Universul, iulie 1892 (Anul 10, nr. 152-178)

1892-07-22 / nr. 170

Universul No. 170. întâmplări din țara Dramă de mizerie În noaptea de 16 spre 17 Iulie s’a gă­sit ucis un tîner în gara Bărboși. Ucisul avea tâmpla perforată de un glonț. Lângă dânsul s’a găsit un revolver iar în buzunar o cutie de chibrituri și 25 de bani. De almintrelea era bine îmbră­cat și se crede că s-a sinucis. Procurorul și doctorul au fost înșciințați telegrafic. Sinuciderea se atribue mizeriei. Copilă arsă o copilă numită Marioara, în etate­­a de 4 luni, a locuitorului Mihalache Maxim, din cătunul Curtești, comuna Curtești, jud. Botoșani, ce se afla dormind lângă mama sa, care era bolnavă într-o colibă și unde era foc în mijloc, copila, tîrîndu-se lângă foc, a fost friptă foarte grav la piciorul și mâna dreaptă, din care cauză a încetat­­ din viață. Om neînțelept Marca Spoială, din Oțetești, jud. Bacău, se duse ca de obicei fl, să adune uscături pentru foc din pădurea d-nei Hanul. Suindu se într’un pom ca să ia crâmpei uscate pentru foc, de o dată se rupse o cracă. Nenorocitul căzu jos și, stâlcindu-se rea mult peste o oră de suferință, înecați Tânărul Dumitrache ’Mocanu, din Co­­mănești județul Bacăi, ducând pe apa pî­­rîului Asen­ niște butuci de brad spre fa­brica de la Păltiniș s’a înecat.­­ De către locuitorul Neculai Țară­­­ Lungă, s’a găsit în apa rîului Bistrița,­­teritoriul comunei Letea, din județul Bacău , cadavrul unui individ necunoscut înecat. Accident Locuitorul Filip Zăbaria, din comuna Dă­­ița județul Vlașca, înapoindu se cu calul său de la fântână având cu sine o bâtă cu apă, s’a întâlnit cu locuitorul Gheorghe An­­drone, care era însoțit de soția sa și de un copil anume Marin, în etate ca de 4 ani și jum., care copil apropiindu-se prea mult de cal, a fost lovit cu piciorul în piept, așa că, după o jumătate oră de suferință a încetat din viață. Cazul s’a comunicat d-luî procuror local. ¥>9 ale armatei S’a înaintat la gradul­­ de sub-locotenent în re­zervă în arma artileriei sergentul bacalaureat I­­vanovici Stelian din regimentul 2 artilerie. ■ — Demisiunea registratorului-arh­ivar Ion Gheor­­ghiu, de la pulberăria armatei este primită și tot­o de o­dată se numește în locul său fostul elev guard de artilerie clasa I Ionescu Theodor. — Căpitanul de port clasa II Constantin Pas­cal, din serviciul inspectoratului porturilor, se­­ trece în poziție de retragere din oficiu, de­oare­ce a trecut limita de vârstă prevăzută. Ploi torențiale cu­ trăsnete Marî stricăciuni Ploile continuă a face mari daune și a produce nenorociri în toată țara. Iată cronica zilei: Teatovul. — Căzând ploaie pe teri­toriul comunei Ibănesci, a rupt un pod cu desăvîrșire, a distrus pe alte trei, a rupt ogoarele cu popușoiu ale sătenilor și arendașilor, a mărit parte din șesuri du­­­feneață, a luat snopi și poloage de pâne, înecând în același timp și un mânz al locuitorului Dascălu­ Dumitru. Paguba este, aproximativ, de 2.000 lei.­­ Asemenea a căzut pe teritoriul co­munei Bălăbănesci, o ploaie torențială în­soțită de tunete, în­cât apele au­ rupt drumurile și podețele din interiorul co­munei, inundând cu 3 fălci fâneață. In ace­ași timp a fost trăsnit un bou­ al locui­torului Vasile M. Codreanu.