Universul, mai 1892 (Anul 10, nr. 100-126)

1892-05-01 / nr. 100

ANUL X No. 100,5 Bani in Capitală—10 Bani în Județe Vineri, 1 (13)Maiîi 1892 w NOULUI Abonament cu Premii TM EXCEPȚIONALE DE LA 1 MAID a. c. .MIZEESUL“ politic cotidian ”deschide un nou abonament cu urmatorele Premii gratuite: IPeM-tr. 3­1­ a.n­.l. în capitală:.......................lei @.~ » județa..................................... 8.50 mmmmm RRE­MII | Universul literar- colorat pe 3 luni. Un frumos briceag cu 2 lame sau o fru­moasă broșă d­e damă, ultima noutate, sau­­ o frumoasă brățară sau o pereche de nas­­­ îuri auriți, pentru manșete, după alegere.­­ Portretul marelui om­ de stat M. I Ko­­­­gălniceanu, mărimea naturală. Un mic even­tul­iv chinezesc. 2 romane de câte un volum, apărute în editura noastră. Fentc-o. © 1-ra.n.r. la capitală ...... lei 11.50 „ județe ....... „ 10.— i PREMII «TMa ! Universul literar ’colorat pe 6 luni. Un briceag cu două lame sau­ o broșă de damă, ultima noutate, sau o frumoasă brățară.­­ O pereche de nasturi auriți, pentru­­ manșete. lin­ae de legătură de gât. Un evantaliu, frumos zugrăvit. 4 volume din romanele apărute în edi­tura noastră. IFesatr­ w. va.» an. In capitală....................lei 22.00­0 județe................................ 30.00 mmmmm PREMII . Universul literar colorat pe t an. Un frumos briceag cu trei lame. O broșă pentru dame, ultima noutate,­­ O pereche de nasturi auriți, pentru manșete. Un frumos ac de legătură de gât. O frumoasă brățară. O frumoasă perie pentru mustață. Un evantaliu de stofă fin, ultima nou­tate, aurit și zugrăvit,­­și cu panglici de atlas. Portretele lui M. Kogălniceanu și al marelui poet Vasile Alexandri, mărime naturală. 6 volume din romanele apărute în edi­­tu­ra noastră. _ Toți norii abonați, cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administra zia­rului UMIIVERSUSÎ, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. fpp" Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX Jouî 30 Aprilie. — Ap. Iacob. CATOLIC Jouî 12 Mai fi. — Pancrațiu­. Soarele resare 4.37. Soarele apune 7.16. * * București, 30 Aprilie 1892. FIul­ IMI­PAS CU UPS Nu putem califica alt­fel, decât o fur­tună infer’un pahar de apă, agitația profe­sorilor in contra ministrului instrucției, cum și opunerea acestuia la reclamațiile lor, fără de discuție. Despre ce e vorba ? — De dreptul pe care l-ar avea, sau­ nu, ministrul de a pune în retragere pe profesorii cari au­ făcut trei­zeci de ani de serviciu. Iată argumentele ce sa pot da pentru profesorii cari reclamă în contra unei a­­semenea măsuri: •1­ * * — Noi profesorii, educatorii tinerimei, trebuie să fim scoși de sub arbitrariul u­­nui ministru care se schimbă după cum bate vântul. Luând sarcina de a forma generațiuni de oameni, buni cetățeni și culți,—ar zice profesorii,—nu putem se ne lăsăm la voia întâmplării, pentru ca într’un moment o­­pera să ne fie distrusă. Mai mult de­cât atâta, dupe trei­zeci de ani de experiențe­, dacă avem puterea de a munci pentru tinerimea care învață e fo­lositor să funcționăm, căci în acest restimp vom fi câștigat metoda de a preda și cu­noștințe mai multe. Ministrul zice cam aceasta: — Sunt profesori bătrâni, numiți în vremea în care titluri nu se cereau; as­tăzi se cer ast­fel de condiții ca să fii profesor și unii dintre acești bătrâni nu mai corespund misiunii lor și impedică intrarea în lupta culturală a elementelor tinere. De­oare­ce au­, drept pensie, cu leafa și gradația, o sumă lunară destul de însem­nată, de ce oare ei n’ar putea fi puși la retragere de guvern, ca, după 30 de ani de muncă grea, in care ați făcut destui descipoli, să se odihnească? * * * La prima vedere, s’ar părea că și unii au­ dreptate, și alții. Marele Chevreul, chimistul francez, a trăit o sută de ani, ce-ar fi fost dacă ge­nialul profesor ar fi fost luat elevilor săi ? De­sigur că Parisul tot s’ar fi ridicat. Pe de altă parte, sunt bătrâni cari, is­toviți de muncă, nefiind bine preparați de la început, fac pe tinerii școlari să’­și piardă vremea ascultându le cursurile. E leste, după părerea noastră, să se împace lucrurile. Profesorul care a făcut 30 de ani de serviciu, de drept, să potă trece în neactivitate, dacă vrea. Dacă nu vrea, să fie îndrituit ca să’șî continue cursul, în chip facultativ, întru ce privește pe studenți. De­sigur că ast­fel, un Chevreul și-ar avea ascultătorii ser­asidui, și, în interesul științei, ar fi de un îndoit