Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)

1891-01-09 / nr. 5

k. END AR PE 1891 Ortodox Ianuarie. — Guv. Domenica și George. Catolic 20 Ianuarie.—1 Cat. Fab. și La răsare la 7,31. apune la 4,52. al PREMII K» Abonați 9 k 15 ianuare 1891 „ITMIVERSUI» otidian deschide un nou abonament mătorele premii extraordinare : . 3 luni în capitală lei 6.— 3 „ în județe „ 8.— mm zffesemii mmzmmzm iar American cu foi zilnice pe 1891. al „Universului“ (un frumos volun ilustrat de 100 pagine), de buzunar, de perete, 1 Iubire sau un roman Sirena Capitalei de 2 volume, ul Literar“ pe trei luni, și de parfum fin și următoarele obiecte după alegere: asă brățară de damă, ultima noție se vinde cu 6 lei cel puțin; o broșa pentru damă, o mică tunuzunar brodată în mătase, care n pieptene, o oglindă și un mie nasturi sau o călimară deniativă cu 4 resorturi. 6 luni în capitală lei 11.50 S „ în județe „ 14.75 sa j PlESi Bilbvn EXI SMags saa BHalendarele de mai sus. i de 4 volume. îl Literar“ pe timp de 6 luni. ticluță de parfum fin și ectele de mai sus, după alegere, ățară, broșa, toaletă, călimară. 1 an în capitală lei 22.— 1 „ în județe „ 28.— la FREEMOTX amanimmendarele de mai sus. de 4 volume fiecare. il Literar pe timp de un an, ticluță de parfum fin și toate ele de mai sus, adică brățara, broșa, și călimara. Ele se expediază imediat după puntului abonamentului. Abonații de prin comunele rurale, vor trimite costul abonamentului în voi a ne indica și oficiul poștal apropiat pentru a le trimite preplo, deoarece poșta (mesagerii) va primi pachetele pentru comunale. 'Toate romanele cari au urmare nu da separat; trebue luat întregul robonații care voesc a avea o operă -tă, adică mai multe volume decât acordăm ca premiu, vor plăti mai litru fiecare volum numai 80 bani. București, 8 Ianuarie. ’ifiratulfi la rău« fwatp. pr—Ulmul vși *50i 11 nască salariile. Dar nu de aceasta voim să vorbim astăzi. Bun sau rău, obiceiul există. Ceia ce vroim să relevăm, e nedreptatea ce s’a făcut funcționarilor celor mici, de la căile ferate, în folosul funcționarilor superiori.* * * In bugetul căilor feratei era înscrisă o sumă de peste șaptezeci de mii de lei pentru gratificații de dat funcționarilor la anul uoă. Din această sumă, direcțiunea n’a împărțit decât jumătate, realizând o economie de 35.000 lei. Economia aceasta nu s’a făcut însă asupra gratificațiilor funcționarilor superiori cari au loturi mari, ci asupra gratificațiilor ce se cuveneau funcționarilor mici. Iată în adevăr ce anunță un ziar oficios, „Indépendance Roumaine“: „Este obiceiu la direcțiunea :;TUtujire. în fiecare ju o cagratificațîi amploiaților aistrațiune. Tot d‘auna, represintați leafa pe, o iploiat. să direcțiunea a realizat i bine de 35,000 fr. laților. N’ar fi nimica de ,cut rețineri egale din schimbe bule-unur funcționarilor. Dar nu s’a * procedat în acest chip, după cum ni se asigură, toți amploiații superiori au primit ca gratificație suma întreagă a lefurilor lor lunare , iar economiile s’au realizat din gratificațiile amploiaților mici.“ * . * * Se ad o nedreptate vădită, contra căreia noi, cari totd’auna am apărat pe cei mici, suntem datori să ne ridicăm. In adever, mai multei nevoie , o încurajare ? Funcționarilor superiori, cari primesc salarii de’ 800, 900 sau 1000 de lei pe lună, puțin le pasă dacă într’o lună vor avea sau nu un venit suplimentar de câteva sute de lei. De încurajare, asemeneau mai puțină nevoie. In adever, asemenea funcționari trebuie să aibă o cultură superioară, și cultura mai ridicată dă totdeauna omului simțul datoriei fără ca să mai fie nevoie de stimulente. Cu totul altfel sta lucrul la funcționarii inferiori. i» Aceștia au salarii mici, cu cari abia își satisfac trebuințele traiului; pentru iei, orice venit estraordinari e o mare înlesnire. Fiind mereu în luptă cu nevoia, se mai greu pentru iei să depuie zei în împlinirea datoriei și de aceea încurajarea tocmai la funcționarii mici îșî are locul. In afară de asta, trebue să se ție seamă că cei mai expuși, în serviciul căilor ferate, sunt tocmai funcționarii mici. Ei sufără frig și