Universul, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 320-344)

1891-12-04 / nr. 320

I ANUL VIII No. 320. 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extra­ordinar cu premii, al ziarului „Universul" cu începere de la 15 Decembrie 1891— 3 Pen.tr Ta. 3 1­ p.ais In capitală ...... lei 5.50 „ județe ....... „ 7.50 m 1 PREMII 1 Calendar al ziarului „Iius­ Versul“ pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată,. 1 Calendar TV i­­erican (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar de buzunar cu co­perta colorată și cu foaie pentru notițe zilnice. 1 Calen«dar* de perete colorat reprezentând toată armata română. O a­­devărată noutate pentru România. .... Snoavele lui­ J Dim­itrie Nifen­cescu (o noutate literară apărută de curenți). 1 rom­an de 1 volum. La abonații din capitală pentru 3 luni, */* an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică farfurie pentru cenușă de țigare sau o oglindă de buzunar, sau o cuvertură de trestie pentru masă. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, de­oare­ce ar costa prea mult transportul. IFentr­u. 3­1-cua.i. în capitală........................lei 11.— „ județe.................................. 14.50 PREMII Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 colori. 2 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. La un cap „ județe­l 2?er».tRVi. ia.». an­­ u­ală.....................lei 2150 ...................„ 28­50 PREMII *1. Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 5 volume din romanele noastre ilustrate după alegere. In locul celor două portrete putem da un inimos și mare album de pus fotografii. gpfT Toți nouăi abonați cari vor plăti, peste costul­ abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. * Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. îl (casa proprie), București. 1­ 5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe CALENDAR PE 1891 Ortodox Marți, 3 Decembre. — Profetul Sofouie. «7 at­oile Marți, 15 Decembre. — Maxim. Ros. soarelui 7.31 ; apusul soarelui 4.20. Hala­ce.». anare din Huzurești.— (Vezi pag. 3) București, 3 Decembre 1891 PENTRU COPII In țară la noi, dar mai ales în capitală, e de observat un fapt, pe cât de ciudat, pe atât de nenorocit. Trăim o viață cu totul individuală. La oamenii necăsătoriți, singura petre­cere, în afară de munca zilnică, e, în ge­neral cafeneaua, iar cei însurați trăiesc numai în cer­cul restrîns al familiei lor. Această obicînuință ia, de sigiu­, aproape tot farmecul vieții. Or­ încât ai fi de mulțămit în interiorul teu, de sigur că monotonia vieței te va nemulțămi, — vei căuta distracții în altă parte... și se știe câte nenorociri rezultă din aceste distracții. * * * De ce oare, acest train egoist, la ro­mâni, cari tocmai du un temper­ament cald și generos? Cine ar putea-o spune cu siguranță ? In loc ca familie cu familie să se împrie­tenească, i­ar vezi acest fenomen. In societatea întinsă a unui oraș mare, ar fi firesc ca să se formeze, după locali­tăți, alte societăți mai mici, ca, de exem­plu, persoanele cum­ să­ cade dintr’un car­tier oare­care se se frecventeze și se orga­­niseze mici petreceri de familie, care n’ar costa mai nimic, făcându-se alternativ de fie­care membru al micei societăți. Lucrul nu se practică ast­fel la noi. înțelege fie­care cât de neplăcut lucru e acesta. — Toată ziua, soția, mai ales dacă e singură, se plictisește așteptându-și bărbatul, iar acesta vine acasă obosit de multe ori, în­cât n’are nici­ o poftă de a petrece.­­ Mai ales e rău lucrul acesta pentru copii. Mai mult de­cât omul format, copilul are nevoie să se agite, să aibă ocazia de a observa lumea, pentru ca să-și poată face o idee despre densa, fără de care ar intra în viață cu totul dezarmat. El, în afară de școală, unde el nu merge cu prea mare plăcere, nu i se dau alte mijloace de a se educa. In mici petreceri de familie, el învață fără să vrea. Aude o discuție științifică sau­ filosofică. Atunci să-l vedeți cum soarbe cunoștințele ce se desfășură înaintea lui, atunci o discuție intenționat făcută pentru densul—iată ca el să știe, căci atunci n’ascultă, — îl învață într’o zi mai mult poate de­cât într’un an de școală. * * ^ * Dar mai e ceva de făcut pentru copii. N’ar costa mult și ar fi de mare folos. Un teatru, organizat anume în vederea copilului, în care generația ce vine, pe preț modest, să poată asculta piese clasice și mișcătoare, anume alese pentru densul. Un repertoriu întreg de acest fel există în franțuzește, în nemțește, în italienește. Ele s’ar putea adapta pentru micul nostru teatru și literații noștri, mai ales cei cari au copii, s’ar îndura să transforme în mici piese, cu învățături morale, poveștile și legendele noastre populare. Acesta ar fi un nou mijloc, cel mai a­­tractiv de a instrui copiii. Supunem ideia părinților de familie. ?SIR Din Germania Corespondența part. a ziarului „Universul“ Berlin, 28 Noambre. Părinții trebuie împușcați de