Universul, iunie 1891 (Anul 8, nr. 140-168)

1891-06-01 / nr. 140

CALENDAR PE 1891 Ortodox Vineri 31 Maiü.—Apóst. Emil și Mart. Ermiű. Catolic Vineri 12 Maiú. — Basilides. Soarele résare la 4.16; apune la 7,43. București 31 Maiü. Siguranța în armată. Se știe că guvernul a propus parlamen­tului un proiect de lege, prin care se mo­difică vre­o câte­va dispoziții ale legii po­­zițiunii ofițerilor. Intre nouăle modificări ce se fac și care au trecut deja în cameră, e una cu care suntem datori noi, și toată presa, să ne o­­cupam. E vorba, prin acea dispoziție, să se smulgă armatei una din cele mai frumose instituții. Judecarea vinelor ofițerilor de către semenii lor. Guvernul propune în adever ca punerea n disponibilitate­a unui ofițer, ca mesură disciplinară, să se facă prin decret regal, in urma raportului ministrului de războiu, bazat pe acela al șefilor ierarh­ici. Această mesură însemnează mult. In adever, nicăieri mai mult ca în ar­mată un inferior nu e la disposiția capri­ciilor superiorilor; nicăieri ca în oștire, șeful ierarh­ic nu te poate pedepsi după o pornire momentană și­ foarte adesea o­­mul, într’un moment de supărare sau­ rea dispoziție, dă o pedeapsă nedreaptă. Cân­d primul moment de necaz i-a tre­cut, șeful, adesea, se căiește de pedeapsa nedreaptă,­­ dar nu crede de demnitatea sa să revoce ordinul dat. Și ast­fel, inferiorul, nevinovat cu totul,­­sufere pedeapsa, pe nedrept. Din cauza aceasta, relațiile între infe­riori și superiori se înăspresc. Lucrul acesta e rou, căci cu cât membrii unui corp sunt în mai mare armonie, cu atâta totalitatea lui va fi mai perfectă. Mai ales în armată, ce-î face puterea, decât unirea înaintea morții? * * * Nemulțumiți cu atâta, vrem să luăm și acest drept al ofițerului,—când e vorba de cazul grav al punerii lui în disponibilitate, —se apeleze la semenii săi, cari să-i lase dreptul de apărare, și apoi se hotărască asupra soartei lui ! Nedreptatea e strigătoare. E chiar o primejdie rea, națională. Apli­carea ei ar scădea nivelul moral al ofițe­­rimii noastre și ar face mult se piardă oștirea din prestigiul care i-a atras de mai multe ori admirațiunea Europei. * * * Mesură aceasta înse va produce și o scădere intelectuală în ofițerime. In adever, ofițerul e puțin plătit și omul, care lasă alte căi de activitate, unde ar putea câștiga mai mult fără ca se se de­mită din libertatea sa, face un sacrificiu pentru țară intrând în armată. Sunt oameni inteligenți și aplicați în corpul ofîceresc cari, ca ingineri, mai ales, ar putea câștiga întreit decât an, în ser­vicii sau­ industrii civile. Sunt alții cari, dacă nu s’ar fi făcut oficere, ar fi ajuns la cu totul altă poziție materială într’o ramură de activitate civilă. Ce-o atrage în oștire ? Siguranța. Mulți tineri își zic: De­și puțin plătit, me voi face militar, căci e o carieră si­gură, iar nu fluctuantă, ca multe funcțiuni civile. Dacă vom lua această siguranță, ce va mai atrage in corpul ofițeresc tinerimea inteligentă ? Nu mai e nevoie de respuns. Vor intra o armată, în minier mai mare acela cari Căpitanul-mareșal Bergia.­(Vezi pag. 3-a) nu vor putea spera, în activitatea civilă, că vor avea o situație materială mai bună. Nedreptate și scădere a nivelului moral și intelectual, iată ce va aduce armatei articolul din proiect. Greșala s’a făcut pe jumătate, dar se poate îndrepta. Senatul dea o dovadă de maturitate respingând dispozițiunea votată de depu­tați într’un moment de nebăgare de samă­ tru o faptă destul de curioasă și care mer • g­rită să fie povestită. In vremea revoluției de la 1849, atunci când papa Piu IX se afla la Gaeta, sol­dații lui Garibaldi găseau în fie­care di­­­­mineață câte o nouă bulă de excomuni­­cație, afișată la Sf. Petru, la Campo dei Fiori și la Sf. Ion de Latran. Soldații rupeau fițuicile în care Papa trimetea blestemele cele mai îngrozitoare și toate trăsnetele cerului asupra capului revoluționarilor, însă se mirau că cine putea să aibă așa mare îndrăzneală să vie până în mijlocul lor să lipească documente sfinte. Curând se află șiretenia. Părintele Chaillot se deghizase în sol­dat și murdăria zidurile.­­ Dânsul cumpărase in acest scop tăcerea­­ și ajutorul unui ofițer care în momentul­­ descoperiri strategemei, a fugit și a mu­rit mai anul trecut în calitate de călugăr­­ al ordinului Trapei. Ca resplată a acestui fapt eroic, Chail­lot fu numit episcop de Pia IX. Densul era francez însă d’atunci n’a mai plecat din Roma, unde muri acum.