Universul, februarie 1891 (Anul 8, nr. 25-51)

1891-02-01 / nr. 25

Universul No. 25. «irceturi active, ca să se găsească cada­vrul, dacă omul, cum se bănuește, s’ar fi sinucis aruncendu-se în gârlă. Dar nu s’a aflat nimic de-a lungul rîului Isle. E temere că s’o lî petrecut o crimă. Primarul din Saint-Romain, în momentul dispariției sale, avea la densul 200 de franci, cari poate ispitiră pe niște ticăloși. Ilustrația nastră Urmăm a ne împlini făgăduiala de a da portretele tuturor bărbaților cari compun parlamentul român. Portretul de azi ie al d-lui Ion Teohari, de la Piatra. D-sa ie senator al județului Neamț. psaagsasKiasaai«^^ ssssssss '^^sssE^awsssá kmseam* Lucrai din toți lumea întâmplările proaste ale unui mi­lionar.—Puțini milionari vor putea vreo­dată să se laude cu așa întâmplări extra­ordinare ca acelea prin care a trecut d. Alexandru de Viena, un cresus din Cali­fornia. Milionarul acesta plecase di­n America în Septembrie trecut pentru a face o că­­­ datorie de plăcere în Europa de mmază-zi După ce stătu doua luni in Italia, fu a­­tacat într’o seară de o bandă de hoți în momentul când eșise dintr’o casă de joc unde câștigase o sumă colosală. Fu prădat de toți banii ce avea asupră’șî, de toate scrisorile de credit, de toate cele­l­­alte hărții și bijuterii, fu amețit de lovi­turi de ciomege și fu lăsat drept mort în drum. Când oamenii oțelului la care trăsese îl văzură întorcându-se cu hainele trențuite, fără pălărie și fără nici un ban în pungă, crezură că au a face cu un aventurat’ și’l alungară, oprindu-i geamantanele pentru datorie. Milionarul se duse pe jos la Nisa unde se afla de cât­va timp familia unui amic al seu. Această familie plecase însă din oraș cu trei zile înainte. Densul se pre­zintă la autorități însă nimeni nu voi să creadă vorbelor lui și -l deferă afară fără politeță. Nenorocitul ne având nici un ban de cheltuială, rătăci flămând prin oraș până în momentul când fu arestat ca va­gabond și condamnat la o lună închisore. Când fu liberat, se duse pe jos la Mar­silia și trase d’a dreptul la consulul State­­lor­ Unite, care nici densul nu puse temei pe vorbele lui Alexandru dar totuși se mi­lostivi să’l repatrieze dându’î drept ca­bină fundul unui vapor de mărfuri. In așa echipaj, d. de Viena a ajuns la New­ York în mijlocul milioanelor sale, pe care, le apreciază,­ acum mai­ mult de­cât, ori­când. * O Gazetărie americană.­­­ Raporturi foarte intime par a exista între publicul cititor și gazetele din Canada. In ziarul „Quebek-Star“ redacția adre­sează cititorilor care nu vor să reînoiască abonamentul, următoarele grațiosități ti­părite în capul foii. „Cătră cititorii noștri cari nu vor să să ne mai citească! „Blestemul ceriului cază peste capetele voastre. Nici o dată să mi ve sărute o fată frumoasă, unde ve veți muta să se găsească vre-o pianistă care, cu exerci­țiile ei să ve asurzească zi și noapte, să ve intre apa în ghete și la fie­care pas să ve calce cine­va pe bătături. Ploșnițele să se prăsească în paturile voastre și să nu ve lase să dormiți. Pisicele să -și a­­leagă podurile caselor voastre pentru con­certările lor nocturne și, când torturați de pisici și de ploșniți, ve veți tăvăli sub plapumă, să esclamați cu­ disperare: „Ah ! de ce nu m’am abonat la ziarul „Quebek Star“! Un individ, anume Steoian Dered­aclici, condamnat la moarte pentru că omorâse și jefuise vara trecută pe o