Universul, iulie 1892 (Anul 10, nr. 152-178)

1892-07-01 / nr. 152

A.NTTL X No. 152; CALE iDAR PE 1892 ORTODOX Marți, 30 Iunie.—Sinodul a 12 apostoli CATOLIC Marți, 13 Iulie. — Ioan Gualb. Soarele răsare, 4.28. Soarele apune 7.42. București, 30 Iunie 1892. Rectificarea calendarului de vine o știre care, dacă s’ar realiza, ne-ar face mare plăcere, căci ar satisface o cerere pe care de mai multe ori am făcut o. E vorba să se întrunească la Constan­­tinopol un mare Sobor Ecumenic al bise­­ricei ortodoxe, pentru rectificarea calen­darului vechiu­ Iulian. Se știe că acest calendar, în uz acum numai în Rusia, România și peninsula Balcanilor, e întemeiat pe un calcul gre­șit, așa că, față cu rectificarea făcută de Papa Gregoriu, rămânem în urmă cu 12 zile acum și pe cât vor trece anii vom remâne și­ mai mult în urmă față cu data adevărată. Aceasta e partea „științifică“ a chestii. Dar sunt și alte consecințe rele ale a­­cestei greșeli de calendar. . * * * In afacerile comerciale, în toate rela­țiile sociale cu străinătatea, te izbești de dificultăți din cauza deosebirii acesteia de date; — cu atât mai mul­t aceasta, cu cât întregul apus civilizat întrebuințează Calendarul rectificat. S’a tot obiectat, dar cu totul fără da temelii, ideii adoptării de către România — susținută cu multă căldură de nemuri­­torul C. A. Rosetti — că ar fi o încălcare a Bisericei ortodoxe. Această obiecție e cu totul neîntemeiată. Nu poate să atingă câtuși de puțin ritul nostru ortodox adoptarea calenda­rului Gregorian. Cine face asemenea obiecție nu-și dă samă de faptul că sărbătorile mari crești­nești variază independent de dată și de stil, — spre pildă Paștile, Ispasul, etc. * * * Cu două calendare — căci suntem ne­voiți să ținem seamă de cel Gregorian, —• dovadă că la Paște, la Căile ferate acesta d­in urmă e întrebuințat, se face o încur­cătură în toate afacerile, din cauza unei simple încăpățînări. C. A. Rosetti ceruse ca să se modifice calendarul printr’o lege, numai pentru nevoile noastre românești, dar n’a fost ascultat. E ridicolă acuzația ce s’ar face reformei că e sacrilege, căci în acest caz toți cato­licii ar fi sacrilegi fiind­ că au­ urm­at re­forma Papei Grigorie. Insă, dacă nu s’au găsit oameni la noi, cari să poată realiza pe cale civilă o a­­semenea reformă, am dori foarte mult ca ea să se facă pe cale bisericească și Con­­ciliul ecumenic întiunindu-se la Constan­­tinopol să adopte stilul nou­, ca să dărîme ast­fel și ultimele scrupuluri ale oamenilor, cari conduc afacerile la noi. Din Rusia (Corespondența parte a ziarului „Universul“) Petersburg, 20 iunie 1892. Politica externă Bărbații politici cred, că o strânsă le­gătură cu Franța nu numai că va fi fa­vorabilă intereselor rusești ia Afganistan și Constantinopol, dar va pune tot­odată capăt tendințelor de supremație ale Ger­maniei atât in Europa cât și în cele­l­alte continente. Opinia publică e de părere că­­ alianța Franco-rusă, nu e făcută din cine jstie ce apropiere de vederi și de senti- 6 Bani i Capitală—10 Bani în Județe­ mente între Francezi și Ruși, ci din cauză, că aceste două puteri voesc să fie echilibrul politicei europene —­ echilibru surm­cinat de Germania și Austro-Ungaria. Alt­ cum nici nu sa poate explica, pentru ce Franța, liberală și democratică a dat mâna cu Rusia reacționară și despotică. Politica internă D. de Medem, guvernatorul civil al Poloniei rusești și-a dat demisia — după cum au­ și anunțat deja — din cauza neînțelegerii sale cu guvernatorul general Gurko. Știrea aceasta a produs o mare sen­zație în toate stratele societății, căci e vorba nu de o neînțelegere și atonitict per­sonal ci de un sistem de guvernământ și administrație. Se știe că în Polonia rusească­ domnește o mare serbare între lucrătorii din diferitele fabrici, mai cu seamă între cei din Lodz. Nihiliștii și socialiștii din Varșovia lu­crează pe capete pentru a ațîța în inimile urm­enilor spiritul revoluționar. Polonezii austriaci, germani și ruși fac propagandă acută pentru ideia reconsti­tuirei fostului regat al Poloniei. Muncitorii germani voesc să atragă în partea lor pe Polonii ruși etc. Acestea sunt cauzele fierberii ce dom­nește