­­ Antigon. DIN ITALIA (Corespondență part. a ziarului „ Universulu Roma, 27 Maiü. Un respuns interesant In ședința de ieri a camerei, primul­­ministru, marchizul di Rudini, a făcut ur­mătoarele importante declarații, ca răs­puns la o interpelare a deputatului Bar­­zilai; aceste declarații arată limpede po­litica de care se conduce guvernul actual: In privința expulzărei din Austria a zi­aristului italian Antalupi, n­u pot și nu vreau să dau­ nici o explicație. Nici la Viena n’am cerut nici o explicație pentru că nu vreau ca într’un asemenea cas ce s’ar petrece la noi, guvernele streine să ne ceară explicații. In privința incidentului cu vânzarea portretelor familiei regale italiane în ținu­turile Trent și Triest, guvernul austriac a dat destulă explicație și satisfacție. De alt­fel negustorii ambulanți nu au fost a­­restați, nici opriți d’a vinde portretele, ci numai li s’a interzis d’a face iredentism prin gratü. In privința oprirea italienilor din Triest d’a deschide o listă de subscripție pentru victimele expresiei depositului de praf de lângă Roma, a trebuit să recunosc că erau motive multe și puternice ca această o­­prire să se facă. Amiciția noastră cu Austro-Ungaria, a adăugat primul ministru, este ast­fel de strînsă că nu poate să fie bănuială la noi sau la vecinii noștri despre o umbră de rea-voință. Precum vedeți, politica lui di Rudini nu se deosebește întru nimic de acea a lui Crispi, afară numai de nu veți găsi că e încă și mai mult nemțască. Înțelegerea Anglo-italiană Chestiunea asta continuă a fi obiectul comentariilor în presa noastră ca și în cea engleză și franceză. Cercurile noastre sunt indignate că unele ziare franceze se sbuciumă atâta spre a mișca opinia pu­blică și a ațîța susceptibilitățile naționale fără a se gândi că mai la urmă Anglia e absolut liberă să ’și apere interesele cum îi place și să ’și caute aliați acolo unde ’î convine. Un ziar bonapartist merge așa departe că acuză pe englezi de prefăcătorie ca și cum guvernul britanic ar fi promis vr’o­­dată Franciei să se alieze cu densa. Un alt ziar publică pretinsul tractat dintre Anglia și Italia și din care reiese că cea din Jeu­x ar fi făgăduit celei d’a doua să’i dea Tunisul. E sigur că o înțelegere s’a făcut între noi și engleji pentru apărarea Meditera­­nei de supremația absolută a Franciei, cu toate astea furia ce deslănțuiește presa de peste Alpi inspiră cercurilor d’aci un mare desgust; asta va contribui mult la răci­rea relațiilor noastre cu frații latini, re­lații care se încălziseră un moment. Un arhiereu îmbrăcat goldățește Vestitul episcop Chaillot a murit deu­năzi la Roma. El fusese făcut episcop ca resplată pe­­ întâmplări din țară înecat Ion Radu Chițu, din comuna Frumușica, județul Ialomița, scăldându-se în rîul Ia­lomița, s’a înecat. Cadavrul nu s’a găsit. Ars de viu Servitorul Ion Manea, de la spitalul Pantelemon, voind să aprindă focul la ma­șina băilor, a turnat gaz dintr’o sticlă pe care o ținea în mână , dând apoi foc la lemne, flacăra s’a întins și asupra sticlei din care eșind gazul, i s’a aprins hainele arzîndu-i corpul; din această cauză a în­cetat imediat din viață. Copil ucis In luna Februarie trecut s’a găsit în rîpa Văduvoiu, din Vadu-Ungurulu­i, jude­țul Covurlui un copil mort. Se spune că culpabili ar fi un învățător și o fată. Parchetul ar fi sesizat. Cadavru misterios Marți, pe la orele 2 p. m., pe când se săpa o groapă în prăvălia foastă a d-lui Stoian, în Galați, la o adâncime de 2 palme s’a găsit un cadavru patru­mat. Parchetul a fost sesizat, iar în județul Tutova Pădurarii d-lui Leoni­da Mihalceanu, pro­prietarul moșiei Popeni, Gheorghe V. Pâs­­lariu și Vasile Vieru­, în ziua de 23 Mai, curent, pe când ieșiaui din pădurea Po­­peni și mergeau spre sat, au fost prădați și­ jefuiți de cinci indivizi, cari erau dez­brăcați până la brâji și unși cu glod, spre a nu fi cunoscuți. Administrația județului a luat măsuri pentru urmărirea și prin­derea lor. Pensiuni militare S’a rectificat pensiunea acordată căpi­tanului în retragere Plesnilă Gheorghe și s’a fixat la cuantumul de lei 260 pe lună.­­ S’a încuviințat căpitanului Constantin Vanghele, reformat pentru infirmități in­curabile, o pensiune de lei 250, și admi­nistratorului clasa II Iliescu Ioan, o pen­siune de lei 184 pe lună. O otrăvire din imprudență „Adeverul“ scrie că s’a înmormântat un lucrător tinichigiu, Ascher Platz, locuind în strada Sfinții Apostoli, care a murit marți dimineață în mod foar­­te subit. Persoana care comunică aceasta, zice că a auzit cum că numitul lucrător a mu­rit din cauză că dimineața, sculându-se să­nătos și mergând la lucru în atelierul d-lui Carol H. Opler, ar fi bcut un pahar cu apă și s’a simțit rea. Se creie că acel pahar ar fi fost poate întrebuințat la o soluțiune­ corosivă.

Next