bucătăreasă de restaurant, își explă crima. Duminică di­mineața. Execuția se făcu, după cum e obiceiul în Serbia, prin împușcarea condamnatului. Intr’o căruță, între doi jandarmi, Dere­­cladieî fu dus la locul de supliciu pe un câmp de pe țermul Dunării. Pe tot drumul și chiar pe timpul când i se citi sentința de moarte, condamnatul fuma mereu țigări și bea din când­ în când câte o înghițitură dintr-o sticlă de rachiu ce ținea în mână. El se cobori apoi într’o groapă și se lăsă să fie legat de un par și să i se pue o basma în jurul ochilor. Imediat în urmă se auzi comanda : „foc“ și soldații însărcinați cu execuția își des­curcară armele în condamnat. Cu un gemet slab, Derecladicî plecă capul pe piept. Un sergent se apropia atunci de dânsul pen­tru a’i da lovitura de grație. El ’i puse țeava unui pistol în ureche și-i zbură cre­­erii. Executatul fu trântit apoi cu fața în jos în groapa în care se coborâse singur și fu acoperit cu pământ. •--------------------------------------------------------------------------------------­ O execuție in Serbia Din Belgrad ni se scrie, cu data de 4 Ianuarie. Prima execuție de la anul 1882 încace a avut loc Duminica trecută, pe un câmp de lângă bariera orașului Belgrad. filu­i CIVILA pe ziua de 30 ianuarie Născuți 26. Morți 12, adică: Uță’Dumitru 70 ani, Maria Christache loan 1 an și 6 luni, Emna Dincă 65 ani, Mirică Fani 52 ani, Maria loan 4 luni, Constandin C. Codrescu 50 ani, Iorgu Du­­m­itrescu 34 ani, Constantin Anghel Cons­­tantinescu 1 an și 2 săptămâni, Maria Ion Nae 1­an și 2 luni, Matache D. Iliescu 64 ani, Luciița Georgescu 40 ani, Leopoldina Sigmund Prager născut mort. O inundație dezastrofa Din Shanghai au sosit la Londra știri despre o inundație îngrozitore care a de­vastat provincia Shue-Chang din China. Li- Hung-Chang, guvernatorul acestei provincii, a trimis la Peking un raport amenințit despre această catastrofă... 10 districte stau sub apă; o mulțime de temple, case, punți etc. au fost distruse. Numerul omenilor, cari și-am­ perdut via­ța în valuri trece peste o mie. Prețurile alimentelor s’a urcat forte mult în provincia inundată și din cauza aceasta populațiunea săracă e amenințată să mo­­ră de feme. ST­­­B Comuna București este autorizată ca, pentru cumpărarea cailor, mașinelor și u­­neltelor necesare la complectarea serviciu­lui primăriei pentru curățirea latrinelor, să contracteze de la casa de depuneri și consemnațiuni un împrumut provisorist de 50.000 lei, plătibil în termen de 3 luni din venitul ce va produce zisul serviciu.­­ Prin decisiunile d-lui ministru de finance, d-nii farmaciști C. Konya din Iași, I. Schi­­mabeck din Galați, S. K. Petzalis din Bră­ila, M. Binder din Giurgiu, P. Ghițulescu din Ploești, G. Capeleanu din Severin, P. Lăzeanu din Craiova, I. Melinescu din Tulcea și G. Bömches din Constanța, se recunosc ca experți în drept de a face a­­nalize uleiurilor vegetale importate din străi­nătate care vor da bănuială biurourilor va­male respective că sunt de altă natură de­cât cea declarată de importatori. Certificatele eliberate de acești d-ni far­maciști se vor considera ca acte fiscale și se vor avea în vedere la taxațiune de că­tre biurourile vamale din localitățile res­pective.