Universul, februarie 1892 (Anul 10, nr. 25-49)

1892-02-01 / nr. 25

Universul Ko. 25. „De­oare­ce concurenții mei au scăzut, prețul curselor, me simt obligat să fac și «11 o reducere de preț. Pe lângă aceasta ori­ce persoană între­buințează omnibuzul meu capătă ca pre­miu o plăcintă și un nahar de grog fierbinte“. ‘­ Un sinucigaș vanitos. — Gândul de a pleca pe lumea cea­l­altă fără ca zia­rele să vorbească de dânsul nu putea îm­­­păca pe Nicolai Petroff din Odesa, înainte de a se sinucide el trimise la redacția ziarului Odesei Vestnic, urmă­torul bilet: „Dacă ve trebuie materie pentru rubrica „întâmplărilor din oraș“, trimiteți un re­porter la locuința mea din strada „Krim­­skia Ulița No. 11.“ Va găsi aci un spec­tacol destul de interesant pentru a’l des­crie în stimatul d-voastră ziar. — Nicolai Petroff.“ Un reporter plecă în grabă la adresa­­ Indicată și, intrând în odaia lui Petroff, îl găsi întins într’un sac de sânge. Nenorocitul își tăiase gâtul cu un briciu. Ilustrația noastră Gravura noastră de azi reprezintă dea­lul Mitropoliei din București, anume par­­tea unde se află aleea de intrare,­dinspre oraș,­ la Mitropolie și la camera depu­taților. Acest deal e un loc istoric ; multe fapte mărețe s-au severșit pe dealul. Dincolo de deal, scoborîșul e rapid și dă în strada 11 Iunie care duce pe alt deal, al Filaretului, unde este gara liniei Giurgiu și unde se află apa cea mai bună din București. Ministrul Constans­in Italia Ni se scrie din Milan . După invitația președintelui consiliului de miniștri al Italiei și a ministrului de interne, prefectul s-a dus se salute, în nu­mele guvernului, pe ministrul francez Constans, care se află de ieri în orașul nostru. Convorbirea a fost îndelungă și cor­dială. Ministrul a exprimat prefectului simpa­tiile sale pentru Italia și dorința ca, în interesul celor două țări, se se ajungă la o înțelegere comercială. A adaos că pro­­­­tecționiștii sunt adevărații dușmani ai re­publicei. D. Constans a asistat aseară la specta­col, la Scala, în loja prefectului și va pleca la Veneția într’un vagon-salon pus de prefect la disposția lui. Un sat sub zăpadă Un fapt unic s’a produs în guvernămân­tul Kazan. O furtună cu zăpadă bântuind guvernă­mântul Kazan, un sat întreg a fost înă­­molit sub zăpadă. Satul Konstantinovka, situat între două coline, a fost acoperit cu zăpada care tre­cea de șapte picioare mai sus de­cât cele mai înalte case. Două zile și două nopți, trupa trimeau să din Kazan a lucrat pentru scoaterea acelor prizonieri din casele lor. S­T 1­3R.­­ Vineri. D. Rommenhöller (Carol August), actual consul honorar al României la Rotterdam, este înălțat la gradul de consul general. O Aflăm cu plăcere, că d-l M. Minovicî, di­rectorul „Curierului Financiar“, care că­zuse bolnav de influență, este afara de ori­ce pericol. Azî­d-l Minovicî a intrat în covalescență și noi îi urăm o grabnică însănătoșire.­­ Tînerul Ioan Lahovary, fiul d-lu. George I. Lahovary, consilier la Curtea de Comp­­turî, a trecut cu succes examenul anului al doilea înaintea facultăței de medicină din Paris. D. loanl Lahovary, urmase cursurile a­­nului întâi la universitatea din București. O înștiințăm pe cititorii noștri că, la Ad­ministrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 11 București, a sosit din Franța un mare transport de conserve, precum: Mazăre, Fasole, Ciuperci etc. etc, care peste 3-4 zile se vor pune în vân­zare cu un preț de 10 la suta mai ieften de­cât conservele indigene. A mai sosit și o mare cantitate de sar­dele în cutii cari se vor vinde cu 10 și 20 la sută mai ieften ca ori­unde. O­dată lista exactă a candidaților conser­vatori pentru Pitești: Camiera.