Universul, septembrie 1891 (Anul 8, nr. 228-255)
1891-09-01 / nr. 228
r- aNUL VII. No. 228. CALENDAR PE 1891 Ortodox Sâmbătă 31 August. — Punerea brîului M. Domnului. Catolic Sâmbătă 12 Septembre.—Guido Otilia. Soarele resare la 5.37. apune la 6.15. 5 Bani în Capitală—XO Bani in Județe © naptă cu cei de munte.—(Vezi pag. 3) București, 31 August 1891. Comerțul ambulant Funcționari! de la comandamente Camera de comerț din Focșani a adresat către prefectul de Putna și primarul local o reclamație, asupra cuprinsului căreia credem de datorie să stăruim. Sunt oarecari condiții legale în care se „tolerează“, iar nu se „autorizează“ comerțul ambulant. Și trebue să se ție samă despre acest lucru, trecut cu vederea de mai toate administrațiile. Legiuitorul nu autorizează—— cum zic confrații de la Buletinul din Focșani,—comerțul ambulant,—ci îl tolerează numai ca un zeu pe care nu-l poate deocamdata înlătura. Legalminte, comerțul ambulant este îndeobște interzis; numai pe cale reglementară să sta făcut oarecari escepțiî. Se cere unui comerciant ambulant să aibă un domiciliu stabilit în comună; să plătească toate contribuțiile către stat, județ sau comună ; să nu fie atins de vre-o boală contagioasă sau dezgustătoare; să nu fi fost osândit pentru crime, furt, înșelăciune, abuz de încredere, atentat la bunele moravuri, contrabandă, etc.,cum și că n’a fost lipsit de exercițiul drepturilor civile și politice în urma unei sentințe , să nu fie casă de prostituție, să nu fie cunoscut ca cerșetor sau vagabond. Aceste condiții sunt călcate în picioare pretutindeni. Iată cum spune lucrul, în raportul seu, camera de comerț din Focșani: „In contra acestor disposițiuni care tind de a pune comerțul ambulant, bineînțeles acel permis de lege, într’o situațiune demnă, vedem cu regret că el se exercită de niște indivizi cari, nu numai că nu întrunesc nici una din condițiunile ar’ătate, dar de multe ori întâlnești indivizi goi, spirențeroși, plini de diferite boli, astfel că presintă un aspect mai mult decât desgustător. „Legiuitorul a avut în vedere că înainte de alții, pământenii trebue să se folosească de dreptul de a întreprinde comerțul ambulant, și la noi din contră se tolerează într’un mod condamnabil diferiți streini cu moravurile sdruncinate, și cine știe dacă, sub masca de comerciant, nu ascunde pe cei mai vașnici criminali; pe lângă aceasta este de notat, că asemenea vagabonzi conrup prin diferite mijloace copii și chiar oameni mari.“ Acesta e un păcat nevindecat la noi. Avem cele mai bune legi și le aplicăm cât se poate de ui. Totuși, relele pe care le semnalează și camera de comerț din Focșani și pe care le vedem zilnic cu ochii noștri, lesne ar putea fi înlăturate prin o sforțare cât de mică din partea administrației ca să-și facă datoria. Intr’unul din numerile trecute, ne-am ocupat cu soarta precară a elevilor de administrație și de geniu, cari sunt ținuți pe loc, fără de speranță de înaintare, fiind în același timp plătiți mizerabil. Un cititor ne atrage atenția și asupra unor funcționari, dependință de ministerul de resbcții , Registratorii, arhivarii, etc, de pe la diferite corpuri de armată. Locurile mai importante fiind ocupate de ofițeri, acești slujbași, ori cât zel ar depune, ori câtă capacitate ar avea, sunt ținuți toată viața cu leafa de 135 franci, în mână. ~i? Și totuși, ei sunt niște adevărați sclavi, căci muncesc câte 10—12 ore pe zi, pe când orice alt funcționar lucrează cel mult șase ore cu speranța de înaintare. Funcționarii civili de pe lângă administrațiile militare, dacă s’ar însura și ar avea copii, aceștia ar umbla desculți pe stradă; gospodăriți, n’ar avea cu ce să se susție . Un adevărat proletariat în haine negre. Atragem atenția d-lui ministru de răsboiu și asupra acestor modești, dar indispensabili funcționari, cu speranța că se va gândi și la îmbunătățirea soartei lor, și a Angliei, faptele de la Constantinopol, în chestia Dardanelelor. Mulți se întreabă însă nedumeriți: — Ce-au putut să tăgăduiască Turciei, Franța și Rusia pentru ca cea d’intuitî să se învoiască a-șî strica buna înțelegere cu Germania și mai cu seamă cu Anglia? O fi fost oare vorba de evacuarea Egiptuluî și a Bosniei și Herțegovinei ? Safl poate că sultanul va fi văzut limpede că cu invadarea Constantinopolei și Salonicului de către particularii austro-ungari care sosesc cu miile pe malurile Bosforului și