­­ Pe teritoriul comunei Cărăpcești, a căzut ploaie torențială însoțită de grindină în mărimea oului de porumb, iar alta și mai mare cauzând stricăciuni considera­bile lanurilor, pânei albe, porumbului din țarina locuitorilor, cum și recoltelor de pe moșia arendașului F. Aninos din acea comună. Paguba cauzată se urcă la vre-o 5.000 lei pe partea locuitorilor și 5.000 lei pe a arendașului Aninos. Trăsnetul a căzut pe casa d-lui Mihail Deciu, din urbea Bârlad, despărțirea I, strada Aurită; scânteia electrică a sfărîmat jumătate din coșul sobei, iar casele fiind închise, căci d. Deci i­eșise afară din oraș, nu se știe dacă li se vor fi cauzat și alte stricăciuni în interior. Bacăra.­­ Pe teritoriul comunelor Pâncesci, Monastirea-Cașinu și Jevreni, a căzut ploaie torențială cu furtună și grin­dină până la mărimea nucilor, cauzând stricăciuni la 128 hectare, 50 arii vie; a distrus 20 hectare, 50 arii vie, și 35 hec­tare porumb; și a inundat 100 hectare fânețe și 2 hectare vie.­­ Pe teritoriul comunei Jevreni, au căzut ploi torențiale inundând cu 8 fălci fâneață. Ploile au­­ stricat mai multe dru­muri. Hip­roara.­Ploaia torențială căzută pe teritoriul județului Roman, a făcut urmă­toarele stricăciuni și pagube la comunele ad­­notate și anume: La comuna Miclăușeni a inundat cu 6 hectare păpușoii­ și grădini cu zarzavaturi ale locuitorilor din satul Miclăușeni, toată grădina d-lui proprietar și ca 10 hectare curechiște a locuitorilor din cătunul Butea. A inundat cu desăvârșire ca 73 hectare fenețe ale locuitorilor, căpițele și brazdele ce erau cosite și neridicate au fost luate și duse de curentul apei, de­și parte au­­ fost aruncate la maluri, dar nu mai sunt de nici un folos proprietarului lor, fiind amestecate cu mălitură. A rupt podețele de pe șoseaua comunală Miclăușeni-Butea-Luțca Doljesei, întreru­pând comunicația . A luat și dus tot lemnul ce era adunat de comună la locul numit „Săraturi“ pen­­tru construirea unui podeț. A inundat casele locuitorilor loan Mu­­rariț­, loan Bahnariu, Vasile Bahnariu, Sava Gârbei și bordeele desrobiților Lupu Gâlcă, Iordache Gâlcă și loan Nona, pro­prietarii caselor și bordeelor au­ scăpat ca parte din lucruri, iar parte din acestea au fost luate și duse de apă. Cu această ocasiune s’a înecat locuito­rul Mandi Alexa, din comuna Miclăușeni. Din cercetările făcute de d. sub-prefect, rezultă că acest locuitor ia unire cu mai mulți alții, adunându-se la podul de pia­tră din Miclăușeni pentru a abate la mal toată lemnăria și căpițele de fân ce aducea curentul apei, numitul s’a suit pe parapetul de piatră al podului și, voind cu un par a abate la mal o căpiță de fân ce trecea pe sub pod și-a pierdut echilibrul și a căzut în apă, de al cărui curent a fost luat și dus , cu tot ajutorul ce s’a căutat a i se da, a fost cu neputință de a’l putea scăpa. Cadavrul s’a găsit a doua zi, la orele 5 dimineața, în niște crăngi ale unei ri­­chite nu departe de locul unde căzuse, de unde a fost scos și dus la locuința sa. Pe urma numitului a rămas soția și o copilă de 14 ani. La comuna Boghicea­nu s’a cauzat alte stricăciuni de cât s’a inundat ca 8 hectare iarbă a proprietăței și ca un hectar a lo­cuitorilor. La comuna Heleștieni s’a deteriorat în mai multe părți șoselele județene și comu­nale de pe teritoriul acelei comune, rui­­nându-se și mărindu-se mai multe podețe de pe acele șosele. La comuna Strunga nu s’a cauzat alte stricăciuni recoltelor de­cât aproximativ ca la 6—7 hectare porumb și parte din iarba ce s’a marit din causa apei; aseme­nea s’a rupt un podeț și deteriorat șo­seaua comunală Brătulești. Acte officiale S’a înaintat în postul