Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)
1892-10-09 / nr. 237
I AXUL X No. 237. ..UNIVERSUL” POLITIC deschide un nou abonament cu al Effla-EIHI cu Incéi era <La 16 Octombre Pentru 3 luni “PR In Capitalii, lei 6.—In județe, lei 8.10 1 frumos ac de cravată și o broșa pentru damă, ultima noutate, 2 volume din romanele noastre. In locul broșei se poate da un ac de per, imitația diamantului. jgaSȘ*" Pentru luat "fug In capitală, lei 11.10.— in județe lei 15.10 1 ac de cravată, o broșa și un ac de per pentru damă și 4 volume din romanele noastre. 138.** Pentru 1 an sost In capitală, lei 23.— In județe, lei 30.10 Toata premiile ce se acordă la abonații pentru 6 luni, plus o pereche de cercei, imitația diamantului, într'o frumoasă cutie și în locul de 4 volume, se acordă 8 volume. ■ [UNK] BI PT Toți nonii abonați,cari pț|i vor plăti, pesta costul abo ||| tetina montului, lei 6 în capitol tală, și lei 7.50 în provincie, fii Ap vor primi franco, afară da pr * premiile de mai sus și un pas frumos „ceasornic“ pentru |§g f|pl masă cu deșteptător, minus||§ targi opritor. ||f! Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administra ziarului UHIVEE.SRIL, str. Brezoianui I Ho. 11 (casa proprio), București. țgsSkr Cine vu va lua premiul până in • I ti ’o lună de la data de când începe abanamentul, perde dreptul la acel premiu i ■«—----------^^^<>>nmmmai 3 mii S^SS^3 SSS Si SaiScS^i^USammsims^mmm^^ . _ CALENDAR PE 1892 ORTODOX Tonî, 8 Octombie. — Cuvioasa Pelagia. CATOLIC Jou", 20 Octombre. — Wendelin. Soarele răsare la 6.23. Apune la 5.06. 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe , fiind interogată n’a voit să respingă nimic. Intorcându-se de acolo Melville, care îl cunoștea pe Francois decât după o fotografie, îl întâlnește pe strada Charlotte din Londra. Anarhistul se schimbase grozav de mult, își găsese barba și mustățile. Era slab prăpădit. Melville, la început, eșua să-l aresteze, crezând că nu’i Francois, dar pe urmă l’a arestat. In realitate, el era teribilul anarhist. In urma cercetărilor minuțioase, s’a aflat că François abia avea ce se mănânce. A Arestarea lui a cauzat o mare emoțiimie între anarhiștii din Paris, căci Francois era foarte stimat din cauză, că era un om cult ,și hotărât. Din cauza asta anarhiștii parisieni își dau toate silințele ca să-l scape din ruinele poliției. Se prepară o manifestație zgomotoasă, pe când Francois va fi adus in capitala Franței. Poliția se teme să nu se întâmple atunci o explozie mai teribilă, ca cea de la restaurantul Very. București, S Octombre. Bătaia In școala E, în țară la noi, un obicei în barbar, care foarte cu greu se poate face să dispară, cu toate silințele pe cari și le dau oamenii culți și cu toată ridicarea treptată a nivelului nostru cultural: Bătaia. In armatei, în școală, la poliție, la sate, mereu și mereu „bătaia“ e considerată ca cel mai bun educator. In oștire, superiorul zice pe față că nu poate „bădăranul“ să prindă minte la cap decât cu bătaia și — sistemul generalizându-se, — un om superficial ar crede că așa și e bine. In adevăr, ofițerul bătând pe sergent, acesta își rezbană pe caporal, care la rându-i își varsă cu prisosință focul asupra soldatului. Acesta, ajungând caporal și el, e firesc să-și răsplătească loviturile suferite pe când era soldat, iar mai toți soldații, deprinși cu bătaia și știind că tot vor fi loviți, de se vor purta bine sau nl, preferă să-și facă de cap și să înfrângă disciplina. E un cerc viitor, din care nu se poate ieși decât prin „desființarea absolută a bătăii.