Universul, martie 1891 (Anul 8, nr. 52-82)

1891-03-01 / nr. 52

A Universul No. 52. Serbia.—La Uzica, gendarmeria a reușit sa puie mâna pe vestitul bandit Deda Boscovici. Greu rănit, Boscovici muri câteva ore după arestare. Boscovici a săvârșit multe rime. O cugetare pe szi T. jepor noii împrumută de la streini piua bagă de seamă că ie tot atât de avut la și ei. Lucruri din totă lumea T Un judecător care -și schimbă peleți. — De curend a compărut înaintea judecătorului de pace din Glen-Fall, lângă New York, un biet om, inculpat că a furat o pereche de cisme. La începutul desbaterilor, avocatul ministerul public și apărătorului au rugat pe judecător să nu mai convoace pe jurați, declarând că în afacerea asta au deplină încredere într’ensul și că prin urmare pate să se pună el în locul juraților. Bunul judecător se conformă întocmai acestei invitații, păși în sectorul reservat juraților, depuse jurământ și ascultă cu cea mai mare băgare de seamă pledoariile părților. Când un avocat făcea o propunere, densul își schimba îndată locul, sărea la masa lui, hotăra ca judecător și apoi se schimbau din nou în jurat. La ascultarea martorilor, se făcu iar judecător apoi însărcină pe unul din avocați să facă rezumatul pe care -l ascultă de pe banca juraților. După asta se retrase în camera de chibzuire și stătu șase ceasuri discutând cu sine în inși asupra verdictului. Intorcându-se în sala de desbatere, declară solemn că jurații nu se pot înțelege. Se așeză pe scaunul de judecător, achită pe acusat și se felicită pe sine însuși încasând cinci dolari ca la curtea cu juri, în loc de doi. O Lipitori inteligente.— Despre Henri Murger, autorul poemei „Vie de Boheme“, d-l Aurelien Scholl povestește în ziarul „Le Matin“ o anecdotă plină de haz. Murger, care nu prea era cu socoteală în cheltuielile sale, ajunsese într’o zi la aman. Gazda sa îl pusese în fața teribilei alternative de a plăti imediat sau de a pleca imediat. Să plătească ? Bietul Murger ar fi vrut-o și el. Dar de unde să ia bani ? Biroul de literatură al d-nei Perche , avansase deja câteva mii de franci pentru lucrări pe cari Murger nu le începuse măcar .Și totuși alte resurse decât biroul, Perche, poetul nu avea. La urma urmelor, el se decise de a mai face acolo o încercare. El se duse mai ini’tâiit la bărbierul seu: luă pe credit trei lipitori, k’ puse într’un pahar cu apă, acoperi paharul cu o hârtie în care făcu câteva găuri pentru ca lipiturile să nu aibă de aier și plecă la biroul Porche. Primul lucru ce făcu când ajunse în fața D-nei Porche fu de a scoate batista ’și de a’șî ascunde obrazul într’însa. La întrebarea D-nei Porche, ce i lipsește. Murger response că -i lipsesc 300 de franci. „Imposibil“ respirase D-na Porche, „ți-am dat deja atâta cât n’o să poți achita lucrând chiar o viață întreagă“. Poetul povesti atunci cu o voce zugrumată că Mihai logodnica sa, pe care o iubește, cu nebunie se află pe patul de morte. „Da da, știm noi de alde astea“ îl întrerupse D-na Pordie „vrei să me miști“. Murger nu’șî perdu cumpătul. El povesti că medicul prescrisese bolnavei diferite medicamente, lipitori și o hrană mai nutritivă. „Cu ultimii bani ce am avut adaogă poetul, „am cumpărat lipitorile astea“. — Zicând aceasta Murger puse pe masă paharul cu cele trei lipitori Față cu această dovadă și mișcată de durerea bietului autor, d na Porche îi întinse cei 300 de franci. Murger băgă banii în buzunar și plecă lăsând paharul cu lipitori pe masă. — Domnule Murger ai uitat lipitorile. ii strigă D-na Porche. 