— Colegiul I: d-ni: G. Hagi­­escu, I. P. Comăneanu; Colegiul II: d-niî ‘I. I. Rădulescu, I. Damian; Colegiul III: d. C. Dobrescu-Argeș.­­ Senat.— Colegiul I: d-n­: C. Bălăceanu, av. Teodosiade; Colegiul II: d. T. Lerescu.­ ­ La Galați, pe lângă candidaturile colec­tive ale partidelor, se mai anunță și urmă­toarele candidaturi, ale d-lor: Colonel în retragere I. Cotruț la colegiul I de senat; C. Merișescu, colonel în retragere, pentru colegiul II de cameră; Ion Nădejde, ca socialist la al II de deputați și d. Grig. Ventura la colegiul II de cameră.­­­r. general Florescu a fi anunțat că e bolnav și că nu poate veni să ia parte la alegeri.­­ Studenții facultăței de medicină din Bu­curești au­ trimis o delegație la Eforia spitalelor civile, pentru a interveni pe lângă acesta autoritate de a se reîncepe examenele pentru externat, examene ce au­ fost suspendate de vreo două ani. D In luna aceasta au fost protestate în capitală 976 de polițe, din cari 100 pro­­­teste au fost retrase iar restul plătite, preschimbate sau pendinte înaintea tri­bunalului. O D. Vintilă C. A. Rosetti își pune can­didatura la colegiul al II lea de deputați din Ilfov. O D. B. Brătianu, avocat al statului in București,­­și-a dat demisia pe ziua de 1 Februarie.­­ Comitetele unite ale liberalilor și radi­calilor din Iași au­ hotărît a susține la colegiul I de Cameră candidatura d-lui loc.-colonel Langa, în locul candidaturei d-lui C. Lepădatu.­­ La Roman, candidații partidului conser­vator pentru Cameră și Senat s’au fixat. Pentru colegiul I sunt d-niî. C. Can­­tacuzino-Pașcanu și Al. Docan; colegiul II d-niî N. G. Nanu; C. Balș și Grăjdeanu, la colegiul III d. George Bogdan. Pentru colegiul I de Senat d-niî Iordăchiță Stan și Leon Eraelide; colegiul II d. Stroescu.­­ Locuitorii comunei Sălciele, din plasa Cricovu, au adresat ministerului domenti­­lor o plângere în contra arendașului care se zice că-i speculează neomenos. O Candidații conservatori din Putna pen­tru Senat sunt : Col. I. Dem. Simionescu Romniceanu și colonel Tufelcică, Col. I­. Costache Cotescu și Negri. O Candidaturile opoziției liberale din Giur­giu sunt : Pentru Cameră: Col. I. d-niî Efrem Ghermani și Vasile Cristopol. Col. II d-niî C. Rădulescu și V. Iepurescu. Pentru Senat: Col. I. d. Hariton Racottă. Col. II, d. A­­postol Mănescu.­­ Toți mecanicii agricoli sunt rugați să se întrunească în ziua de 2 Februarie o­­rele 2 p. m. în str. 13 Septembrie No. 33, unde se va discuta despre înființarea so­­cietăței lor. Tot în acea zi se va face și înscrierile. O Zilele trecute, zice „Adevărul“, am spus într’o informație că un preot de la bise­rica precupeții­ Vechi ar fi fost silit de băr­batul unei femei a’i­ da o poliță de două mii de lei fiind-că l a prins în flagrant delict. După reclamația făcută parchetului de însuși preotul în cestiune s’a constatat că bărbatul n’a făcut de cât să’șî cerce no­rocul, doară o lua ceva parale, chiar necin­­stindu-șî femeea, lucru ce nu i s’a prins. O Azî, vineri dimineața la 10 ore, se va ofi­cia un „regiem“ la catedrala Sf. Iosef din strada Fântânei, pentru repausul sufletu­lui Monseniorului Palma, arh­iepiscopul catolic. D In urma încetărei din viață a lui Const. Zapa, guvernul din Atena a însărcinat pe d. Damaschinos de a veni în România și a cere revindecarea avererei lui Vanghelie Zapa, al cărei usufructnar a fost până acu­ma Const. Zapa. Se zice că d. Cristofi Cerlenti ar fi fost numit ca executor testamantar al deceda­tului Zappa. Zappa a lăsat un testament redactat la Menton.