căldură, iei riscă să se schilodească și chiar să-și piardă viața. Dacă n’ar fi decât această singură considerație, ea ar ajunge pentru ca, atunci când se vorba de gratificații,să facă ca funcționarii mici sa fie preferați. * * * Cele spuse mai sus arată cu prisosință că direcțiunea căilor ferate a făcut o mare nedreptate. Ș’apoi, ce mare economie s’a făcut? Treizeci și cinci de mii de lei, la o administrație atât de vastă, sunt un nimic. Și pentru acest lucru de nimic, multă mâhnire s’a făcut unor oameni cari muncesc din greu și luptă necurmat cu nevoia. Credem că onorabila direcție va recunoaște greșala pe care a făcut-o și va distribui cei 35.000 lei funcționarilor sei inferiori, fratelui seu, ca al treisprezecelea duce d Somerset. El a murit neînsurat și titlul său duce revine fratelui său mai mic, lord Algermon Percy Saint-Maur, însurat cu misorația Morier, fiica fostului ministru englez. Ducele decedat s-a ocupat mult cu altele. El era un adevărat protector al artiștilor mici, al talentelor născende, respinse de obiceiu de școli și academii. Lucru iarăși caracteristic. Acest nod reprezintă în parlament mișcarea irlandeză, Necazuri D-na O’Shea, aceea care, prin drăgălișia ei a detronat fără de voie pe d. Panell, moralminte rege al Irlandei, nu m scapă de buclucuri. Ea are un nou proces înaintea Curți divorțurilor,— care în același timp e, 1 I noi, curtea testamentelor, O mătușă a d-nei O’Shea a murit acum câtăva vreme, în vârstă de 98 de ani, lăsând-o moștenitoare unică a unei averi c 5 milioane de franci. Testamentul e atact de fratele d-nei O’Shea, generalul sir Iveling Wood, care alegă capitațiunea. Procesul se va judeca după Paști. Se știe că d. Parnell, după trecerea termenelor cuvenite, va lua de nevastă țj d-na O’Shea, după numele de familie O ’ Catherine Wood. Noroc că Parnell nu e încă rege, căi ar fi acuzat de mesalianță. DIN AMCL-LIÂ Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Londra, 4 Ianuar. A produs mare emoție moartea ducelui de Somerset în reședința sa din Devonshire. Acest ilustru bărbat, născut în 1810, își făcuse studiile la Eton. El succedă, în 1885, Un partid nou Cu ocazia întâmplărilor privitori ’ai Parnell, vine o știre foarte gravă E vorba să se organizeze o pa’ î, dintre admiratorii marelui bărbat, ce s combată pe adversarii lui cu mine,e vii lente. Acest partid pune următoare , emir: — Ori ni se redă ca șef pe Parnell. — Ori facem revoluție. Și, mai mult decât oriunde, în Irlanda scânteia revoluției ar aprinde și rapid focul. Guvernul britanic își dă toate silinței ca să înăbușe mișcarea născândă, dar far de succes. Organizația secretă e foarte sistematicăcută, așa că până acum nu s-a putu pune mâna pe nici unul dintre conspiratori Se zice că aceștia au localuri sub pămante, in care ascund arme,altele în car fabrică dinamită... etc. E un fel de nihilismu irlandez. Lumea e înspăimântată de aceste știi Dramă într'o fabrică Intr’un atelier din marea fabrică de burlacuri din Stuartstreet, în Londra, s’a p trecut o dramă mișcătoare. Acolo locuia un lucrător, de origii germană, Weiss. Era muncitor bun și câtiga parale destule pentru dînsul și pentru iubita lui nevastă Nelly. Dar, vorba populară: „Și de bine i s urăște omului“. Nelly, in vremea în care nenorociți Weiss lucra ca uin rob pentru dînsa, pe trecea cu un ofițeraș de infanterie. Weiss află lucrul, de la un vecin, lucrător ca și dînsul în același atelier. El, fără se stea la îndoială, chemă la i parte pe prietenul «oii și-l zise: — Nu voi se’mî mai văd nevasta. Aș neide-o, și o iubesc prea mult. Dar cm se me stăpânesc să n’o mai văd ? Zicând aceste, el scoase un revolver di buzunar, și, imediat, înainte ca tovarăși séu se-l poată opri, ’și zbură creierii. --------- — West, întâmplări din țară Un copil lepădat în vagon Ni se scrie din Galați ca, in trenul d pasageri ce vinea din Moldova, s’a găsi în vagonul clasa II un copil de sex bărbătesc; la gât avea un bilet în care s scria că nu e botezat. Se vorbește că copilul a fost lăsat vagon de o femee bătrână, la stația Miroșești. Poliția a luat copilul și l-a trimis primăriei.