220 Murger care se afla deja pe scară, respirase. — Nu face nimic, îți las d-tale lipitorile. Sunt niște animale foarte blânde și foarte inteligente. Cred că vor fi fericite lângă d-ta. Un proverb pe zi Cine vorbește reu de un absent, maltratează un mort. (Polonez). ȘTIRI S’a acordat d-lui Alecsandru I. Filipescu înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele de Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare. O întinderea teritorială în care se va exercita pe viitor jurisdicțiunea și competința fiecăruia din actualele oficiurî consulare ale României în Țările-de-jos s-a stabilit precum urmează: Consulatul din Amsterdam va cuprinde în circumscripțiunea sa: Orașul Amsterdam, provinciele Olanda Septentrională, Groningue, Frise și Drenthe. Consulatul din Haga. Orașele Haga și Schweningue, provinciele Utrecht, Gueldre și Over-Yssel, Consulatul din Rotterdam , Orașul Rotterdam și provinciele Olanda Meridională, Brabantul-Septentrional, Zelanda și Limburg. Se depeșează din Viena. „Corespondența Politică“ află din București că nu se știe nimic, încă în privința participării curților străine la jubileul regelui. Carol, dar e probabil că prințul de Neapole va fi poftit să vie la București. O Ne vine știre din Galați că ghiața de pe Dunăre a crăpat în diferite locuri. Față cu timpul frumos și cald ce avem, se speră că, în o zi dour, ghiața se va rupe cu deseverșire. O Duminică va apare prima fasciculă a noului roman de senzație „Roaba cea frumoasă sau Eșuați în Siberia“. In fiecare zi va apare câte o fasciculă, care se va vinde cu prețul de 5 bani. © Marți s’a judecat recursul sergentului rezervist Giurăscu Ion, din districtul Gorj, care a fost condamnat la 3 luni închisoare de către consiliul de resboi din Craiova pentru faptul de insultă superiorului în persoana unui colonel. Consiliul de reviste a casat această hotârîre pentru incompetință. S’a trimis acest proces înaintea tribunalului civil din localitatea sa, spre a fi judecat ca orice cetățean, deoarece în timpul comiterii faptului, nu era chemat sub arme și cauza ce a provocat această insultă era cu totul relativă la afaceri private. Apărarea a fost susținută de d. căpitan în retragere d. Manolescu. Principesa Gorciacoff s-a întors în București în urma amânării procesului ce are ca principii Sturdza, frații ei. Principesa pleacă cu „Fulgerul“ de duminecă la Paris. O Direcțiunea centrală a nouei companii de tramvai va fi instalată în strada Teilor, unde societatea a cumpărat un teren în valoare de 30.000 de lei. O . Stagiunea Teatrului Național se închide la 1 Marut și nu la 1 Aprilie, cum se pretindea. O D. Panu se va duce la Brăila, pentru a vorbi într’o întrunire. La 1 Februarie erau in circulație 65,874 librete ale casei de economii și suma de bani în casă era 14,732,632 de lei. D Joi . D. colonel Gorjan, a fost numit director general al poștelor și telegrafelor în locul d-lui Suțu demisionat. D. D. Manolescu .Sided, redactor la ziarul „Timpul“, s’a numit director al prefecturei Putna. Cei 9 consilieri comunali din Bârlad, ale căror demisii s’au respins de ministrul de interne, și le-au reînoit. D. Vintilă Rosetti își va pune candidatura la colegiul al 3-lea de deputați din Buzeut . D. Dimitrie Sturdza își pune candidatura la colegiul I de deputați din Tecuci. D. C. Olănescu, ministru al lucrărilor publice, va inspecta peste câteva zile lucrările deciziilor de la Brăila și Galați. D. V. Pleșoianu, fost deputat, a fost numit prefect al județului Gorj. Se zice că, în urma înțelegerei făcută între guvern și d. Pache Protopopescu, d. Al. Catargiu a refuzat să fie prefect de poliție. D. Al. Catargiu se va presinta la colegiul al IlI-lea de Ilfov în mod cu totul independent. O D. Ștefan Mihăilescu, secretarul general al ministerului de instrucțiune publică, va trece ca director al ziarului „Constituționalul.