­­ Procesul dintre d-nii frații Sturza și principesa Gorciacoff, care trebuia să se judece azi, vineri, va fi amânat probabil în urma cererei avocaților dintre am­bele părți. O Consiliul de miniștri a acordat, după pro­punerea d-lui P. P. Carp, ministru al do­meniilor, următoarelor fabrici, avantagre la legei pentru protecțiunea industriei nați­onale : Fabricei de postavuri din Buhuș(Neamțu) proprietatea unei societăți în comandită sub firma „Fabrica de postav din Buhuș“ E. Alcaz succesorii Wolff et C­une. Fabricei de cherestea din comuna Mas­­­tacanu (Neamțu) proprietatea d-lor D. Corbu, Kercel, Tomovici și G. Ionescu. Fabricei de parchete și tâmplărie din București, proprietatea d-lor Bucheret et Dürer. Fabricei de pielărie și tâbăcărie a dom­nilor Răsoi Coma și Cosma din T.-Jiu. Fabricei de postav din Piatra a d-lui C. A. Grulich. Fabricei de cherestea și var hidraulic din Sinaia a d-lor E. Costinescu și Mon­­tesi. Fabricei de petrol din Ploești a d-lor Dobrescu și Paraschiva. Fabricei de tăbăcărie din București a d-lui M. G. Trandafirescu. Fabricei de lacuri din Pitești a d-lui Drabant. D D. Lascar Catargiu a avut ieri o lungă întrevedere cu Regele. In urmă, a lucrat cu regele d. C. Olă­­nescu, ministrul lucrărilor publice. O Aseară a avut loc o întrunire conserva­toare la Galați, în care au luat cuvân­tul d-niî G. Robescu, C. Ressu și alți can­didați guvernamentali locali. © Citim in „Lupta“1 de ieri: „Eri s’au întâmplat mari bătăi electorale la Giurgiu. „Detalii lipsesc“. O D. G. Vernescu, M. Burileanu și Ilariu Isvoranu sunt candidații col. I de depu­tați din Severin. O Iată lista complectă a candidaților opo­­zițiunea din Galați: Camera: colegiul I. General Cernat, Costache Malaxa. Colegiul II: loan Neni­­țescu, M. Orleanu, Pavel Macri. Senat: colegiul I: Mihail Gr. Bonachi, G. Gamulea. Colegiul II: Al. V. Ureche, G. Mihăilescu. Candidaturi independente la Galați se mai anunță la col. II de Cameră d-nií Leonida Sterea, C. Merișescu și Uie Ghiulea.­­ Secția a 2-a a tribunalului din Capitală a condamnat la 100 lei amendă și 300 despăgubiri civile pe agentul nccesar Ni­­colae Popovîci, care a ultragiat în exerci­țiul funcțiunei sale, pe d. Hagi-Stoica fost ajutor de primar.­­ Ultimele doue zile s’a înregistrat la o­­fițerul stării civile din Capitală mai multe nașteri de­cât decese, lucru care nu s’a mai întâmplat de vr’o 20 de zile. Aceasta probează că influența a început să dispară. O­dată candidații cari se prezintă la Vâl­cea : Guvernamentali, la colegiul I d-niî A­­lexandru Lahovary, căpitan Lămotescu; la coleg. II, Emil Lahovary și la coleg. III, loan Sinescu. Opoziția se prezintă la coleg. I cu d-nii Dimitrie Simulescu și Alexandru Crăsnaru; la coleg. II cu Valerian Ursianu, iar la coleg. III loan Iancovescu.