Universul, august 1892 (Anul 10, nr. 179-203)

1892-08-01 / nr. 179

ANUL X No. 179. O FĂLIRE GRATE gp§T~ Cine se va abona la ziarul „Uni­versul“ politic, pentru 3 luni, cu începere de la 1 August, plătind lei 7 în capitală și lei 9 în provincie, va primi ca pre­miu gratis și franco. O frumoasă pălărie de pâslă pentru vară, ultima noutate, neagră, grie sau maron, după alegere. (Această pălărie nu cântă­rește mai mult de 55 grame). 1 frumos ac de cravată, imitația dia­mantului, care se vinde cel puțin 10 lei, sau o broșa, sau un ac de păr, imitația diamantului, 1 mic evantai­iu și 2 romane de câte un volum. Cine se va abona pentru 6 luni, plătind lei 13 în capitală și lei 16.50 în provin­cie, va primi toate premiile de mai sus plus o pereche de cercei, imitația diamantului, puse într’o cutie elegantă. . Cine se va abona pentru un an plătind lei 24 în capitală și 31 în județe va primi tote premiile de mai sus plus portretul marelui poet Alexandri, un frumos lanț, un frumos evantaliu mare, colorat. N.B.—Abonații din provincie ne vor tri­mite mărimea capului pentru ca să le tri­mitem pălăria dupe măsură și ne vor in­dica culoarea ce doresc. Toți mouii abonați,cari vor plăti, peste costul abo­namentului, les 6 în capi­tală, și lei 7.50 în pro vinele, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administr. zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu Mo. 11 (casa proprie), București. Igger Cine nu va lua premiul până în­­tr-o lună de la data de când incepe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX Vineri 31 Iulie.— Sf. Evdoch­ie. CATOLIC Vineri 12 August — Clara. Soarele resare la 5.1. Apune la 7,8. 5 Ba­ni în Capitală—10 Bani în Județe -■ -----------------------------------------------------------------■ namuri, Sâmbătă, 1 (1 ) August 1893, esib&la București, 31 Iulie 1892. Despre poște Multe îndreptări s’au făcut in adminis­trația noastră poștală,­ dar atât de mare neorânduială era în alcătuirea ei, în­cât multă vreme încă vor fi de făcut îndrep­tări. In reforma din urmă, despre care am vorbit, ziarele au­ fost cu desăvârșire lă­ute la o parte, și aceasta pe nedrept. ]’n adevăr, ziarul e cel mai credincios client al poștelor ; zilnic încasează al­in­iui­i­t­rația poștală o sumă însemnată de la ziare,­pe când de la particular­ veni­turile poștei nuau o statornicie atâta de mare. Ar fi fi­rose, lucru, prin urmare, ca zia­rele să fie tratate c­u puțiin egal, când se fac reforme și reduceri de taxe, ca și cel­­l’alți clienți ai poștei. Aceasta cu atât mai mult, în­cât cu­­­­noscut este că ziarele, vânzându-se direct proporțional cu mărimea tiragiului lor, și­ Tiragiul spori­nd pe măsură ce e mai eftin pasul, foile periodice s’ar putea estenn prin idei­ rarea taxei da transport, tirajul si s’ar urca, și în definitiv poșta ar avea câș­tiguri bănești mai mult. Am cerut taxa de 1 centimă pe foaie, în loc de 1­/2 , n’a fost și nu e arbitrară această țifră. Franța și Italia, teri mai culte, care erau într’atet de mare nevoe, ca gustul de a citi — deci­ cultura —­ să se răspân­dească, cum avem noi românii, au această taxă de o centimă pe foaie, plus avantaje mari pentru transportul pachetelor. Sârbii au înțeles bine cât e de folos să se răspândească gustul de citit, căci la ei transportul ziarelor se face gratuit de către stat. Dar, în afară de aceasta, sunt dificul­tăți de ordine secundară în aparență, ce i se fac ziarelor,—dar cari le cauzează multe­­. pagube. Iată o pildă. In marginele regulamentului—și credem că nu ne înșelăm — privilegiul trimiterii foilor cu lag se dă numai administrațiilor de ziare, particularii trebuind să plătească 3 centime, ca pentru imprimate; înlezni­­rea s’a făcut chiar din cauză că ziarele sunt un client bun al poștelor, care dă banii cu „toptanul“. Această dispoziție dreaptă nu se observă. Iată ce ni s’a întâmplat din această cauză. Un necunoscut, pe care îl căutăm, co­mite următorul abuz. Cumpără din București—căci numai aci,­­ din cauza vinzării m­ici, ne-am putut im­pune sacrificiul de a da un ziar atât de variat, cu ilustrații atât de bine execu­­tate, cu 5­ centime — cu . 