Universul, iulie 1892 (Anul 10, nr. 152-178)
1892-07-01 / nr. 152
A.NTTL X No. 152; CALE iDAR PE 1892 ORTODOX Marți, 30 Iunie.—Sinodul a 12 apostoli CATOLIC Marți, 13 Iulie. — Ioan Gualb. Soarele răsare, 4.28. Soarele apune 7.42. București, 30 Iunie 1892. Rectificarea calendarului de vine o știre care, dacă s’ar realiza, ne-ar face mare plăcere, căci ar satisface o cerere pe care de mai multe ori am făcut o. E vorba să se întrunească la Constantinopol un mare Sobor Ecumenic al bisericei ortodoxe, pentru rectificarea calendarului vechiu Iulian. Se știe că acest calendar, în uz acum numai în Rusia, România și peninsula Balcanilor, e întemeiat pe un calcul greșit, așa că, față cu rectificarea făcută de Papa Gregoriu, rămânem în urmă cu 12 zile acum și pe cât vor trece anii vom remâne și mai mult în urmă față cu data adevărată. Aceasta e partea „științifică“ a chestii. Dar sunt și alte consecințe rele ale acestei greșeli de calendar. . * * * In afacerile comerciale, în toate relațiile sociale cu străinătatea, te izbești de dificultăți din cauza deosebirii acesteia de date; — cu atât mai mult aceasta, cu cât întregul apus civilizat întrebuințează Calendarul rectificat. S’a tot obiectat, dar cu totul fără da temelii, ideii adoptării de către România — susținută cu multă căldură de nemuritorul C. A. Rosetti — că ar fi o încălcare a Bisericei ortodoxe. Această obiecție e cu totul neîntemeiată. Nu poate să atingă câtuși de puțin ritul nostru ortodox adoptarea calendarului Gregorian. Cine face asemenea obiecție nu-și dă samă de faptul că sărbătorile mari creștinești variază independent de dată și de stil, — spre pildă Paștile, Ispasul, etc. * * * Cu două calendare — căci suntem nevoiți să ținem seamă de cel Gregorian, —• dovadă că la Paște, la Căile ferate acesta din urmă e întrebuințat, se face o încurcătură în toate afacerile, din cauza unei simple încăpățînări. C. A. Rosetti ceruse ca să se modifice calendarul printr’o lege, numai pentru nevoile noastre românești, dar n’a fost ascultat. E ridicolă acuzația ce s’ar face reformei că e sacrilege, căci în acest caz toți catolicii ar fi sacrilegi fiind că au urmat reforma Papei Grigorie. Insă, dacă nu s’au găsit oameni la noi, cari să poată realiza pe cale civilă o asemenea reformă, am dori foarte mult ca ea să se facă pe cale bisericească și Conciliul ecumenic întiunindu-se la Constantinopol să adopte stilul nou, ca să dărîme astfel și ultimele scrupuluri ale oamenilor, cari conduc afacerile la noi. Din Rusia (Corespondența parte a ziarului „Universul“) Petersburg, 20 iunie 1892. Politica externă Bărbații politici cred, că o strânsă legătură cu Franța nu numai că va fi favorabilă intereselor rusești ia Afganistan și Constantinopol, dar va pune totodată capăt tendințelor de supremație ale Germaniei atât in Europa cât și în celelalte continente. Opinia publică e de părere că alianța Franco-rusă, nu e făcută din cine jstie ce apropiere de vederi și de senti- 6 Bani i Capitală—10 Bani în Județe mente între Francezi și Ruși, ci din cauză, că aceste două puteri voesc să fie echilibrul politicei europene — echilibru surmcinat de Germania și Austro-Ungaria. Alt cum nici nu sa poate explica, pentru ce Franța, liberală și democratică a dat mâna cu Rusia reacționară și despotică. Politica internă D. de Medem, guvernatorul civil al Poloniei rusești și-a dat demisia — după cum au și anunțat deja — din cauza neînțelegerii sale cu guvernatorul general Gurko. Știrea aceasta a produs o mare senzație în toate stratele societății, căci e vorba nu de o neînțelegere și atonitict personal ci de un sistem de guvernământ și administrație. Se știe că în Polonia rusească domnește o mare serbare între lucrătorii din diferitele fabrici, mai cu seamă între cei din Lodz. Nihiliștii și socialiștii din Varșovia lucrează pe capete pentru a ațîța în inimile urmenilor spiritul revoluționar. Polonezii austriaci, germani și ruși fac propagandă acută pentru ideia reconstituirei fostului regat al Poloniei. Muncitorii germani voesc să atragă în partea lor pe Polonii ruși etc. Acestea sunt cauzele fierberii ce