­­ E vorba de a se trimite înaintea justi­ției fostul primar din Turnu-Severin. FOCUL DIN STRADĂ VIȘINILOR Era pe la ora 10 dimineața un incendiu­ îngrozitor a isbucnit la casele d-nei Vasi­­lica Nicolescu din strada Vișinilor No. 15, în capitală. Au ars trei camere. Focul s-a localizat până la ora 11 și jumătate; d. primar Orbescu a sosit a­­proape imediat la locul sinistrului. Presa română Rezumatul revistelor ziarelor cari au apărut Vineri, 31 Ianuarie Adevărul observă că liberalii și-a și schimbat atitudinea față cu regele. Mai ales d. Ferierii de la București și d. Toni la Iași s’au ilustrat prin vehemența cu care ați atacat pe M. S. în discur­surile ce au rostit la întrunire: „Regele ne vinde“ „regele ne despote“ ! „Ferdinand e un caraghioz“; „Carol e un gheșeftar“... toate aceste frase au fost rostite la întrunirile liberale. Care-i pricina ? în­treabă confratele. Pricina, dupe organul republican, ar fi că liberalii știri că regele nu le va da pute­rea de­cât când se va vedea serios amenințat de denși î. *v î­c jJ. Lupta zice că o dovadă de decadență a con­servatorilor ar fi faptul că primesc pe toți transfugii în sinul partidei. Citează un șir de nume. Confratele zice că și liberalii ajunseseră în a­­cest har, ca să primească pe orî­și­cine în partid, dar aceasta la isprăvite; la început, însă, conser­vatorii au luat obiceiurile decadenței liberalilor. * * * Românul zice că cu cit se apropie alegerile cu atât mahalalele sunt cutreerate de mulțimea so­licitatorilor pentru scaunul de deputat sau senator. Toți intră în casele oamenilor ca la ei, de­și intră pentru prima oară, se cunosc cu alegătorii de când lumea de­și nici­odată nu s’a vezut, promit că numai ei pot să facă fericirea cetățenilor, et., et., et.. Confratele crede că fie­care colegiu de alegători să-și aleagă reprezentanți din teapa lor, comer­ciantul, industriașul și muncitorul având alte in­terese de­cât ale coconașilor. O bătae sângeroasă Ni se scrie din Geneva că, în acel oraș, mai mulți tineri aruncau unii în alții cu zăpadă. După o ceartă, unul dintre tineri alergă acasă, luă un revolver și-l descarcă asupra unuia din tovarășii de joc, fără ca să-l atingă. Mai mulți se răpeziră la ucigaș ca să-l dezarmeze, dar el putu­ trage o a doua lovitură asupra tânărului pe care nu-l nimerise întâia oară. Acesta, izbit la frunte, căzu jos îndată. După o oră, muri. Nu era de­cât de 16 ani. Ucigașul a fost arestat. Un atentat monstruos Alphonsine Doinat, în vîrstă de nouă­­spre­zece ani, locuia în provincie cu mama sa. Aceasta din urmă murind acum o lună, tînera fată veni să locuiască la Paris, la un unch­iă al său, strada Saint-Charles la Granelle. Doviat, în vârstă de cinci­zeci și câți­va de ani, este de mult timp bolnav de reumatism, dar frumusețea nepoatei sale produse asupra lui o impresie puternică și el deveni amorezat nebun după dânsa: în­curcat de prezența femeei sale, el făcu planul de a o depărta de acasă și o ho­tărî să meargă în provincie pentru a re­gula moștenirea tinerei orfane. Abia plecă femeea Doinat, și bărbatul său deveni foarte curtenitor cu nepoată­ sa; într’o seară el aduse de afară mîncări suculente și mai multe butelii de vin bun. Doinat devenind tot mai mult îndrăz­neț, tînăra fată se sperie și voi să pără­sească pe michiu­șoü și să se ducă în ca­mera sa, dar Doinat se puse în calea ei apucând-o și căutând s’o violeze. Tînăra fată se apără, și această resistență înfuri­­ind pe Doinat, el puse mâna pe un cuțit și cete trei lovituri in nenorocita copilă care începu să strige în ajutor. Mai mulți vecini alergară, și în mo­mentul când ei intrau in cameră Dornat care, își dedese o lovitură de cuțit în regiunea inimei căzu grămadă lângă victima sa. Omorâtorul a fost, după un prim pan­sament, trimis la infirmeria închisoare! po­liției, și victima sa, a cărei stare este des­tul de gravă, a fost transportată la spi­talul Necker. Sinucis de patru ori Din Berlin ni se scrie: Intr’un mod oribil s’a sinucis aci un tî­­năr student. El se spânzură mai intenn de o curea, dar gazda sa sosi la timp pentru a tăia lațul. Studentul luă atunci o doză de ar­senic, își tăia arterele pulsului cu un briciu și, ca să fie sigur că va muri, își zbură creerii cu un glonț. Cauza acestei sinucideri, e că nenoroci­tul tîner căzuse deunăzi la examen și î și vedea zdrobită toată cariera. DEPEȘI împărăteasa Germanie­ bolnavă de influ­ență Berlin, 29 Ianuarie. „împărăteasa este lovită de influență, ea va rămâne în casă câte­va zile, dar balul de mâine al curiei nu s’a amânat. împrumutul german Berlin, 29 Ianuarie. National Zeitung anunță că împrumutul Imperiului de 160 milioane s-a subscris a­­proape de 4 ori, iar împrumutul prusian de 180,000,000 aproape de 3 ori. Acest succes este cu atât mai semnifi­cativ, cu cât speculația nu­ a participat de loc la subscripție. Din Camira Serbiei Belgrad, 29 ianuarie. Discuția asupra expulzării Reginei Na­talia a continuat azi la scopcină; ea a păs­trat un caracter de iritațiune. Președinte­le Katiei s’a rostit contra procedeurilor guvernul­ui.Ordina de zi s’a votat cu 70 voturi contra 21 și o abținere, președinte­le Katiei a votat contra, în mijlocul vii­lor aplauze ale publicului din galerii. Discuția s’a terminat printr’o moțiune favorabilă guvernului și cercurile gu­vernamentale asigură că discuția nu a­­tinge de loc posițiunea guvernului; totuși se așteaptă la o criză ministerială sau la demisiunea ministerului de resbel Graia. Mai mulți oratori au­ exprimat ieri clu­bului radical dorința de a vedea resol­­vându­se într-un mod definitiv chestiunea îndată după închiderea discuției asupra expulzărei Reginei Natalia, pl După știri care circula fl azî, d-nn Ka­tid ar avea de gând să părăsească pre­­șidenția Camerei și a cabinetului radical; d-in Guala și-ar da, de asemenea, demisia. Cerere de grațiere Madrid. 29 ianuarie Lucrătorii cu ziua din Madrid au­ adresat Reginei Regente o petiție care cere gra­ția pentru condamnații din Xeres. O dele­gație a lucrătorilor, care s-a presentat la președintele consiliului, nu a fost primită. Greviștii vor relua lucrul mâine. Atentat anarhist Barcelona, 29 ianuarie. Explozia unei petarde a ucis asta-nopte o persoană și a rănit trei; autorul aten­tatului­­ este necunoscut. Orașul este liniș­tit, cu toată agitația anarehistă. Sâmbătă, 1 (13) Februarie 1892 Regina Serbiei refuză să vie la Belgrad“ Viena, 29 Ianuari­e. „Corespondența Politică află“ din Biaru­z că­ Regina Natalia, care era, lovită de in­­fluență, s’a restabilit, dar starea sa cere, să se păzească încă. Regina a exprimat’­ ferma sa rezoluțiune de a nu da nici o urmare invitațiunea partizanilor săi; ea nu se va întoarce în Serbia înainte ca Re­­­gele să fie major, dacă regimul actual con­tinuă. Din camiera Germania­ Berlin. 20 ianuarie. In cursul discuțiunei bugetului drumu­rilor de fier la Reichstag, ministrul de Thie­len a declarat că reforma tarifelor mărfu­rilor este mult mai însemnată decât a­­ceea a tarifului călătorilor; aceasta nu este încă cu putință. Chestiunea monetară Washington, 29 Ianuarie. Se consideră ca probabilă propunerea comisiunei monetare a Camerei de a adop­ta vechiul proiect Bland, modificat. Modi­ficarea consistă în aceea că noul proiect țintește conversiunea în monedă sau în bancnote rambursabile în moneda certifica­­­telor de argint și de aur și a biletelor te­zaurului. Moneda de hârtie actuală, care prezintă o diferență între aur și