fii V’am dat știre că împăratul Germaniei a ținut un discurs în fața recruților, de anul ăsta, că au să trebuiască să împuște și pe tații și pe mamele lor. In primul moment numai cuvintele as­tea s’au împrăștiat în țară. A fost o emo­­țiune grozavă. înțelegeți, un milion de pă­rinți cari au fii sub steaguri și cari să se aștepte a fi împușcați de aceia pe care i-au făcut și cărora le-a dat lapte să su­gă, și mâncare. Știrea asta n’a fost nici minciunoasă nici exagerată. Acum când am găsit discursul îm­păratului vi’l dau întocmai: „Recruți! voi mi ați jurat mie­a credință înaintea servitorilor lui D-zeu­ și a Alta­rului. Sunteți prea tineri ca să înțelegeți însemnătatea acestui act. Vi-l explic­au: Sunteți garda mea, o să trăiți cu mine corp și suflet ;voi sunteți că și eu sunt voi. Duș­manii mei sunt și ai voștri. Cine va face alt­fel va fi și pedepsit și blestemat. „In evenimentele astea pe care le fac socialiștii, veți fi poate nevoiți să împuș­cați pe rudele voastre, frați și părinți — ceea ce D-zeu să păzească. Voi trebue să împușcați, când vă voi ordona. Ast­fel e lumea noastră și e­i d’impreună cu voi suntem din lume“. Moralitatea în Berlin V’am spus că împăratul s’a pus să ’și moraliseze poporul — în contra poporului francez care, crede densul și poate să fie adevărat, se depravează pe zi ce trece. Vă dau un fapt proaspăt. La Lessingtheater din Berlin se repre­­senta o piesă întitulată: „aerul marei ce­tăți“. In această comedie un medic lăsase prin testament să i se sape pe peatra mormântului această inscripție: •. „Iată-mă acum liberat din toate chinu­rile pământului. Nici o fericire, nici o spe­ranță nu mă va putea să mă mai mișce; și când sfirșitul luraei va suna, nici o trâm­biță nu va putea să mă mai deștepte.“ Câți­va aghiotanți ai împăratului au­ a­­sistat la representația acestei piese în loja împărătească. Se vede că dânșii au­ raportat pe urmă despre tot ce au văzut și auzit. A venit numai­de­cât ordin de la cur­te către prefectul poliției ca să facă tot chipul să se suprime această inscripție din piesă. S’a suprimat. Insă pe urmă când publicul n’a mai a­­uzit aceste vorbe a fâcut un scandal co­losal. Au fost fluere, remete, sbierăturî. Di­recția teatrului a trebuit să dea o piesă la o parte spre paguba ei. Moralist, predicator, improvizator, Wil­helm vrea să fie de toate. E de observat că în cele mai mul­te cazuri, cu toate intențiile lui bune, în loc s’o dreagă o strică mai rău. Asta face pe mulți să zică că împăra­tul o sa sfirșească, o dată, cu dușuri Miercuri, 4 (16) Daesmbre 1891­­ —mmm —m—» i ■ ■—..———Ml O nuntă interesantă Deunăzi s’a făcut o nuntă interesantă în Alberman, aproape de Scheeberg în Saxonia. Doi bătrâni cu părul alb ca ză­pada, însă cu fețele roșii, s’aă prezintă t înaintea altarului. Mirele se numește Salzar și este un ve­teran din războaele lui Napoleon. El e născut în 1795, adică e în vîrsâ de 96 ani, mireasa e născută în 1809, și prin ur­mare azi numără 82 de primăveri. Amân­doi sunt voinici; nici o dată n’au­ fost bolnavi. Meyer Un prinț eroic Ziarele din Athena descriu cu entusi­­asm o acțiune eroică a prințului George de Grecia. Luni dimineața, un ofițer de marină vru să treacă într-o barcă la arsenalul din portul Pireului. Pe la mijlocul drumului, barca fu răstur­nată de un val și nenorocitul ofițer căzu în apă. Soldații și ofițerii din arsenal se uitau cu groază la camaradul lor care se lupta cu desperare contra valurilor, dar nimeni nu îndrăsnia să vie în ajutorul victimei, căci marea era foarte agitată. Ofițerul era perdut, dacă în ultimul mo­ment, un tânăr locotenent n’ar fi sărit în­­tro barcă și n’ar fi vrit în ajutorul lui. Era prințul George. Cu pericolul vieței, el cârmi barca spre punctul unde marinarul se lupta cu ulti­mele forțe contra valurilor biciuite de u­­ragan. Luntrea, cu toate că era aruncată în toate părțile ca o coajă de nucă, ajunse în sfârșit ținta. Prințul întinse brațele sale de atlet și într’o clipă, ridică în bar­că pe marinarul pe jumătate leșinat. Un „hurrah!“ puternic răsună de pe țărm și, când prințul ajunse la arsenal, mulțimea îl ridică în brațe și-l duse pe sus la palat. Un sfat pe zi Singurul mijloc preventiv eficace, juase omizilor de pe arhor, mal.«țune pe pruni, e să se curețe sprejurimile de ciuperci și de planta cu grifu numită „holera“ (dracila). Terenul se poate bine dezinfecta cu­­cenușă. DRAMELE AMORULUI Ni se scrie din Berna O dramă de familie __ prejurimele orașului nostru o dureroasă sensațiune. O fată de origină engleză, mis Bedsown, trebuia să se mărite în curând cu un tânăr inginer, d. Paker, a cărui familie, foarte bogată, locuește într’o localitate anp­fl­e de Berna. " " +­~­­I se­iul *'0­ și căsătorii ____i ’ când famil avea un ai a se opum rei perspe< cu plăcere Ei botă Paker, d’ și amânda După ti tinerei fel în care a purtare c­rocirea și omul pe ce se dă In acte după cât sa s’a si revolver Aceas o emoții gleză, fi in in­rodus !~

Next