intr’o săptemana doua cazuri. Cel din urmă este al unui biet lucrător, împins la acest pas desigur de mizerie. Când trenul se apropia de gară, mecanicul l’a văzut repezindu-se și întinzându-se de a curmezișul șinelor. Era prea târziu ca să oprească trenul! Nenorocitul a fost tăiat literalminte în două. Vă puteți închipui, emoțiunea culătorilor și mai ales a mecanicului, martor ocular al acestei teribile scene. Sinuciderea unui om de 102 ani Dacă nu și mai dramatică, în tot cazul Sâmbătă, 1 113 Septembre » 1890. B ea mult mai curioasă a fost, din cronica sinuciderilor pe linia ferată, acea întâmplată la Grenoble alaltăeri. Un bătrân de 102 ani, anume Jean Beynaud, cel mai bătrân om din departamentul Isère, s-a aruncat sub roatele locomotivei ce venea cu mare iuțeală de la Lyon. Nenorocitul a fost mutilat într’un chip oribil. ! . Ce a împins oare pe acest uitat de morte la Sinucidere ? Mister. Manifestație patriotică O manifestație patriotică a fost în ziua de mai. 26 August, la Omans (Besagen), in onoarea soldaților morți în anul 1870. Toată populația, funcționarii, societățile din canton au asistat la această ceremonie. Monumentul ridicat în onoarea celor 127 soldați morți în lupta cu prusienii e foarte simplu . O coloană frântă și o piatră mormaritală cu numele soldaților morți. . Astfel de manifestații patriotice se repetă in zilele acestea, care aui fost însemnate cu roșu la 1870, și în alte multe localități. _____ ________ Bru t us Nenorociri Locuitorul Constantin Tanea, din comuna Pârlita, județul Ilfov, aflându-se la arie împreună cu soția sa, a pus pe o fetiță a lor in etate de 2 septemâni, să doarmă la umbra căruței, de oiștea căreea era fi legați doi ea, cari, apărându-se de muscă, a fi mișcat caruța, și astfel una din roate a strivit capadopolei, din care causă a încetat din viată imediat ’ — Femeea Elena, soția lui Ghita Cucea, din urbea Ocna, județul Bacău, mergând de la câmp spre casă într’un car încărcat cu fen boi i eșind din șosea pe un teren prăvălit’ i a răsturnat carul, din care cauză numita femee căzând în creștet a rămas pe dată mortă . Locuitorului Călin Ion Răducu, din comuna Flămânda, județul Vlașca, scăpându’i un picior în mașina de treerat a lui Stanca Gogolași, tot din acea comună, ’i s’a screlit cu totul, din care causă, după o suferință de câte va zile, a încetat din viață, înecat Tenorul Vasile Costatin Rusu, din coliana Slobozia, comuna Stăniești, județul Tecucifi, ducându-se cu mai mulți omeni să se scalde intr un iaz, a trecut până la mijlocul lui, unde, fiind adânc, s’a înecat. Efectele trăsnetului In sera de 23 August a. c., în timp de ploie pe teritoriul orașului Buzeni, a căzut trăsnetul pe un salcâm și casa locuitorului Ștefan Ivan Jilescu, dărămându-se peretele casei și spărgându-se 35 ochiuri de geamuri. Numitul a fost atins și pârlit pe piept, iar soția sa a rămas surdă. Țăndările salcâmului ași spart geamurile la mai multe case din prejiur. Rănire cu cuțitul Vasile D. Mitache, muncitor, din Brăila a rănit grav cu cuțitul pe Dimitrie Calimioti, servitor la cârciuma după str. Dobrogei No. 25 pentru că i-a cerut 95 bani cât consumase și nu l a lăsat să plece din cârciumă fără să plătească. Pacientul a fost trimis în cura spitalului iar agresorul a fost arestat. Crimă Indivizi Ion Tufára și Ioan Zaharia Găitanu, din comuna Chilieni jud. Tutova ducendu se să fure lemne din pădurea d-lui Ștefan Sturdza de pe moșia sa Mireni plasa Tutova, a fi împușcat pe pădurarul Gheorghe Doru în piciorul stîng. Pacientul s’a transportat la spital, iar culpabilii s’afi trimis parchetului. Mușcată de câine turbat Femeea Safta A. Pașcanu din comuna Schineni care a fost mușcată de un câine