“ O D. G. Aslan, actual director al prefecturei de Constanța, "Va numit prefect la județul Roman, in locul d-lui Catargiu, demisionat.o D uii ingineri Ionescu Ganea, Groenaru și Marinovici, actuali ingineri ordinari cl. I, au fost avansați pe ziua de 1 Martie la gradul de ingineri șefi cl. II. © ... Se crede că d. Stoenescu, fost inginer șef la primăria capitalei, va fi numit prefect al județului Teleorman. O D. Dimitropolu, primarul orașului Târgoviște, a demisionat din funcțiunea de primar, având a -și pune candidatura la colegiul al II de cameră, din acel oraș. _o D Herăscu, prefectul județului Rîmnicul-Vâlcei, va fi menținut la’ postul ‘seu. O Cu începere de tit Sisterul domeniilor, orele de lucru sunt de la 11—5 p. m. D D Milone Lugomirescu, fost director de prefectură, a fost numit director al prefecture. de Ilfov în locul d-lui Murgulescu, numit prefect al județului R.Sărat. O Marți seara s’a întrunit, în casele d-lui G. Vernescu, comitetul central al partidului liberal-conservator Au fost față 75 membri. In această întrunire, s’a procedat la alegerea câtorva persoane, cu cari s’a complectat comitetul executiv al partidului. © Astă seră Joi, bal în Curte. © D. Vasile Peroianu a fost numit prefect la Gorj, în locul d-lui Cămărășescu. © Ca prefect al județului Ialomița, a fost numit d Fochici, fost sub-prefect la Urzican, în locul d-lui C. Filitis. O . . Mai multe monede false de argint circulă în capitală ori s’au arestat vr’o două persoane, cari voiau să pue în circulație astfel de monede. Din Strigoniu, s’anunță următoarele: „Orașul se află în fața unei catastrofe, la orele și noaptea, stradele din apropierea Dunării fiind inundate, locuitorii și-au părăsit casele la lumina torțelor. Autoritățile desfășură mare activitate.“ O De la 1 Martie începe să se întrunească comisiunea pentru revizuirea cererilor de pensiuni ce urmează fi date pe ziua de 1 Aprilie, după noua lege a pensiunilor. Deocamdată însă fonduri nu sunt, pentru că bugetul nu s’a votat. O D-nii prefecți Gentili și Cerchez, maî numiți, au prestat ieri cuvenitul jurământ și chiar astă-seara vor pleca la posturile d-lor. O D. col. Scheleti, despre care era vorba că va fi numit prefect al poliției Bucureștilor, va rămâne prefect la Constanța. E probabil că postul de secretar general la ministerul instrucției se va încredința unui profesor din Moldova. Miniștrii se vor întruni azi în consiliu, sub președința generalului Florescu. E probabil că se va hotărî asupra numirii unui prefect de poliție în București. O Prefect al județului Olt a fost numit d. Socolescu. Tn sfat pe zi Pentru limpezirea vinurilor negre, singurul mijloc nepericulos e se se toarne câte -1 albușuri de oue proaspete la fiecare octolitru. Se agită câtva timp, cu un băț, vinul, și să iasă să se așeze. il A. Z Păcală galant. — Florile pe care le-ai în per, moașă domnișoară, sunt naturale ? — Nu. — Sunt artificiale. — Ce bine să potrivesc cu perul d-tale, atât de frumos ! fra DEPEȘI CU Haidatura lui Bismarck Berlin, 26 Februarie. Comitetul central al partidului național liberal a declarat deputatului Solof, care a propus candidatura Principe la al 19-a arondisment (Hano nu a primit nici vr’un mandat lasația. Alegeri austriace Viena, 26 Februarie. In urma celor 9 alegeri de azi de mari proprietari ai Austriei de jos și ai Carintiei, numărul liberalilor germani, actualminte de 102, se va urca probabil la 109 contra 111 care era în cea din urmă Cameră. Explozie grozavă Glaspow, 26 