în Polonia. Negreșit, că generalul Gurko, un om foarte energic a expulsat pe toți lucrător­iii străini—în immer de câte­va sute—și e gata să ia alte măsuri și mai drastice. De aceea d. Medem și-a dat demisia căci densul nu se împacă cu acest mod de administrație. Berăria bavareză Ia eSfigrație teatrala Sin Ulcăsa. — (Vezi pag. 3-a). In alte părți ale terii In urma h­olerei ce bântuie în sud-estul țării, populația e surescitată grijav. După cum aț­ anunțat deja, lucrăttorii din As­trahan s’au revoltat voind să fugă din toate fabricile. Intre ei și poliție s’au­ întâmplat încăe­­rări sângeroase. * * * întreg comerciul Rusiei cu­ Baku, cu Persia și Asia­ Centrală se face prin As­trahan. Orașul acesta e în strânsă legă­tură cu toate porturile și orașele comer­ciale de-a lungul Volgei. Prin urmare odată h­olera izbucnită la Astrahan, negreșit că întreagă Rusia va fi bântuită de­ acest flagel teribil. Guvernul cu toată carantina nu poate face aproape nimic, căci poporul e dat deja pradă acestei epidemii de vreme ce el e bântuit de foamete și așa­dar îi lip­sesc cele mai necesare mijloace ca mân­carea și băutura, cari să-i facă organiz­­mul resistibil influenții epidemiei. Din Odesa o broșură de la comitetul bursei din Odesa face o dare de seamă despre indus­tria și comerciul Rusiei meridionale pe anul 1891. Din notele conținute în citata broșură rezultă că, totalul export de cereale din Odesa în 1891 se urcă la cifra de 84,936,000 puduri, reprezintând o valore de 81,932,000 ruble, iar în anul 1890, exportul era de 89.120.000 puduri, pentru o valoare de 90.760.000 ruble, prin urmare o scădere de 1,634,000 ruble pentru anul 1891 în comparație cu anul 1890. Șoarecii în sud-vestul Rusiei s’a observat nu de mult un fenomen foarte curios: au dis­părut toți șoarecii nu numai din câmp ci și de prin sate. Un ziar din Kiev spune, că în toamna anului trecut au­ fost pe a­­colo așa de mulți șoareci, în­cât oamenii au­ suferit pagube enorme. Agricultorii se temeau că șoarecii le vor face stricăciuni mari în bucatele de pe câmp și din ham­bare, când de-odată irigată de seamă cu uimire, dar și cu bucurie, că la începutul primăverii nu se mai vedea nici un șoa­rece ; nu mai rămăsese de­cât nenumărate găuri prin câmp și prin grădini. Oamenii dați din cap și nu-șî pot ex­plica acest fenomen. O legendă despre h­­oleră Lumea din Tiflis îșî reamintește acum despre o legendă curioasă, în care se arată ce efect mare are h­olera asupra oamenilor. Iată legenda orientală: „Odată un preot mergea călare pe mă­gar către Tiflis. In drum îi iese înainte o fantomă groaznic de urâtă. Preotul însemni de spaimă dar reculegându-se nițel întrebă fantoma : „Cine ești tu și unde te duci?“ — „Eu sunt Cholera. D-zcă m’a trimes în oraș ca să omor pe toți păcătoșii“. — „Și câți păcătoși sunt în oraș ?“ — „500“. . . — „Ascultă dragă“ zise preotul—„Jură aici înaintea mea, că nu vei omorî mai mult de 500 de oameni.“ Fantoma jură. Apoi preotul o luă cu el pe măgar și intrară în oraș. Ajungând acolo se des­­părțiră și fie­care por­i care încotro. Peste­ o lună preotul veni iar în oraș, întrebă pe unii și pe alții câți inși au mu­rit de h­­oleră, — „3,000,“ i se răspunse. — „A dracului fantomă“— zicea popa­­—„stai că pui cu mâna pe tine“. Să mă înșeli tu pe mine! Stai numai....“ După câtă­va vreme preotul întâlnește pe drum pe fantomă. — „Ia ascultă să, ce? așa te ții de vorbă ? Mi-am zis că nu omori de­cât 500, și când colo ei au murit 3000 ! Apoi începu să facă lui „Madame Cho­lera“ o morală strașnică. Cholera începu să se jure pe toți d-zeiî, 1 că n’a omorât de cât 500, dar că „ceî­­l-’alțî au­ murit de frică.