de șef de biurou­, în di­recțiunea generală a telegrafelor și poștelor, ac­tuali! oficianți inferior! gradul I Vasilescu Cons­tantin și Stoenescu loan II. In clasa de oficianți superiori gradul III actu­ali! oficianți inferior! gradul I Penescu Mihail, Silivestru Ștefan, Creangă Vasile, Bartolani Hec­tor, Boicescu Uluse, Steliu Petre, Ionescu Mihail I, Sion Ștefan, Mihali Ignat, Botez Ioan II, Ma­­nolescu Ștefan, Lascar Constantin, Niculcea Cons­tantin, Lascovici Alexandru și Popovici Mihail. * D. dr. I. Buda-Dăscălescu, este numit medic la plasa Oltu-Topolog din județul Argeș. * D. George Melinescu, șef de depozit clasa II pentru vînzere în serviciul regie­ monopolurilor Statului, este confirmat cămăraș al salinei Slănic, cu gradul de cămăraș clasa II. Pin R.-Sarat (Corespondența part. a ziarului „ Universul“) R.-Sărat, 15 Iulie. Moarte subită Pe când locuitorul George Ifrim, din comuna Broscani, lucra pe câmp, căzu din picioare și muri subit. Nenorocire Copilul Niculae în etate de 14 ani, fiul lui Vasile Ursu din comuna Dealu-lung, suindu-se într’un stejar după un cuib de paseri, de o dată claca pe care se urcase fiind putredă se rupse, ast­fel că nenoro­citul copil căzu, rupându-șî o mână și ambele picioare. Fecunditate Femeia Marghioala, soția lui Grigore Popescu din comuna Dimitresci, a născut 4 copii de­odată dintre cari 3 băeți și o fată. Mama și copiii sunt pe deplin sănă­toși. C. 1». Un­ sfat pe zi In timpul asfixiere­, deasă în centrele populate, trebue să se pună asfixiatul în­­tr’un loc răcoros, să se desbrace toate hainele care ar putea să -i jeneze respi­­rațiunea. Să se fre­ e apoi cu apă ames­tecată cu oțet, și să i se dea lemonadă de zamă de lămâie. Dacă asfixia ar resista la aceste prime încercări, trebue sa se facă us de respira­­țiunea așa numită gură la gură, care con­sistă în a aplica gura peste aceea a îne­catului strîngendu-I nările cu degetele, spre a împedeca aerul de a eși pe nas. Se suflă cu putere cât­va timp. După ce s’a lăsat să iasă aerul umflat, se reîncepe imitând mișcarea regulată a respirațiunii obicinuite. In toate asfixiile este bine de a nu ceda ușor cu încercările de a readuce la viață pe asfixiați: nu sunt rari cozurile în care se văd asfixiați, redeșteptându-se după un timp destul de lung. INTMPLĂRÎ din CAPITALĂ Sustracțiune Vasile Mile, conductor de bagaje la căile ferate, e încredințat că serviciul controlarea mărfurilor și a bagajelor nu e bine organizat. Pentru ca să facă un început bun, el trecu peste toată eratehia și sparse un cufăr dintr’un vagon, ca să vadă ce e intr’énsul. Eu prins asupra faptului. In loc de recompensă, a fost arestat, se vede că din cauză că, de a se aduna e permis la C. F. R., dar a se sustrage, nu. Nenorocire Gheorghe Danțescu, lucrător la d-na Elena Kre­­țulescu, din strada Știrbey-Vodă no. 86, și-a găsit moartea într-un chip neașteptat. EL locuia în mansardă, și voind să se coboare, căzu pe trepte în jos și se lovi atât de grav la cap încât reunise mort. Pernă furată Omul, când doarme, nici nu fără, nici nu minte, nici nu omoară. Alecu Magora era înboldit de Necuratul ca se -și facă zestre și să se însoare. Cu ce să înceapă ? Somnul e fericirea.—O pernă era să fie începu­tul mobilei viitoare! casnici!. Neavând bani, Magura luă gratis o pernă de la d. Porumbaru din str. sf. Apostol! 