Februarie. O explosie a condensatorului s-aîntâmplat la turnătoria Dikson; directorul și numeroși lucrători au fost uciși. Opt ora de lucru Londra, 26 Februarie. Aproape 10,000 de mineri din Galia de Nord au decis să sprijinească bilul Pickards în favoarea celor 8 ceasuri de lucru și de a se supune decisiunilor viitoarei conferințe internațională din Paris. Agitație Londra, 26 Februarie. „Delirios“ află din Madrid că guvernul a decis să trimeată 7000 de oameni la Havana, din causa întinderii agitației autonomiste. împrumut Buenos-Ayres, 26 Februarie. Piața financiară se arată favorabilă împrumutului; totuși este temere că subscripțiile din Buenos-Aires nu vor ajunge, și să nu fie nevoie de a recurge la Europa, vineri, 1 (13) Marte 1891 Ș Onoare Petersburg, 26 Februarie, împăratul, voind să dea Moscovei, orașul încoronării, o probă de înalta și nestrămutata sa favoare, a numit pe marele duce Sergiu Alexandrovici guvernator în locul principelui Dolgorukoff, care e numit membru al consiliului Imperiului. Arestare Francfort, 26 Februarie. „Gazeta de Francfort" află din Lugano că locotenentul de carabinieri Sidroghi a fost arestat. Călătoria Londra,26 Februarie. Regina va pleca la 23 Martie la Riviere de Genes; se asigură ca împărătusa Frederic se va întoarce la 16 Martie în Germania. Resmințire Belgrad, 26 Februare. Se asigură că știrea ziarului „Novoie Vremia“ în privința unei călătorii a regelui Alexandru la Petersburg, povățuită de d. Pașici, este lipsită de ori-ce temeni. înarmări în Ungaria Budapesta, 26 Februarie. Camera a adoptat proiectul de lege pentru cumpărarea a 35.000 de puști cu repetiție pentru a complecta înarmarea honvezilor. înțelegere Londra. 27 Februarie. Standard anunță că d. Gatsen și guvernatorul Băncii Engliterii s-au înțeles asupra proiectului, care autorizează pe toate băncile care pot să dea garanție, de a emite note de câte o liră. Sosire Roma, 27 Februarie. Principele Victor a sosit, el a fost primit de tatăl său Principele Napoleon. Ilustrația nostrá Portretul de azi ie al d-lui G. Vlădescu. In Camera disolvată, d-sa reprezintă col. I de Muscel. SEAREA CIVILA pe ziua de 27 Februarie Născuți 26. Morți 18 adică : Tinea Săvulescu 72 ani, Sultana Radu Zurbageanu 60 ani, Costaur~t . 1 • C~i - 1 _ " ' *.i. iiü'A Corimbii C&l‘e Radu Niculae 50 ani, CuiA^anui’e-care ani, Verona Boga 50 ani, Maier Mease Baras 2 luni și jumătate, Mendel Slóim 36 ani, Georgeta Iosefina Brunet 3 luni, Bălănescu Grigore 23 ani și Ion Orzea de 38 ani. SPECTACOLE Teatrul Național. — Astă-sară, pentru reintrarea iubitului nostru artist Iulian, se va juca piesa: BOMBAT cu APĂ FIARTĂ. — In curend, în beneficiul d-lui Notara, ce va juca: „Sfânt sau nebun?“ dramă de Etkegavey._____ îradu D. ÎMelescu — ARCHITECT — IS, 3tra,d.a. Surorilor. ÎS întors din Paris, s’a stabilit definitiv în București. Consultațiuni în tote zilele de la ora 9—12 a. m. 1694 Avansuri de bani pe deposit î nștiințăm pe personele caree au comandat Ulei «Se iafi vin pe aiiiii 4«se că îl avem gata și se pot prezenta la fabrică pentru a’l ridica. Direcțiunea fabricei de Uleiuri Frații lăcos'ge Assaia 1685 131. Șoseaua Ștefan cel Mare, București Stra.cla, tPatria, IbTo. OCHII DRICULUI MOMII PARTEA A PATRA „La urma urmei, nu suntem străin pentru d-ta! căci în trecut... — Nu’mi vorbi de trecut, d-le, lasă-mi să uit acest trecut blestemat! — Blestemat de d-ta, poate, nu de mine. Te-am iubit și nu mă poți opri ca să te iubesc și acum. Ochii d-nei Palners se schimbară în fulgere. — Destul, destul! exclamă ea. Nu pot să sufer mai mult... Și înainta mâna ca să apuce cordomul de la clopoțel. — Bagă de seamă, doamnă, bagă de seamă, zise el cu o voce înăbușită, amenințătoare ; dacă me gonești nu știi la ce extremitate me împingi în furia, în turbarea mea, sunt în stare... Se opri ca speriat de ceea ce vrea să zică. Tânăra femee înțelese că mizerabilul amenința pe fiica sa. „Ar fi în stare s’o omoare, monstrul!