“ De­sigur că în legenda aceasta orien­tare se află o mare parte de adevăr, Kaminsky. Un viteaz Nu de mult a sosit la Petersburg un moșneag, căpitanul în retragere Belussow în vârstă de 70 de ani, purtând cu voi­­nicie uniforma batalionului 10 din Tur­kestan. El a plecat din Djurkent (frontiera Chi­nei) la sfîrșitul lui Septembrie 1891 și a venit pe jos până în capitala imperiului. Scopul pentru care a venit este ca să pre­zinte țarului o petiție spre a asigura edu­cația celor 12 copii ai săi. Țarul a satis­făcut cererea unchiașului, sperând, că și conii vor fi ca tatăl lor oficial. D. doctor Gheorghe Tim­ășescu, este numit me­dic al plășei Constanța din județul Constanța. * I­. I. Vartica se numește magaziner și inten­dent al cancelariei eforiei spitalelor civile din Bu­curești și al localului băilor de pe Bulevard. * D-nii Ion Procopiu, Ion Grindureanu, Ion Con­­stantinescu și N. Bădulescu, sunt numiți controlori fiscali clasa III. * Sunt numiți în serviciul caselor de credit a­­gricol: D-nii Tase Hagianu, controlor în jud. Ialomița; Gh. Em. Budișteanu, controlor în jud. Dorohoiu ; Constantin Crisenghy, controlor în jud. Ilfov ; Va­­sile Demetrescu, copist clasa I în jud­. Olt. * D. Vasile G. Popovici, copist în serviciul ca­sieriilor generale de județe. ------­----­­­ PROCESUL ASASINILOR LUI BELDEFF (Prin fir telegrafic) (Urmare) Sofia, 28 Iunie. Ședința de dimineața.­­ Mai sunt opt martori de ascultat; ascultarea lor va fi probabil sfîrșită după amiază. Prodanoff depune că pe timpul când se afla la Ga­lați a întâlnit la hotel pe două emigrați între cari Millkoff care spuneau că sunt asasinii lui Bek­eff. Milkoff mărturisea că chiar densul a tras. Milkoff­ neagă. Alți martori depun în privința rolului jucat de Popoff în afacerea din Burgas. Gendarmul Antonoff care însoțea pe m­i­­­niștri în seara crimei, zice că asasinii e­­rau în număr de patru și că a rănit pe unul din ei cu o lovitură de sabie. Martorul Stolmenoff (deputat) zice că Zdraveoff ii vorbise de complotul pe care Gheorghieff și complicii săi îl pregăteau și al cărui inițiator era Karaveloff: la 12 octombre 1890 Zdrav­off i-a vorbit și a făcut cunoscut despre aceasta d-lui Stam­­b u!­off. D. Karaveloff face să se observe că în fața comisiunii de anchetă martorul Stol­menoff nu spusese nimic de dânsul dar că acuzase pe Mogoll; azi el zice contrariul: „Vedeți — zice dânsul tribunalului — va­loarea martorilor voștri.“ Ședința de după amiază. — Ilie Gheor­ghieff extrădat de Bavaria și care va trece înaintea tribunalului ordinar ca complice în complotul contra d-lui Stambuloff a fost citat că martor. Acesta este un partizan­­ și prieten al d-luî Karaveloff; el n’a zis nimic acestuia despre complot și nici lui Lepatroff; de altmintrerea el neagă ori­ce participare la complot. Depoziția celor­l­alți martori nu prezintă nimic de însemnat. Prevenitul Vasilieff răs­punzând la o întrebare a procurorului zice:­­ „Primiam lefurile noastre de la departa­­­­mentul asiatic“; prevenitul a primit de­­ mai multe ori bani de la Krivtzoff. Se dă apoi citire protocoalelor care re­latează asasinarea lui Belceff, raporturile experților asupra revolverelor găsite în grădina publică,­­ asupra scrisului pre­venitului Milaroff și a numeroaselor scri­sori ale prevenitului. Dezbaterile vor începe marți din cauza sărbătorii de luni. Rosetti prisonier la Craiova Dumineca trecută, d. Iloria C. A. Ro­setti a fost făcut prisonier de către po­liție în gara Craiovei. D. Iloria Rosetti trecea cu trenul fulger la Paris însoțit fiind de soția d-sale. In tren se găsea și cumnatul d-sale d. Mihail Cornea. La gara Craiovei d. Rosetti și d. Cornea se dau jos și intră in restaurant. Aci d. Cornea îșî propune să facă o glumă, și văzând pe comisarul de serviciu, ii arată pe d. Rosetti spunându-i că este Andronic cel cu apa de aur,­­și că voește să fugă din țară ca să scape de urmă­rirea justiției. Comisarul nici una nici două, pune repede mâna pe d. Rosetti. In momentul acesta clopotul sună de trei ori și trenul pornește, iar d. Rosetti, cu toate protestările ce face, remâne prisonier întâmplări din țară Foc Vineri, pe la orele 12 din ziua­ foc a isbucnit în strada Smârdan din­ Craiova, în niște grajduri, proprietatea d-lui Vasile Pleșoianu, fost prefect de Gorj. Focul a luat naștere de la un ferar, că­ruia d. Pleșoianu ’i-a închiriat șopronul, și s’a lățit până în pod, unde iera o can­titate de fân. D. Căpitan Baitler, șeful poliției, s’a transportat imediat la fața locului. Mulțumită energiei pompierilor, focul a putut fi stins pe la orele 4 după amiazi. Pagubele sunt evaluate la vre-o 2000 de lei, au­ ars câte­va roate de trăsură și alte lucrări de lemn.

Next