folos. Folosul întâini că luminile bătrânilor ar contribui la luminarea generațiilor tinere . Folosul că bătrânul profesor ar fi un fel de Mentor de drept al tânărului suc­cesor. De aceea credem că lucrurile să pot concilia. Avem speranță că, prin aceste rînduri, am contribuit la potolirea furtunei într’un pahar de apă. In Germania se cer mereu credite mili­­tare, mii de oameni lucrează la graniță fncend căi ferate cari n’au nicî-un interes pentru comerț, șosele al căror capăt e în câmp gol; în turnătorii se desfășură o hărnicie ne­mai­pomenită, pregătindu-se tunuri, puști; la reședința fie­cărui corp de armată se fac noaptea experiențe cu înălțarea și mânarea baloanelor. Rușii, cu toată nevoia în care se află, găsesc destui bani ca să facă tot așa. In Austria, manevrele parțiale nu mai au sfârșit; soldații, pe picior de război și de multă vreme, sunt ținuți într’o continuă mișcare, se repară grabnic cetățile, se curăță șanțurile, se rădică palisade. Mi­niștrii și arhiducii se adună mereu la sfaturi, au tot­deauna pe fețe un aer tainic. Toate astea anunță oare pace­a întreabă org­anul. In Italia se schimbă mereu­ mi­niștrii din cauza creditelor militare cari se cer continuu, a impozitelor noaî ce trebue să se înființeze. In Anglia, prevăzendu-sa furtuna, sa reorganizează grabnic armata, se dreg corăbiile; în toate atelierele engleze răs­pândite în patru colțuri ale lumei, bat ciocanele zi și noapte. Dacă nu e cu pu­tință, încheie organul, ca nici pacea asta, atât de tristă și ruinătoare, și se poată menține, lucru foarte firesc de alt­fel, să nu se tot trîmbițeze atâta că pacea va fi turburată, popoarele având cel mai mare interes să știe ce se­ așteaptă. DIN AUSTRIA Corespondența part. a ziarului " Universul“ v ie iui, 26 Aprilie. Activitate mare între culise O foaie a dat alarma că se lucrează cu o mare activitate în ascuns pe când în față se trîmbițază că pacea nu va fi tul­burată. Foaia zice că poporului, care duce toate in spate, care singur o să facă sa­crificii, nu-i plac surprinderile, trebua să știe la ce să se aștepte. Foaia aruncă o privire asupra activi­­tăței puterilor cari formează tripla alianță. O grevă teribilă Vreau să vorbesc de greva birjarilor din Viena, pe care v’am anunțat’o. Ea e generală; în oraș domnește o adâncă tă­cere, în locul gălăgiei de mai înainte, tă­cere pe care prea puțin o turbură omni­­busele, tramvaiele și trăsurile private. Bă­tăi crâncene s’au­ petrecut în câte­va puncte; greviștii au­ lăsat lungiți în drum, plini cu sânge, fără simțire, pe birjarii cari nu se învoiau­ să facă grevă.­­ Circulă mai multe trăsuri tocmite cu­­ luna sau­ cu septemâna; conducătorii lor le-au­ spoit din notă, acoperind numerele I așa ca să nu se distingă dintre trăsurile­­ private. Nimeni nu se gândește să înde­­­­plinească cererile greviștilor ;­prin urmare , greva o să dureze mult. Sute de procesa i s’au făcut birjarilor cari conform regula­mentelor, trebuiau să se afle pe la gări zilele astea și nu s’au dus. Greva a pricinuit multe neajunsuri străi­nilor, cari, din cauza lipsei de trăsuri cari să le ducă bagajele la gară, au pierdut trenul. S’au urcat prețul velocipedelor, o mulțime de oameni se véd pe strade în­­călzeațî pe bicicle și tricicle. Doi soți cari s’au perdut La gările de nord și de sud d’aci, s’au arestat mai mulți agenți ai unei societăți olandeze de navigație pe ocean, cari, prin tot felul de tertipuri izbutiau să trimită în America familii întregi, de unguri, de cehi sau­ de nemți, în singurul scop ca vapoarele lor să aibă pasageri. Un tînăr, țăran însurat de curând, ple­case cu nevasta la America; el avea un bilet de călătorie Brema-New­ York; un a­­gent l’a făcut să’șî trimită nevasta pe la Brema iar el însuși să călătorească prin Amsterdam spunându’i că de la Brema pleacă vapoare numai pentru femei iar de la Amsterdam numai pentru bărbați. Pros­tul țeran l’a ascultat și și-a trimes feme­­ea pe la Brema iar el s’a îmbarcat la Amsterdam. Ajungând la New­ York a stat o lună căutându’șî nevasta și n’a mai gă­­sit’o ; s’a întors desperat la Brema, a ve­nit la Viena, a umblat pe la satul seu în Stiria, n’o găsește nicăirea ; țeranul a fă­cut o plângere contra agentului care l’a pus la cale să comită gogomănia, și așa s’a arestat agentul și trei tovarăși d’ai lui cari au făcut încă o mulțime de lu­cruri necurate. Malis O cugetare pe Cel ce nu poate să se facă iubit mult, trebue să caute a fi puțin temut.

Next