74. A fost prins la vreme, ca să nu devie păgân, înch­inându-se prea cu dinadinsul la Morfeă. Moarte grabnică — Zidarul Costache Gheorghe, din comuna Bre­­zoaia, județul Ilfov, venia cu un copil de vre-o 8 ani pe care-l scosese de la spitalul de copii, căzu de­odată mort în dreptul casei cu no. 12 de pe șoseaua Pantelimon. Se înțelege desperarea copilului care­ a fost a­­dăpostit de vecini. Sinuciderea de la Filaret Pe când venea trenul de la Giurgiu în spre gara Filaret, în dreptul cantonului No. 1, un ac­cident grozav se întâmplă. Un om se aruncase pe șine și avu curajul să aștepte sosirea locomotivei cu trenul. Mașinistul nu avu vreme să oprească locomotiva, așa că trenul trecu asupra nenorocitului. Omul remase cu gâtul tăiat și cu mâna stângă, de la u­mer. Rămase mort pe loc. Cadavrul sărmanului a fost dus la spitalul Colțea. DIN TOTOVA Bârlad, 19 Iulie. Fripți de ga­z Femeia Elena soția locuitorului Ion V. Buiuc din Bârlad, voind a lua lampa a­­prinsă de pe fereastra casei sale și spăr­­gându-se, a căzut gazul aprins peste un copil al său, aprinzîndu-i imediat hainele ; atunci nenorocita femeie sărind în ajuto­rul copilului s’a aprins și ea; ei abia au putut fi stinși prin concursul vecinilor cari au auzit țipetele lor și a doua seară a încetat din viață, atât mama cât și copi­lul său. Stran­gulați Spiridon Ciobotaru din com. Stănuești, care suferea de teribila boală „Pellagra“. Asemenea și femeia Paraschiva Lucheța din com. Cârja acest județ, s’aiî strangulat. Parchetul a fost sezisat. Frisst «lira feed­e la noaptea de 12 cuveni, locuitorul Ion Enachi din comuna Buda, întorcându-se de la cârciumă acasă, și fiind amețit de bă­utură, aprinse o țigară și se culcă. Peste noapte scăpând țigara peste el luă foc hainele și rogojina ce o avea ca așternut frigându-i tot corpul, din care ca­uză a încetat imediat din viață, iScușii «lira­n­ aspune de față. Măcelarul Teodor Neculau, ducându-se cu o vită la abator pentru a o tăia, pe când o jupuia da piele din imprudență a scăpat cuțitul peste piciorul stâng răuin­­nindu-se grav, ast­fel că acum se află în cura spitalului Bârlad. O cugetare l>e zi Hoții sunt adesea mult mai cu­minte de­cât medicii, pentru că eu când pleacă de urule­va știu cu siguranță ceia ce lip­sește celor vizitați. Un român bătut și ucis de unguri Citim în „Gazeta Buzăului“. Ciobanu d-lui Dimitrache Nicolescu din comuna Zarișteanca, anume Gheorghe, pă­șuna de mai mult timp oile stăpânului șeii pe muntele de lângă punctul Giurgiu din plaiul Slănic. In ziua de 9 ale curentei, niște ciobani din Austria găsindu-i cu oile pe acolo s’a luat la ceartă cu dînsul pretinzând că acel teritor­i al Austriei, pe când în realitate după noua delimitare aparține României, și l’au bătut așa de crunt în­cet a rămas mort. Niște locuitori din comună Vrancea, jud. Putna trecând din întâmplare pe acolo și văzân­d bătaia au­nunțat primarului lor care punându-se imediat în urmărirea agresori­ Miercuri, 22 Iulie (3 August) 1892, lor, a prins pe autorul principal trimes parchetului. Cadavrul ciobanului a fost găsit ieri, intrat deja în putrefacție. De­sigur că acei ciobani trebue să fi fost unguri pentru ca să comită o aseme­nea barbarie, și l­a abia Un proverb pe zi Omului, când îi dai îi fată iapa; iar când vrei să ’i iei, îi moare mânzul. (Românesc). Lucruri din tota lumea Ce face disciplina.