­­ Ziarele din Belgrad anunță că d-na La­­dyenski, secretarul legațiunea Rusești la București, va înlocui la Belgrad pe d-nul Sergujev care se va duce la legațiunea din București. O Luni, trenul accelerat de persoane care mergea de la București la Galați a întâr­ziat cu sosirea la Galați cu două oare, causa fiind că s’a întâlnit în cale cu un alt tren de marfă ducându-se despre Galați spre Buzei­. Ciocnirea s’a evitat grație mași­­niștilor ambelor trenuri care vézându-se în apropiere au schimbat în locul privi­­cios direcția trenurilor.­­ Tribunalul Ilfov a condamnat la un an închisoare pe Benedict Constantinescu funcționarul de la poștă care a sustras luna trecută un grup de 7000 lei. Con­damnatul nu va face recurs. Consiliul comunal din Turnu Severin a fost disolvat. „ © D. Flechternmacher, fost director al con­servatorului și fost șef de orchestră la tea­trul național, se află de cât­va timp des­tul de greu­ bolnav.D D-rul Pușcariu ie desemnat ca director al institutului de bacteriologie ce se va deschide la Iași la­ 1 Aprilie. D-nul Puș­cării­ a fost unul­­ din cei mai distinși co­­laboratori ai d-rului Babeș la institutul di­n București.­­ Lucrările pentru instalarea luminii elec­trice pe bulevard vor începe în cursul lunei viitoare. Iele se vor termina în cel mult două luni.­­ Mai mulți comercianți din Iași aduc mul­țumiri publice d­ lub controlor­ele la calea ferată Constantin Gorovei, care prin acti­vitatea și dibăcia sa a știut să descopere pe autorii diferitelor furturi de mărfuri ce se făceai­ pe linia Iași.­­ D. G. C. Cantacuzino, directorul ziaru­lui „Voința Națională“, a fost dat în jude­cată pentru că n’a voit să dea toporul re­clamat de parchet și luat Duminică de la secția Tunari.­­ Clubul liberal-național a desemnat pe d-nii G. Paladi, Delavrancea, G. Cantacu­zino, N. Fleva și Vlădescu pentru verifi­carea nonelor liste electorale.­­ Membrii consiliului de administrație al Creditului funciar rural cari trebuise în­­ocuiți sau realeși la viitoarea adunare ge­nerală, sunt d-nii Dumitru Ghica și Pro­­copie Gazotti.­­ Ministrul justiției pleacă vineri la Ga­lați, ca să se înci­ințeze la fața locului despre necesitatea foiticuțării unei a doua secții la tribunalul de acolo. Ministrul de in­terne a respins demi­­siunea d-lui Colonel Algiu, care persistă însă în această demisiune. IO In ultima-i ședină, consiliul comunal a hotărît ca marea cascadă din Cișmegi să se construiască în regie. Lucrările vor costa 60,000. lei și vor fi conduse de ser­viciul teh­nic al primăriei. ■ O Comitetul permanent de Prahova a ca­sat alegerile comunale din Sinaia, unde reușiseră amicii guvernului.­­ Regele a decorat cu coroana României, gradul de ofițer, pe maiorul Boerescu și cu același ordin în gradul de cavaler pe locotenentul Laptev și d-rul Dimitriadi, pentru că au­ scăpat pe locuitorii inun­dați din Buda-Priseceni (Ilfov).­­ S’a supus consiliului de miniștri un pro­iect al direcției C. F. R. pentru mărirea atelierului central și construirea unui lo­cal pentru administrația centrală în Bu­curești. O Marți a fost, k Teatrul național, halul societății funcționarilor publici. Lume forte multă și succes strălucit. Tombola a avut toi. 70 multa căutare. Am remarcat pe d-nii mi­niștrii gen. Manu, Alex. Lah­ovary cu d-na, și Menelas Ghermani, președintele societă­ții prințul Dum. Ghica, vice-președintele Marco­viei, primarul Capitalei d. Protopo­­pescu Pake cu d-na. d. prefect colonel Al­­giu, etc. Balul, foarte animat, a ținut pâ­nă la 5 dimineața.­­ Acționarii Ore­ditului funciar rural sunt convocați în adunare generală pe ziua de 3 Mart.