3, cum îl dăm vânzătorilor—­și-l trimite la Craiova, foarte simplu, fără de aici un sacrificiu de muncă, cu 4. Are acolo oameni care vînd Uni­versul cu 5 centime în loc de 10, ast­fel că face pagubă și ziarului și coresponden­tului nostru de acolo. De ce nu se aplică regulamentul, ca taxa redusă de 1­/2 centimă de foaie să se a­­plice numai la ziarele aduse de adminis­trații. Pentru că, se vede, în loc de a se îm­bunătăți condițiile de transport a ziarelor, nici puținul pe care Tamn avut după re­glement nu vor să ni-l dea. ^Corespondența part. a ziarului „Universul“) Londra, 28 Iulie. Chestia Marocului S’a făcut în toată presa europeană svon mare despre chipul cum­ Anglia voește să încheie un tratat comercial cu Marocul. Chestia stă așa : Franța, Italia și Spania au interes mare că nu numai să fie representate „oficial" în Tez (capitala Marocului) dar tot­ de o­­dată să dea și ton în chestii politice și mai cu seamă economice. Sultanul de Maroc o vede foarte bine că țara lui are nevoe de importuri mari de manufactură și industrie. S’a adresat Angliei. Englezii ca oameni practici sunt gata ori­când să furnizeze toate articolele­ da mai sus, cerute da Maroia, încurcătură Din cauza asta s’a născut o mare în­curcătură. ,Și iată de ce: Franța, Italia și Rusia nu voesc ca Anglia să aibă preponderanță în Maroca. Sultanul acestei feri e în mare neliniște din cauza acestor atitudini. Mulți sunt de părere, că un resboiu european, va isbucni nu din chestia Orien­tului, nici din luptele de naționalități în Austro-Ungaria — lupte cari atrag foarte mult atenția poporului englez,—ci din pri­cina Marocului. De ex. Sir Ch. — Euan Smith a interpelat ministerul în camera comunelor asupra celor petrecute în Ma­roco, cât, mai vârtos asupra celor din Pamir (Asia), zicând, că guvernat treime să considere ca un „Casus belli“ revoltele populațiunilor de acolo și atitudinea prea provocatoare a Rușilor, încurcătură pe toată linia. Vizita Im­peratului Wilhelm II la Londra Unel­e ziare a fi zis, că împăratul Ger­maniei a venit în Anglia ca să facă o vizită bunicii Sale Reginei Victoria. Alte ziare sunt de părere, că această vizită are un caracter politic. Vorba e, că dacă d. Gladstone și cu dîn­­sul partidul liberal va ajunge la putere, oare se va schimba linia de conduită a Angliei in politica externă ? Oare Anglia „liberală“ va aproba Tri­pla­ Alianță sau va aproba politica franco­­rusă . Iată de ce s’a dus împăratul Wilhelm II la Londra. ■ Urmările acestei vizite se vom vedea. Jack Spintecătorul Deună­zi se prezintă la redacția unui­­ ziar cunoscut, un tîner foarte bine îmbră­cat, spunând că el a omorît 15 fete și plictisindu-se de atâtea omoruri, se dă le­gat de bună voe. Redactorii se uită la el și observă, după ochi, că bietul om e nebun. Se reped la el ca să-l lege. In momentul acesta însă, nebunul Jack Sch­mit scoate un revolver și aboază creă­rii redactorului Eviaus. Ceî­l’alțî apucă pe nebun și-l leagă. Sărmanul om era un funcționar la un birou din West­ End și după ce înebunisa l­a răsărit în ideia lui, Jak spintecătorul și ar fi omorît poate pe mai mulți dacă n’ar fi fost prins. West. Întâmplări din țara Moarte subită de vaporul austro-ungar al Companiei danubiane, „Medea“, ce venea la Galați de la Batuiu, cu mărfuri și pasageri, și care făcea carantină la larg în Sulina, ivindu-se un cas de moarte subită, contrariu svo­­nurilor ce circulau prin oraș, că cadavrul ar fi fost dupe regulamentele maritime a­­runcat în mare, zice „Trompeta Covurlu­­iului“ că, s’a păstrat în cală, și s’a trimis un medic ca să’i facă autopsia, spre a con­­­stata dacă e vre-un cas h­oleriform­, sau că a murit de altă boală. Sub un pod Pe drumul ce merge spre comuna Bea te­pe din județul Tulcea, rezură mai mulți trecători trecând un om, care sa împleticea ca un om beat. Cei cari-l cunoșteau ziceau: — Iar s’a îmbătat Iiie Topor! Cei cari nu-l cunoșteau: — De­sigur că e un nebun­­... Era un desperat. Sărăcia nemiloasă îl ducea. Ajungând la podul comunei Maluluidi», Topor se coborî sub­­ Unsul și acolo își puse capot mizeriei spânzurându-se de o­ pârghie. Incendiare Iu comuna Unțești județul Tutova lo­cuitorii fură deșteptați noaptea din somn de strigăte: — Foc ! Arde satul! Săriră cu toții în picioare și eșiră de prin case. O pălărie până la cer, în adevăr sa ridica. Alergând la fața locului vezură că ardea o șură de orz a preotului Toader Băn­­ceanu. Șura a ars cu desăvârșire neputând să fie stinsă. Pagubele sunt însemnate pentru bietul preot, averii căruia hoții i-au dat foc. Tot beția Nenorocitul vitră al beției nu bântuia o singură localitate, ci se întinde mereu pe toată suprafața pământului; pe uscat ca și pe apă, se întâmplă necontenit ne­­norociri din cauza boalei acesteia. Deunăzi căzu victimă a cultului lui Bac­chus soldatul marinar Constantin Ivanei, care se puse pe băutură pe un șlep aus­triac. Voind să se coboare de pe șlep, spre a se duce la șalupa poștală spre Cernavodă, el căzu în Dunăre și se înecă. Comisarul de la lucrările podului de peste Dunăre a constatat că marinarul băuse foarte mult viu în șlep și se che­fuise, de nu putea să se ție pe picioare. N’a vrut să înghită apa, apa l’a în­­ghițit pe el. O cugetare pe zi Cel ce vrea să aibă un servitor credin­cios. să 3d servească singur,

Next