— Regimentul 14 de husari din Nyregyhaza (Ungaria) își deprindea caii la înotat. Intr’una din zilele trecute 40 de cai au fost mânați în fluviul Tisa. Caii vezându-se în apă, încep să m­ute vertos, și în scurt timp ajung la țărmul cel­ l’alt. Vezându-se iar pe uscat, începură să se minuneze și ei de atâta curaj. Intr’aceia sboară pe de-asupra lor un cârd de porumbei. Caii se sperie teribil, și apucă cu toții la fugă spre comuna Ciobai. Husarii pe cel­ l’alt țărm ii chiamă, strigă după el, dar de­geaba. Atunci colonelului îi vine o idee. Pune pe cornist să sune cum se sună de obiceiü cailor, când vine timpul să li se dea nutreț. Caii îndată ce auziră sunetul ăsta atât de ,favorit“ se opresc în loc, ciulesc u­­rechile și ascultă nițel. Apoi se întorc repede, iar în Tisa, îno­tă voinicește spre cel­ l’alt țărm, și aleargă repede în grajduri. Acolo li s’au dat puțin ovăz pentru că s’au supus la disciplină și au­ venit când au­ auzit sunetul trîmbiței, dar li s’a mai împărțit și câte 2 lovituri bune de gâr­­bace, de fie­care, tot pentru disciplina, pe care au călcat-o, că uu s’au­ întors și fără sunetul trîmbiței. Caii.... n’au protestat de loc ! Ce a­­veau să zică, dacă era așa ? O Judecata lui Solomon.—In zilele tre­cute un gardist din Pesta a făcut un fel de judecată de care și împăratul Solomon ar putea fi gelos, dacă ar trăi și acum. Pe o stradă se certau vin bărbat și o femeie pentru un biet canar care cine știe de unde scăpase și sbura încoace și în colo zăpăcit de zgomotul oamenilor și al trăsurilor. Bărbatul prinse pasărea, iar fe­­­meia voia să o ia zicând că e al mei. Ba-i al meu­ canarul, ba­i al meu . . . . până când era să se ia la păru­ială. Atunci veni gardistul. Despărți mai întâi și pe combatanți, apucă canarul și luându-șî o poziție serioasă și gravă în dete.....................drumul, zicând că dacă pasărea va fi așa de nebună să se mai întoarcă acasă apoi de­sigur se va intorce la stăpânul adevărat. Lumea care se adunase acolo, aclamă cu entusiazm pe modernul Solomon care făcuse o judecată atât de „isteață“ și de „dreaptă“. H­AZ ’ Un evreu­ arată fiului său pe bogata moștenitoare pe care i-o destinase de soție La vederea ei se încinse următoarea dis­­cuțiune între denși­: — Dar are numai un picior! — Aceasta nu strică, de­oare­ce n’ai să o întrebuințezi ca curier ci ca nevastă. — Dar are numai un ochiu­! — Cu atât mai bine, va vedea greșelile tale numai pe jumătate. — Dar mai e și cocoșată. — O D-zeule! Voești oare ca să nu aibă nici un defect ? Doară nu e un înger! RAVACHOL DINAMITARZII DIN PARIS ROMÂN DE MARE SENSAȚIE XXIX Patru zile pe mare — „Poliția franceză me caută, cea ita­liană me cere, cea belgiană ar dori să me aibă în mâinele ei; în Spania și Austria me așteaptă munca silnică, în Germania ga­lera ; cât despre Rusia dacă aș avea forța fizică de a nu sucomba „Knutului... m’ar trimite să fac o plimbare prin Siberia. — „D-ta îți cunoști foarte bine poziția și meritele. — „Cât despre Anglia, ar putea cel mult Să me facă să gust mângâerile pisicei cu șapte coade de piele și ! *— îmi place sinceritatea d-tale. Te voiu ține sub acoperementul acestui bastiment fără să fii recunoscut. Te voiu debarca la Southampt­on. Căpitanul englez e în­tot­­deauna gata a culege pe naufragiați. Alt­ceva nu mai voesc să mai știu. „Și cu aceste cuvinte ne licenția. „Sir Taylor se ținu de cuvînt. La Sou­thampton furăm liberi și tovarășii ne gă­siră mijloacele de a ne trimite la Londra. Aci aflarăm exploziile de la Paris ; am voit să plecăm imediat într’acolo, dar am fost reținuți, fiind-că se aflase că Rava­­l c­ol fusese arestat, judecat