­­ Consiliul de miniștri a aprobat concesia acordată casei Caii pentru hambarele me­talice de cereale. O Camera ieri mercuri, n’a ținut ședință. DEPEȘA din Ger­mania Berlin, 29 ianuarie. „Gazeta Germaniei de Nord“ desminte știrea retragerea d-lui Hohenlohe, guver­natorul Alsaciei­ Lorene și înlocuirea sa prin ambasadorul Principele de Reus. Un proiect de lege supus Camerei depu­taților, cere un credit total de 145,537,000 mărci pentru întinderea rețelei drumurilor de fer ale Statului, dintre cari 36,000,000 vor fi afectate la construire de linii noi și la cumpărare de material; 26,305,500, măr­ci pentru construirea a două căi noi; 29 de milione 424,000 pentru construcții di­ferite ; 538,000,000 mărci pentru cumpă­rare de material destinat liniilor existen­te. Iii­bul s’a dat azi la curte. D-nul Bro­­emel întreabă la ședința Camerei dacă gu­vernul se ocupă de reînoirea tractatelor denunțate: D-nul Maltzhan refuză de a răspunde. B­onetagiu. liber Washington, 29 Ianuarie. Deputatul Geari a presentat un proiect de lege care tinde să autorizeze liberul monetagiu al argintului produs de State­­le­ Unite. Din Anglia Londra, 29 Ianuarie. D-nul Goshen a declarat la Camera Co­munelor că el nu va supune proiectul pen­tru monetariul aurului, ca să examineze cele­l­alte proiecte privitoare la circulația monetară. Grevă iminentă Lyon, 29 ianuarie. 1500 de lucrători sticlari au anunțat că se vor pune în grevă, dacă până în 15 zile nu li se vor spori salariile. Bird CMIt 4­r . Montevideo, 29 Ianuarie. Trei corăbii de resbel chiliene Lynch, Pilcomayo și Condell au­ părăsit causa in­surgenților și au sosit la Montevideo. Pentru evrei Londra, 29 Ianuarie. „Poreigne office“ a restituit Lordului­ Primar scrisoarea și petiția adresată Ța­rului relativă la măsurile excepționale con­tra evreilor, de­oare­ce aceste acte au­ fost retușate. Bal strălucit Atena, 29 Ianuarie. Un bal foarte strălucit s’a dat la d-nul Kossek, ministrul Austro-Ungariei. —Du­cele de Sparta, Principesa Moștenitoare, și Principele Nicolae au­ asistat. O anunțare Paris, 29 ianuarie. Belgia a denunțat tractatul cu Francia pentru navigație, mărcile de fabrică și mo­delele­ înlocuiri Berna, 29 ianuarie. Coloneii­ Lecomte și Friss, comandanții divisiunilor a II-a și­ HI-a, au fost înlo­cuiți în comandamentele lor. Tratat de comerci. Ziarele constată întoarcerea d-lu­ Baros Vie­na, 30 Ianuarie. Viner, 1 (13) Februare 1891 la Buda­pesta și reluarea conferințelor Co­­merciale între delegații Austriei și ai Ger­maniei, reluare care s’a făcut după o sus­pensiune de mai multe zile. Ele conchid că chestia tarifelor drumurilor de fe­r care va veni în curând la ordinea zilei,­­ conferințelor mai sus menționate va găsi o soluțiune satisfăcătoare. TUI. Ședința de la 30 ianuarie 1891 Președenția d-lui general Florescu. Presențî 92 d-nî senatori. D. Al. Lah­ovary ministru de esteim continuă discursul șei­ privitor la interpi­lația d-lui Fleva și contestă cum­ că sub gu­vernul actual nu au fost candidaturi oficial dar iarăși nu se poate cere ca un guven care nu este de­cât espresia unui pârtid să fie cu desever șire desinteresat, să -i facă nici­ o propagandă și să nu susțină­­ amicii sei. Nu se poate afirma însă că a­cest guvern ar fi făcut presiuni cum s întîmplat mai înainte. Done arme puternice a lăsat guvern din mână, magistratura prin