Universul, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 320-344)
1891-12-08 / nr. 324
ANTTT, VfTT Ma. 324. 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extraordinar cu premii, al ziarului „Universul “ cu începere de la —16 Decembrie 1891— 1 Pentru. 3 luni: In capitala.......................lei 5.50 M județe.................................... 7.50 ^entrui. 1 u.n.i : In capitală.......................leili — „ județ“................................... 1450 HT* premii Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, in 18 colori. 2 volume din romanele noastre ilustrata dupe alegere, în capitală „ județe 3?© rvtrT_T. -u-n. am. PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori ,și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 5 volume din romanele noastre ilustrate după alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. __. Toți nouii abonați cari vor plăti, peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. "■ Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administra ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu o. 11 (casa proprie), București. _ Cine nu va lua premiul până în o lună de la data de când începe aroamentul, perde dreptul la acel premiu. lei 21.50 „ 28 50 5 Bani In Capitala 10 Bani In Județe Duminecă, 8 (20) Decembre 1891 PREMII 1 Calendar al ziarului „Universul4"* pe 1892 de 110 pagini, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată,. 1 Calendar american (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar de Bruxunar cu coperta colorată și cu foaia pentru notițe zilnice. 1 Calendar de gerete colorat reprezentând toată armata română. O adevărată noutate pentru România. Snoavele KillMinUrie &taia«eseu (o noutate literară apărută de curând). 1 roasa an de 1 volum. La abonații din capitală pentru 3 luni. Un an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică farfurie pentru cenușă de țigare sau o oglindă de buzunar, sau o cuvertură de trestie pentru masă. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, deoarece ar costa prea mult transportul, cetate amănunțită n’ar strica, ba ar facer buze. Aceasta, pentru ca să se evite — cina știe ? — alte revolte țărănești și să se cunoască în sine adevărata cauză a răului. . * * * Confratele craiovean întreabă : „ce păzește poliția? Pentru ce nu ia din scurt pe acești oameni, mai cu seamă când legea tarifului de vamă interzice introducerea în țară a icoanelor venite din alte țări ?“ Și isprăvește : „Dacă poliția s’ar gândi a-și face datoria, e evident că în 24 de ore am fi răpede scăpați de acești musafiri urîcioșî“. Poate că, în adever, în zelul său patriotic, confratele craiovean vede lucrurile mai în negru decât în realitate. Dar trebue să se vadă odată dacă istoria cu iconarii e o legendă sau o realitate. O fată răpită de un urs. — (Vezi pag. CALBISDAR PE 1891 Ortodox Sâmbătă, 7 Decembre. — Părintele Ambrosie. Catolic Sâmbătă, 19 Decembre. — Nemesul. Res. soarelui 7.34 ; apusul soarelui 4.21. București, 7 Decembre 1891 O legendă de verificat Un ziar din Craiova denunță, cu multă siguranță, un fapt asupra căruia suntem datori să atingem siuițimântul de „curiozitate“ al guvernului. Confratele zice că, de câteva zile, se observă în mai multe unghiuri ale orașului figurile bizare ale iconarilor ruși. Cititorii noștri cunosc vechea și neterminabila chestie a iconarilor. Susțiind ca guvernele tolerează pe niște negustori străini, opozanții, în diferite timpuri, au combătut pe cei de la putere, făcându-le grava acuzație cum că ar proteja propaganda străină prin sate. . * * * Răscoalele țărănești de curând întâmplate au fost puse pe socoteala așa zișilor „iconari.“ Se zicea că o putere vecină, care ar avea mare dorință să înghită statul nostru, s’ar servi de niște colportori de icoane, ca să împrăștie zizanie între țărani,— ca, la un moment dat, să rămânem dezarmați, având tulburări în țară, față cu eventualitățile esterioare. In capul locului, am arătat că intră o parte mare de exagerație în aceste aprecieri. Partidele politice și-au făcut o armă din aceasta. , In loc să se încerce fiecare să vadă ce e adevărat în această privință, a căutat fiecare grup politic să arunce asupra altuia marea vină a agitațiilor țărănești. D. Th. Rosetti, fost președinte al consiliului și ministru de interne, ca persoană oficială, a declarat către reprezintanții presei pe cari-i invitase anume, că în aceasta e o mână străină. A recomandat, în același timp, ziariștilor mare rezervă în discutarea chestiei. * * Lucrul a rămas baltă, — cercetările ce trebuiau să se facă, de asemene. „Fum fără foc nua“, zice românul. De aceea socotim că alarma dată, în pragul iernei, de confratele craiovean ar trebui să atragă atenția guvernului. Deși sunt de necrezut lucrurile, o cere #In Germania Corespondența part. a ziarului „ Universulu Berlin, 8 Decembrie. Căsătorie între frate și soră D-na Möller din Bainitz, întoarsă aci de curând din Augustea povestește următoarele ! Cântsc ajuns la New York unde se afla fiul său de mai mulți ani ei ca văduveara fost foarte bine primită de autoritățile de la debarcader, însă fiica mea Margareta nu putea să calce pe pământul american după legile în vigoare, fără să aibă un bărbat. In zadar m’am rugat, am spus că fiica mea era ogodită cu un tînăr din Virginia și se ducea acum să se cunune cu dânsul. Toate au fost de prisos. Văzând așa, fiul meu s’a prezintat șerifului care stătea pe chefi și luând pe Margareta de mână îi zise : eu vreau să mă căsătoresc cu această fată. Se scoaseră actele și funcționarul văzu același nume de Möller în unul și in altul. Atunci fiul meu declară că deși numele de familie erau întocmai, familiile erau cu totul de 4ibite._ Se chemă atunci un pastor, o cununie se făcu pe clieü și astfel fui scris de necesitatea de a mă întoarce în cu Margareta. Fata, întorcându-se în Berlin, vrea să se cunune cu adevăratul ei logodnic care se află aci și a cerut tribunalului să declare nulă căsătoria săvârșită în America cu fratele șeii. Cu chestia asta ciudată își bat acum cap judecătorii din Berlin, mariot la temniță Strălucitul prinț de Ysenburg, cunoscut așa de bine în Germania prin bogățiile lui, abia scăpat din temnița de la Munich unde a stat un an și mai bine pentru că a bătut și rănit greu pe un țăran care -i rupsese osia trăsurea cu carul, a venit în Berlin și în două luni a tocat o moșie de două milioane de franci. Contele de Luxemburg a trebuit să -l pună sub curatelă. Nu se știe ce întorsătură vor fi luat alte două moșii ale prințului, una de 700 mii măsuța de 400 mii, căci s’a fi vândut la un PPIu 45 mii mărci. Prințul a dispărut Se crede că se va fi sinucis. O societate de hoți ruso-germană La Stetin s’a descoperit o societate ciudată de hoți, unii nemți, băeți în vârstă de la 14 până la 18 ani, alții ruși, mateloți de pe un vapor rus de războiu care stă de multă vreme ancorat in mare la o parte de port. Lucrurile furate erau duse la vapor și astfel poliția nu descoperea nimic. Căpitanul vaporului aflând de asta a auministrat mateloților săi câte o bătae cu biciul pe vapor și i-a pus la arest; dânsul va trebui să despăgubească pe cei jefuiți. Băeții în număr de nouă au fost arestați. Circulara unui primar . Primarul unei comuni din Medembur?