ale Mediteranei, nu se urmărește altceva decât să se așeze Austro-Ungariei o mână de ajutor în cetatea turcească. In tot cazul, satisfacția e mare în cercurile noastre. Și lucru curios, de la acest pretins eșec al triplei alianțe ura francezilor pentru germani a scăzut cu mult. Teutofagii nu mai țipă prin cafenele contra împăratului Wilhelm. E ca și cum s’ar fi turnat o doniță de apă rece într’o căldare clocotitoare. Umanitarii strigă încă și cu ocazia acestui fenomen că dacă Francia și Germania și-ar potoli întrucâtva ambițiile și mândria, densele ar deveni mai bune prietene decât oricare alte state învecinate. Puterile de răsboi. Mai multe ziare de aci publică următoarele cifre interesante : Puterea înarmată a statelor care vor deschide lupta crâncenă, de care de atâta timp se teme Europa, este următoarea: Din Francia Corespondența parte a ziarului „Universul“ Paris, 28 August. Victorie asupra triplei alianțe Toți consideră aci ca o mare victorie a Franciei și Rusiei asupra triplei alianțe Duminecă, 1 (13) Septembre 1891 Germania are 784 batalioane, 508 escadroane călăreți și 3324 tunuri. Austro- Ungaria are 685 batalioane, 381 escadroane călăreți și 1880 tunuri. Italia are 461 batalioane, 144 escadroane călăreți și 1242 tunuri. In fața acestor armate ale statelor din tripla alianță stă Rusia cu 1249 batalione (fără miliții), 944 escadroane călăreți și 3526 tunuri; iar Franeța are 916 batalioane, 494 escadroane călăreți și 4090 tunuri. Iar cât despre celelalte state europene care sunt considerate ca satelite fie ale puterilor centrale fie ale Rusiei, sunt: România cu 99 batalioane, 50 escadroane călăreți și 108 tunuri ; Turcia 235 bat, 321 escadroane căi, și 1216 tunuri. Serbia are 81 bat, 29 esc. căi, și 320 tunuri, Muntenegru are 30 batalioane pedeștri și 30 tunuri, călăreți nu are; Danemarca 42 batalioane,16 escadroane călăreți și 128 tunuri. Un animal curios La grădina Plantelor de aci a sosit din insula Thursday, (strâmtoarea de Torres) un animal ciudat: chelmonul cu cioc E un pește lung de vr’o 15 centimetri și are un cioc (ca paserile), lung de cinci centimetri, turtit și cu cinci rânduri de zimbre. Acest pește e un vânător îndrăcit. Nici o dată nu -și scapă prada. Vânează insecte și se aruncă după ele ca o ghiulea, până la înălțimea de un metru și jumătate. Trăește în insulele Sondei și în Indii. Localnicii își petrec cu el punându-l în borcane de sticlă pline cu apă așa cum închidem noi peștii roșii. D’asupra borcanului leagă cu ață o muscă sau altă insectă. Peștele, îndată ce o zărește, se aruncă la ea și o prinde tot d’anna. Nu se obosește niciodată și nu obosește curiozitatea nimănui. Nunta unui gardist Gardistul Delimat, din al XI arondisment din Paris, se amorezase acum trei luni de o tânără spălătoreasă, d-șoara Ana Perrier. Marțea trecută trebuiau să se cunune. In ziua acea toți nuntașii, logodnica, mărturii, părinții și invitații se aflau la primărie. Lipsea numai mirele. Il așteptară multă vreme în zadar. Pentru ânteia oară în viața sa poate gardistul nu era credincios postului seu. Socrul, însoțit de doi invitați se duse la domiciliul lui Delimat, în strada Boulet. Bătură la ușe și neprimind nici un răspuns, intrară în casă unde găsiră pe agentul de poliție întins pe pat și sforăind. Il strigară, îl sguduiră, îl ciupiră, îl gîdilară degeaba. Demilat dormia mereu. Atunci se întrebuințară mijloace energice. i se gâdilară nările cu o pană, i se scărpinară tălpile picioarelor, fu bătut la palmă, i se arse hârtie aproape de nări, i se dete să respire amoniac, fu tras de pâr Unul din invitați îi strigă apoi la ureche: Scoală, iată brigadirul, iată ofițerul de pace, iată prefectul. De prisos. Se deșteptă singur pe la 11 ore când ieși din brațele lui Morfeu spre a se arunca într’ale logodnicei. Era cam târziu. Invitații plecaseră furioși de la primărie. Mireasa plângea nemângâiată pe patul ei virginal. A doua zi Delimat se duse sâ-șî ceară scuze socrului. Spuse că în ajun își îngropase cu niște prieteni viața de flăcăii. Un ștrengar îi pusese la băutură narcotic. Gluma era originală] însă prea tare. In urma acestei explicații micii s’au împăcat. Brutus. De peste munți Sibiu, 29 August Serbare militară Regimentul 37 de infanterie, care portă numele archiducelui Iosif, cu reședința la Oradea mare, ’și-a serbat alaltăieri jubileul existenței de 150 ani. Orașul a fost iluminat. **■