și condamnat. XXX Proecte anarh­iste Când Puni sfârși­t istorisirea sa, tovară­șii din Douvres isbucniră în aplauze. — Acum ce voiți să faceți ? întrebă a­­vocatul­ — înainte de toate, să scăpăm capul lui Ravachel. Mișeii burghezi din Paris n’au avut îndrăzneala de a’l condamna la moarte. — Da, mișeii­ esclaviază toate vocile. — Dar au însărcinat cu acest lucru pe jurații din Saint-Étienne, cari trebue să-l judece pentru omorul femeilor Marcon. — Așa de bine condus și așa de infruc- 1110.5, observă avocatul. — Trebue, mai îutâiă de toate, urmă­rim­, să împedicăm pe jurați de a da ver­dictul afirmativ și eu cred că va fi de a­­juns vre­un mic exemplu. — Noi suntem gata la tot, zise acela dintre tovarăși, care era șeful moral, fiind­că șef efectiv printre anarh­iști nu se ad­mite. — Spre a obține acest rezultat va tre­bui să facem să sară în aer casa celui mai mare dintre jurați, aceea a procuro­rului Republicei și aceea a președintelui tribunalului. — Dacă e nevoe de pepturi de bronz și pumni de oțel, iacă, zise unul dintre tovarăși, ridicând niște mâini vînjoase în semn de amenințare. — De acest lucru nu ne plângem , a­­vem în St. Etienne destui tovarăș, încercați. — Dar dacă cu aceste amenințări nu reușim, va fi necesar să luăm cu­ asalt ghi­lotina și atunci nu vom fi nici­odată prea mulți. — Greu lucru, căci de­sigur vor tri­­mite să­­ apere multe trupe, ast­fel că nici un atentat nu va reuși. — Am prevăzut și aceasta, zise Mattia. — Prevăzut V Cum ? întrebară congre­gații din Douvres. —■ Vom sacrifica, răspinse Pini cu voce sigură, pe u­nul din cei mai buni dintre ai noștri ; dar pe lacomii burghezi ’î vor costa foarte scump viața lui Ravachel ; vom face să sară în aer toată piața unde ’1 vor ghilotina. „Va peri și prietenul nostru, afară dacă vre-o minune norocoasă nu ’î surîde, dar va avea în ultimul moment al vieții sale plăcerea de a vedea căzând cu el și mi­zerabilii de burghezi. Această propunere a lui Pini făcuse o impresie profundă în inimile anarh­iștilor din Douvres. Ei măsurau toată greutatea faptelor ce se preparau­. Teribilul anarh­ist încercă o vie sur­priză. — Nu aprobați ? întrebă el pe tovarăși. — Nu discutăm. — Cine voește sfîrșitul, trebue să vo­­ească și mijloacele. — Am jurat pentru viață și pentru morte. — Nu ne vom da îndărăt. Acestea fură răspunsurile tovarășilor la sardonica întrebare a lui Pini. — Dați-mi mâna atunci, zise vesel fu­gitul din Noua­ Caledonia, și toate mâinile strînseră pe a sa. — Și burghezii sunt oameni, reluă ita­lianul, și nu poate să ne placă să vărsăm sângele lor. Dar necesitatea o impune — Dar, ezită, a ne versa pe acela al părinților noștri, al fraților noștri, al fiilor noștri, acești frustratori ? întrebă vocea strigătoare a advocatului. — Sute de mii de victime au căzut în resbelele acestui secol, dar acestea sunt nimic pe lângă acelea pe care lăcomia lor le-a făcut. — Morte burghezilor­ strigară tovarășii. Acest strigăt, care izbucni imediat așa de unanim din popturile anarh­iștilor, asi­gură pe deplin pe Pini și pe Mattia. Restul zilei o petrecură în diferite con­­versațiuni, al căror fundament aveau în­tot­deauna de doctrină anarh­ia și instruc­țiunile teh­nice erau date de Pini. Era deja noapte, când cei douî anar­­h­iștî eșiră din localul de întrunire și se îndrumară spre gară. (Va urma). SAU 36 1) Un fel de biciu­ cu care se pedepsesc ares­­tix prin carcere și soldații prin cazărmi.

Next