“ se gândia ea. Brațul îi căzu în lungul corpului. Ucide, reluă Francisc cu oarecare ironie, nu te supăra, fii liniștită, ca adineauri, și, cu puțină bună-voință, din partea d-tale ca și din partea mea, o s’ajungem, crez, să ne înțelegem. „Uite mijlocul cel mai simplu ar fi... să mă iei de bărbat. Tânăra femee se aștepta de sigur la concluziunea aceasta, căci nu se miră mult; dar totul se indigna se revolta în ea. Și cât de mult suferia! — Desigur, d-le Lambert, zise ea, cu o voce tremurătoare, îndrăzneala d-tale merge prea departe, trece peste orice margine. — Cu toate acestea, respinse el, ca și acum optsprezece ani, Iți ofer o reparațiune. Ea se mulțumi să dea din umeri. — Suzana ie fiica d-tale, urmă el, dar ieși a mea; dacă mă iei de bărbat, drăguța găsește tot d’o dată și pe mama și pe tata. D-na Palmers scoase un suspin adânc. — D-le Lambert, respunse ea foarte liniștită, dacă numai cu condițiunea aceasta consimți să’mi dai înapoi copila, n’am ce să ’ți respunz și îl am ce să’mi mai spui; se oprim aci această convorbire care a ținut prea mult, poți se te retragi. Eli știu ce’m’ rămâne de făcut. Ticălosul înțelesese deja că n’avea ce să spere din partea căsătoriei; de altfel cunoștea foarte bine pe tânăra femee ca să ’și mai facă vr’o idee în privința aceasta, voise numai se vază; era o încercare la noroc ca se pregătească afacerea serioasă, aceea de șantaj, pe care se bizuia. — Doamnă, respinse el, credeam că’țî fac o propunere care se poate primi, dar ie d. Enric Palmers, lumea și altceva încă, în sfârșit înțeleg, și, de oarece nu’țî convine, poate că am putea aranja altfel lucrurile. — Cum ? — Ești bogată și sunt sărac. — Ah! vrei bani ? — Da. — Trebuia s’o spui de la început. — Vezi... mi-ar fi plăcut mai bine căsătoria. Buzele tinerii femei se încrețiră. — Ce sumă ceri ? întrebă ea cu un ton rece. — Te știu generoasă, fixează d-ta suma. D-na Palmers rămase o clipă tăcută. — Ai descoperit fiicei mele secretul nașterii sale? întrebă ea. ■— M’am ferit de aceasta, ași fi fost prea prost. — Atunci ea nu știe că sunt mama ei? — Nu. — In sfîrșit nu știe nimic ? — Cu totul nimic. — Ei bine, dă’mî copila și îți dau un milion. — Un milion exlamă el, c’o flacăre în privire. — Da, un milion, primești ? — Primesc. Dar de unde o să iau milionul ? — De la Banca Franței, prezintând un cec iscălit de mine. Spune unde se copila. — Nu !e nevoie să’ți spun, de oarece o să me duc s’o iau ea s’o aduc aci. — Imi răpești o bucurie, dar în sfârșit... O să’i spui numai atât. O să te duc la mama d tale , altceva, mă auzi ? nimic. Nu trebuie să știe cine e tatăl meu, și nu va ști niciodată. — Bine și așa, dar o să te’ntrebe. — O să știu cu ce să’i spui. Du-te de ’mi adu copila. — Dar cu ce? D-na Palmers atinsă se uita la mizerabil .— N’o să’mi faci injuria, crez, să ta indoești de cuvântul meu, zise ea. Iți făgăduiesc un milion, îl vei avea. „Pud, însă o condițiune. — Ah! — Nu te aspră. Vei părăsi Parisul și te vei duce așa de departe ca sa nu se mai auză vorbindu-se de d-ta. — Bine, vei pleca. ■ Și adaogă în gând. — Crez că o să pleca și vrea să fiu de acum în Indii. — Când fiica mea va fi aci eu îți voî da cecul gata deja, și vei pleca îndată.„Acum d-le, du-te, du-te iute dupe copila mea. Și ea însăși dechise mizerabilului ușa salonului. (Va urma).