domnește în Polonia. Negreșit, că generalul Gurko, un om foarte energic a expulsat pe toți lucrătoriii străini—în immer de câteva sute—și e gata să ia alte măsuri și mai drastice. De aceea d. Medem și-a dat demisia căci densul nu se împacă cu acest mod de administrație. Berăria bavareză Ia eSfigrație teatrala Sin Ulcăsa. — (Vezi pag. 3-a). In alte părți ale terii In urma holerei ce bântuie în sud-estul țării, populația e surescitată grijav. După cum aț anunțat deja, lucrăttorii din Astrahan s’au revoltat voind să fugă din toate fabricile. Intre ei și poliție s’au întâmplat încăerări sângeroase. * * * întreg comerciul Rusiei cu Baku, cu Persia și Asia Centrală se face prin Astrahan. Orașul acesta e în strânsă legătură cu toate porturile și orașele comerciale de-a lungul Volgei. Prin urmare odată holera izbucnită la Astrahan, negreșit că întreagă Rusia va fi bântuită de acest flagel teribil. Guvernul cu toată carantina nu poate face aproape nimic, căci poporul e dat deja pradă acestei epidemii de vreme ce el e bântuit de foamete și așadar îi lipsesc cele mai necesare mijloace ca mâncarea și băutura, cari să-i facă organizmul resistibil influenții epidemiei. Din Odesa o broșură de la comitetul bursei din Odesa face o dare de seamă despre industria și comerciul Rusiei meridionale pe anul 1891. Din notele conținute în citata broșură rezultă că, totalul export de cereale din Odesa în 1891 se urcă la cifra de 84,936,000 puduri, reprezintând o valore de 81,932,000 ruble, iar în anul 1890, exportul era de 89.120.000 puduri, pentru o valoare de 90.760.000 ruble, prin urmare o scădere de 1,634,000 ruble pentru anul 1891 în comparație cu anul 1890. Șoarecii în sud-vestul Rusiei s’a observat nu de mult un fenomen foarte curios: au dispărut toți șoarecii nu numai din câmp ci și de prin sate. Un ziar din Kiev spune, că în toamna anului trecut au fost pe acolo așa de mulți șoareci, încât oamenii au suferit pagube enorme. Agricultorii se temeau că șoarecii le vor face stricăciuni mari în bucatele de pe câmp și din hambare, când de-odată irigată de seamă cu uimire, dar și cu bucurie, că la începutul primăverii nu se mai vedea nici un șoarece ; nu mai rămăsese decât nenumărate găuri prin câmp și prin grădini. Oamenii dați din cap și nu-șî pot explica acest fenomen. O legendă despre holeră Lumea din Tiflis îșî reamintește acum despre o legendă curioasă, în care se arată ce efect mare are holera asupra oamenilor. Iată legenda orientală: „Odată un preot mergea călare pe măgar către Tiflis. In drum îi iese înainte o fantomă groaznic de urâtă. Preotul însemni de spaimă dar reculegându-se nițel întrebă fantoma : „Cine ești tu și unde te duci?“ — „Eu sunt Cholera. D-zcă m’a trimes în oraș ca să omor pe toți păcătoșii“. — „Și câți păcătoși sunt în oraș ?“ — „500“. . . — „Ascultă dragă“ zise preotul—„Jură aici înaintea mea, că nu vei omorî mai mult de 500 de oameni.“ Fantoma jură. Apoi preotul o luă cu el pe măgar și intrară în oraș. Ajungând acolo se despărțiră și fiecare pori care încotro. Peste o lună preotul veni iar în oraș, întrebă pe unii și pe alții câți inși au murit de holeră, — „3,000,“ i se răspunse. — „A dracului fantomă“— zicea popa—„stai că pui cu mâna pe tine“. Să mă înșeli tu pe mine! Stai numai....“ După câtăva vreme preotul întâlnește pe drum pe fantomă. — „Ia ascultă să, ce? așa te ții de vorbă ? Mi-am zis că nu omori decât 500, și când colo ei au murit 3000 ! Apoi începu să facă lui „Madame Cholera“ o morală strașnică. Cholera începu să se jure pe toți d-zeiî, 1 că n’a omorât de cât 500, dar că „ceîl-’alțî au murit de frică.