faptul că devenit inamovibilă, și moșiile statului vînzându-se în loturi la țerani, încetai abuzurile cu arendările și vânzările de m șii în corpuri întregi. n. Cu privire la scrisorile citite de d. Fleu­d. Lah­ovary zice că nu înțelege pentru li s’ar face o crimă unor cetățeni cari rugat pe niște prieteni să voteze pent­ cutare sau cutare amic al guvernului. Oratorul dă apoi citire unei scrisori dresată unui funcționar înalt rugându-1 ’și dea votul pentru candidatul liberal, re­mintindu’i trecutul și punându-i în vecii viitorul. In ce priveșce organisația de bande, nu se poate imputa administrației. Au fi câte­va coșuri isolate de bătăi, dar aci cari au bătut, au fost dați în judecată condamnați. Bande de bătăuși au­ fost în timpul d- l. Brătianu. Au bătut pe mai mulți fa­tași ai oposiției și mai tărziu pe mai mi redactori, chiar în localul de redacție, cu toate acestea nici un bătăuș n’a f pedepsit. Guvernul acesta este împăcat cu conști­ia sa ; crede că nu are păcate îngrămădi pe capul sei­ și fiind espresiunea lor va remâne pe banca ministerială până ce factorii constituționali îl vor sili să retragă. Incidentul se închide. D. Fleva vorbește în cestiune persona cu d. Al. Lah­ovary și zice că dacă sim­tă corupțiune, lipsă de moravuri în ța causa sunt miniștrii actuali cari au dat semple tunete­­ pârăsindu’șî șefii. —----—­ D. Fleva retrage a doua interpelare lativă la revocarea primarului capitalei. Ședința se ridică la ora 574.______ Cursul cerealelor , Berlin, 28 Ianuarie Grai! April-Mai 11.02 ; Mai Iuniuli.O Secară Fevruar 9.86 ; April Mai 9.72.­­vez April Mai 8.07 ; Mai Iuniu­ 8.15. Jalnica familie: Iordache N. Ionescu Alexandrina I. F. lonescu, părinți, frai bunică, unchii­ și veri, fac cunoscut pe­derea prea­iubitului lor fiu, frate, nepot și­­ Alexandru I. H Jonescu în etate de 16 oră, elev al satului Lazăr încetat din viață în noaptea de 29 m­i 30 Ianuarie a. c. Ceremonia funebră­­ avea loc azi, joi, 31 Ianuarie, la ora p. m., la domiciliul părinților, strada C­raci No. 3, de unde cortegiul va porni cimitirul Șerban-Vodă (Belu). Toți amicii și cunoscuții cari, din eroi nu vor fi primit bilete, sunt rugați a co­sidera acesta ca invitațiune. finucidatea «Ie iuni orascutai » „Egalitatea Gleichheit“ va serba V-a aniversare Sâmbătă 2 (14) Februa 1891 printr’un bal în sala Orfeă. 193 (KM DRAGULUI JOMM PARTEA A PATRA Biata copilă nu se simția la locul ei și abia dacă putu să îngâne câte­va cuvinte. Marchizul și de Vibronne o salutară, spuindu-i câte­va cuvinte afectuoase. Și ei de asemenea erau încurcați. Căci nu­ se puteai­ înșela, ca oameni de lume obișnuiți să observe și să cunoască femeile, că fata aceasta era tocmai așa după cum spusese modista, cinstită și curată. In ochii săi dulci și limpezi cari reflec­tai­ toate gândurile sale, se citia ca într’o carte deschisă. Și din toată persoana sa se exala un parfum de inocență și de curățenie care le impunea respect. Enric nu se mișcase, lnreluind pe tandra fată în privirea­­ arzătoare, sta nemișcat ca o statue. D-na Arsène care -l examina pieziș, își zicea: — Ie prins. D. Vibronne murmura la urechia mar­chizului . — Ie fermecat. — Vezi că într’adever­ie și încântă­toare. — Pot zice și adorabilă. De­odată Enric fu apucat de un fel de tremurătură. — Oh! exclamă el. Și cu privirea strălucitore înainta spre ea. Suzana se uită a doua oară la el. Privirile lor se