argint, va fi înlocuită printr’o hârtie monedă ba­zată pe bimetalism. Execuția anarhiștilor din Spania Xeres, 29 Ianuarie. Execuția anarhiștilor condamnați la moar­te s’a făcut azi în timpul dimineței fără nici un incident. Din Brazilia Rio-de-Janeiro, 29 Ianuarie. Ministerul de interne și-a dat demisia. Epidemia frigurilor galbene scade. CIVILA Mișcarea populației pe ziua de 30 ianuarie Născuți 18. Căsătorii 25 adică : Locotenent Barb­a Tudorache cu d-ra Efrosina Gh. Rădulescu, Nicolae Dumi­­trescu cu d-na Alexandrina Vasilescu, Petre Eus­­tațiu cu d-ra Eugenia M. Georgescu, Hristache Vasiliu cu d-na Ilinca Ioan One, Radu Niță cu d-ra Nastasia Nică, Dumitru D. Sandu cu d-ra An­­ghelina I. Ilie, Stelian G. Iacovescu cu d-ra The­­­resia I. Molnar, Dumitru I. Georgescu cu d-ra Bălașa I. Monaru, George D. Elefteriu cu d-ra Maria A. Serafim, Constantin Niculescu cu d-ra Petra G. Stoian, Theodor Constantin cu d-na Ma­ria C. Ioan, Ilie Bădescu cu d-ra Sița Dumitru Christea, Matei Ivanovici cu d-ra Smaranda I. Barbu, Constantin Iordănescu cu d-ra Anna C. Banu, Eftimie Ionescu cu d-ra Polina Z. Grigoriu, Georghe Sebe cu d-ra Tudora I. Popescu, loan Ionescu cu d-ra Ioana I. Constantin, Ghiță Die cu d-ra Anica Ioan, Dumitru Dobrescu cu d-ra Ani­­cuța Niculae, loan Marinescu cu d-ra Efrosina Sc. Penescu, Toma N. B. Popilian cu d-na Alexan­drina C. Nicolaide, Tănase Florea cu d-ra Anica Stan, Andrei Mihai cu d-ra Maria N. Nicolau, Gheorghe Dan cu d-ra Cleopatra Nicolae, Maria D. Braun cu d-ra Paraschiva C. Sandu. Morți 21 adică: Maria Covaci 60 ani, Maria Marin Dumitru 3 ani, loan Constantin Pantazi 3­ ani, Niță loan 70 ani, Pena Anghel Lazăr 1­an, Niță Alexandrescu 33 ani, Sorica Lina Gheorghe 10 luni, Leon Avram Mendelovici născut mort, Panait Tudor 80 ani, Isac Moise Barasch 4 sep­­­temâni, Vasilica Gheorghe Vasiliu 5 ani, Panait Dumitrică 46 ani, Anica Ferentz 6 luni, Chiru­l Mihai 58 ani, Smaranda Anghelescu 50 ani, Ște­­­­­fan Șerbănescu 10 zile( Roza Kahcer 2 săptămâni, Petrache Penovici 75 ani, Petre Nae Petre 7 zile, Niculina Constantin loan 6 săptămâni, Nae Nicu­lae 50 ani, CONST. MILLE X doctor în drept, A­vocat. Anunță clientela sa că își strămută biuroul din Bulevardul Elisabetha (Băile Eforiei) în str. Karageorgevicî. No. 4 (lângă Poșta Centrală). 128 _____________________________(21) S­ocietatea „Egalitateadleiciî- Sieut“ va serba a VI-a aniversare Sdindata 1 (13) Februarie 1892, prin­­tr-un bal în sala Orfeu­, în folosul fondului de bine­facere al Societăței. 247 (2) —M­­auuman — Sub-semnatul fac cunoscut că, în urma încetării din viață a tatălui meu Ghiță Vâlcu, am reluat afacerile sale comerciale pe propriul meu compt și rog pe prietenii și cunoscuții a’mî da concursul lor. Oliva €*. Vel­cu. București, Strada Aurora No. 54. 258 (5) Pentru ori­ce boală AN­U­N­CIÜ — a a fi Doctor MIHAIL GEORGESCU — de la Facultatea din Paris — 1 © 5,—Calea M­oșilor­—1SS Consultațiuni în toate zilele, pentru ori­ce boală.—Onorariu modest. Pentru săraci gratis de la ora 12—2. SCOALĂ ITALIANA DE FETE S’a deschis în strada Sculpture­ No. 38 o școală de fete italiană, pentru cele 4 clase primare, predându-se lecții de limba română și franceză, de persoane speciale. Se dă și lecții de canto coral. Lucrul de mână are o mare des­vol­tare, învățându-se cusutul, tot felul de broderii cu mătase, ibrișimi și aur croșetat, etc. Plățile lunare pentru lecții de limba i­­taliană și română 5 lei ; pentru cea fran­ceză lei 3. 27

Next