“ Desigur că în legenda aceasta orientare se află o mare parte de adevăr, Kaminsky. Un viteaz Nu de mult a sosit la Petersburg un moșneag, căpitanul în retragere Belussow în vârstă de 70 de ani, purtând cu voinicie uniforma batalionului 10 din Turkestan. El a plecat din Djurkent (frontiera Chinei) la sfîrșitul lui Septembrie 1891 și a venit pe jos până în capitala imperiului. Scopul pentru care a venit este ca să prezinte țarului o petiție spre a asigura educația celor 12 copii ai săi. Țarul a satisfăcut cererea unchiașului, sperând, că și conii vor fi ca tatăl lor oficial. D. doctor Gheorghe Timășescu, este numit medic al plășei Constanța din județul Constanța. * I. I. Vartica se numește magaziner și intendent al cancelariei eforiei spitalelor civile din București și al localului băilor de pe Bulevard. * D-nii Ion Procopiu, Ion Grindureanu, Ion Constantinescu și N. Bădulescu, sunt numiți controlori fiscali clasa III. * Sunt numiți în serviciul caselor de credit agricol: D-nii Tase Hagianu, controlor în jud. Ialomița; Gh. Em. Budișteanu, controlor în jud. Dorohoiu ; Constantin Crisenghy, controlor în jud. Ilfov ; Vasile Demetrescu, copist clasa I în jud. Olt. * D. Vasile G. Popovici, copist în serviciul casieriilor generale de județe. ---------- PROCESUL ASASINILOR LUI BELDEFF (Prin fir telegrafic) (Urmare) Sofia, 28 Iunie. Ședința de dimineața. Mai sunt opt martori de ascultat; ascultarea lor va fi probabil sfîrșită după amiază. Prodanoff depune că pe timpul când se afla la Galați a întâlnit la hotel pe două emigrați între cari Millkoff care spuneau că sunt asasinii lui Bekeff. Milkoff mărturisea că chiar densul a tras. Milkoff neagă. Alți martori depun în privința rolului jucat de Popoff în afacerea din Burgas. Gendarmul Antonoff care însoțea pe miniștri în seara crimei, zice că asasinii erau în număr de patru și că a rănit pe unul din ei cu o lovitură de sabie. Martorul Stolmenoff (deputat) zice că Zdraveoff ii vorbise de complotul pe care Gheorghieff și complicii săi îl pregăteau și al cărui inițiator era Karaveloff: la 12 octombre 1890 Zdravoff i-a vorbit și a făcut cunoscut despre aceasta d-lui Stamb u!off. D. Karaveloff face să se observe că în fața comisiunii de anchetă martorul Stolmenoff nu spusese nimic de dânsul dar că acuzase pe Mogoll; azi el zice contrariul: „Vedeți — zice dânsul tribunalului — valoarea martorilor voștri.“ Ședința de după amiază. — Ilie Gheorghieff extrădat de Bavaria și care va trece înaintea tribunalului ordinar ca complice în complotul contra d-lui Stambuloff a fost citat că martor. Acesta este un partizan și prieten al d-luî Karaveloff; el n’a zis nimic acestuia despre complot și nici lui Lepatroff; de altmintrerea el neagă orice participare la complot. Depoziția celorlalți martori nu prezintă nimic de însemnat. Prevenitul Vasilieff răspunzând la o întrebare a procurorului zice: „Primiam lefurile noastre de la departamentul asiatic“; prevenitul a primit de mai multe ori bani de la Krivtzoff. Se dă apoi citire protocoalelor care relatează asasinarea lui Belceff, raporturile experților asupra revolverelor găsite în grădina publică, asupra scrisului prevenitului Milaroff și a numeroaselor scrisori ale prevenitului. Dezbaterile vor începe marți din cauza sărbătorii de luni. Rosetti prisonier la Craiova Dumineca trecută, d. Iloria C. A. Rosetti a fost făcut prisonier de către poliție în gara Craiovei. D. Iloria Rosetti trecea cu trenul fulger la Paris însoțit fiind de soția d-sale. In tren se găsea și cumnatul d-sale d. Mihail Cornea. La gara Craiovei d. Rosetti și d. Cornea se dau jos și intră in restaurant. Aci d. Cornea îșî propune să facă o glumă, și văzând pe comisarul de serviciu, ii arată pe d. Rosetti spunându-i că este Andronic cel cu apa de aur,și că voește să fugă din țară ca să scape de urmărirea justiției. Comisarul nici una nici două, pune repede mâna pe d. Rosetti. In momentul acesta clopotul sună de trei ori și trenul pornește, iar d. Rosetti, cu toate protestările ce face, remâne prisonier întâmplări din țară Foc Vineri, pe la orele 12 din ziua foc a isbucnit în strada Smârdan din Craiova, în niște grajduri, proprietatea d-lui Vasile Pleșoianu, fost prefect de Gorj. Focul a luat naștere de la un ferar, căruia d. Pleșoianu ’i-a închiriat șopronul, și s’a lățit până în pod, unde iera o cantitate de fân. D. Căpitan Baitler, șeful poliției, s’a transportat imediat la fața locului. Mulțumită energiei pompierilor, focul a putut fi stins pe la orele 4 după amiazi. Pagubele sunt evaluate la vre-o 2000 de lei, au ars câteva roate de trăsură și alte lucrări de lemn.