ciocniră. — Oh! repetă tânărul. Suzana începu și ea să tremure. Flacăra privirii lui Enric pătrunsese în ea, arzătoare, și inima începu să-l bată cu violență. O roșeață mai vie îi coloră obrazul și i se sui pe frunte. Pieptul i se ridică ca de spasm și, în­cet, plecă capul. Exclamațiunile scăpate lui Enric aveai­ o cauză. Am spus că între Suzana și mama sa exista oare­cari aere de asemănare , erau­ destul de vagi, foarte puțin pronunțate, pentru ca nici vicontele nici chiar marchi­zul să le poată baga de seamă. Dar această asemănare nu putea trece neobservată de Enric, care numai de­cât o observase. Era cu putință? Cum se putea ca ea să semene cu mama lui adoptivă? La început crezu într’o alucinare, în­­tr’unul din acele fenomene optice cărora li se zic miraj. Da, se înșela, nu putea să fie așa. Așa­dar, pretutindeni și în­tot­deauna, chipul d-nei Palmers îl urmărea. Nu pentru prima oară, uitându-se la o femee frumoasă, crezuse că vede pe Mar­­celina. Dar, dacă,­ în acest moment, era alucinat, nici­odată, dar nici­odată nu fu­sese în acest punct ca să găsească o ase­mănare chiar în cele mai micî amănunte ale fisionomiei, își zicea, în prada celei mai mari agi­tațiuni : — Perul acestei tinere i e mai blond, dar fruntea ie așa de frumoasă și­ de in­teligentă ca a Marcelinei; are aceiași ochi albaștri, adânci, plini de lumină și tot d’odată de melancolie; gura, mișcările fi­sionomice, atitudinea chiar sunt ale Marce­­linii. Găndindu-se în trecut, vedea pe Marce­­lina timer­a fată, c­ând­ i se dase de insti­tutoare, și o găsia acum, așa cum i era a­­tunci, în această teneră și sfiosă fată care se afla în fața lui. Și o devora cu ochii ca să se asigure că nu se înșela, că asemănarea era reală. Dar trebuia să se predea evidenței, măr­­turiii ochilor lui, căci cu cât o examina mai mult, cu cât asemenarea era mai iz­­bitore. — Ciudat, ciudat! ’și zise iar. Și în sfârșit se apropie de tenera fată. — De astă dată iată’l galvanizat, se gândi de Vibronne, a cam întârziat. — D-ră, zise Enric c’o voce emoționată, ți s’a spus negreșit că sunt strein ; sunt nepoliticos cu d-ta lai! că, cel puțin, nu prea m’am grăbit ca să’ți prezint omagiile. Scuză mé, d-ra, am tăcut până acum pentru că o impresiune vie s’a produs în mine. Mi-am apărut ca într’o aureală, am fost zăpăcit și, trebuie să’țî spun, că, ceea ce m’a tulburat așa de grozav a fost a­­semănarea d-tale cu o persoană pe care o iubesc mai mult ca ori și ce în lume. — Ce tot spune? zise marchizul sau chia vicontelui. — Nu știe nici el, ie într’adever fe turburat. — Iți mulțumesc, d-le, de cuvintele gi țiose ce mi’am adresat, răspinse Su­zana, și prea măgulitoare pentru că nue fac confuz dar ceea ce me face fericită, ie că sem c’o persoană pe care o iubești mult. — Această persoană, d-ră, se­ma mea adoptivă, soția tatii; ea m’a cr­eut și îngrijit din copilăria mea și a că­uzit primii mei pași în viață. — Atunci, d-le, sunt de două ori feri­tă că semăn puțin cu o persoană care e așa de dragă. — Dar într’adevĕr, dragă, zise încet un­chizul lui de Vibronne, tenera această și mănă őre cum cu d-na Palmers. D-na Arsène, spectatoare mută a scei^ care nu pierdea nimic, avea un zîmbet­ mulțumire pe buze. Fără să prea știe ce face, Enric apu mâna tinerei și o strânse încet. , Suzana se uită mirată la el, trasă retrase mâna tremurătoare și apucată o emoțiune nouă, roșeața ’i dispăru.­ ­Va urma'

Next