“ Dar acolo unde e veni în adlever revoltător și efectele lui mai triste e desigur „școala“. Aci, copilul „se formează“ om; aci,trebuie să i se rădice nivelul cultural, să i se sădească sentimentele mari umanitare; bătaia, în acest caz, se răsfrânge asupra viitorului și desigur că elevul smintit în bătăi va deveni un brutal în viața socială, ca om matur. Cu toate acestea se găsesc profesori cari întrebuințează bătaia ca mijlocul cel mai bun pedagogic, neavând desigur nimic în cap vrednic ca să dea educație elevilor. Și sunt mulți profesorii de acest fel ; unii, „mai moderați“, întrebuințează față de elevi vorbe murdare, înjurături nedemne, pe care copilul le ține mai bine minte decât învețăturile bune. Iată un caz, în adever caracteristic, pe care ni-l citează ziarul „Galații“ : „Ni se relatează un fapt de cea mai mare gravitate, care denotă sălbăticia unor institutori sătești. „In comuna Filești, cățupa Sardara, se află un învățător numit Gheorghe Murgianu, care chinuește în modul cel mai neomenos pa bieții școlari. „Așa, doi copii din Bărboși, au fost schingiuiți de sălbatecul apostol al cultural, spânzurându-le lacăte la gură, și după ce ia bătut bine, le-a pus fân în brațe ca la niște vite. „In ziua de 27 Septembre, doi copii ai femeei Caterina Ioan Severgianu, fiind schingiuiți cam tot în acelaș mod de către acest profesor, mama lor s’a dus pentru a-i cere socoteală de purtarea lui ; numitul a găsit cu cale a lua pe femee la bătae, până ce i-a dat sângele pe gură și pe nas. „Unul din acești copii s’a îmbolnăvit roti de tot. „Atragem atențiunea celor în drept asupra acestor fapte sălbatice.“ După a noastră părere acest fel der bătăuși ar trebui eliminați imediat din corpul didactic. — Numai prin pilde severe, se va putea pune capăt acestei rășini a țării românești : bătaia. —* O cugetare pe zi Praful, care călcat în picioare se ridică și ți-sa pune pa cap, a da preferit omului care insultat, rămâne liniștit. Vineri, 9 (21) Octombre 139?! DIN FRANȚA Corespondența pârtie, a ziarului Universul“ Paris, 3 Octombre. Doi anarhist! Poliția franceză era sigură, că Meunier și Francois sunt principalii autori ai exploziei de la restaurantul Very și de aceia și-a dat toate silințele să pue mâna pe ei. Imediat după explozie amândoi criminalii au fugit în Belgia și de acolo în Anglia, unde au fost susținuți cu banii refugiaților francezi și ai camarazilor din Paris. Meunier a părăsit Anglia și s-a dus în Canada [Statele Unite], unde e căutat cu multă activitate de poliție. Francois însă n'a avut destui bani ca să plece împreună cu familia în America. El trăia foarte reu în Londra: anarhiștii din Paris îi trimiteau bani, cu cari abia putea trăi de azi pe mâine. Nu’l știa nimeni adresa, dar poliția engleză împreună cu cea franceză, tot a pus mâna la el. Cercetările au fost conduse de agentul secret francez Melville. Aflându-î adresa polițiștii s’au dus la el acasă, dar n’au găsit decât pe femeia lui, care Tulburările din Carman. Greva minerilor continuă și nu trece aproape nici o zi fără să nu se întâmpla încăerări parțiale între greviști și soldați. Soldații sunnt călări. Comandantul de jandarmerie le-a poruncit să fie foarte moderați, întruna din zilele trecute deputatul Bandin, care se află nu de multe zile între greviști, i a îndemnat într’o cuvântare aplaudată să resista cu energie poliției. Imediat după întrunire oamenii au început să asvârle cu pietre în soldați. Un ofițer de cavalerie s-a repezit imediat călare în mijlocul greviștilor ca să aresteze pe Bandin. Acesta și-a pus numai decât eșarpa de deputat, a scos revolverul și a spus ofițerului să nu s’apropie că’l împușcă. Ofițerul s’a retras. Mai târziu, minerii au tras o dungă de pământ între ei și soldați, spunând aacestora să nu treacă dunga. Apoi au început sa cânte cântece revoluționare și să joace înaintea soldaților. Intr’o zi soldații au arestat vre-o 50 de greviști care refuzau să circuleze sub cuvânt că pământul, unde se află minele e proprietatea lor. Toți cei arestați însă au fost eliberați. Poliția se teme de o revoltă, de aceia ia dă drumul și închee numai procese verbale. In trăită zi a fost arestat redactorul ziarului „Dépacie de Toulouse“, care se bătuse cu un grevist, din cauza unei disputa „asupra grevelor“. Minerul, vezând că nu mai are alte argumente ca să convingă pe adversarul său,l-a trântit odată bine de pământ. Redactorul a scos revolverul, dar nu a putut face uz de el, căci a fost dezarmat imediat. Un scandal diplomatic la vreo căteva zile, în cercurile diplomatice din capitala Franței, se vorbește despre un accident abia pe jumătate cunoscut și în care e implicat vice-consulul Greciei, Georgandopulo. El a părăsit deunăzi Franța, în urma unor plângeri, ce s’afi făcut în contra lui. Fată ce s’a întâmplat: D-na V..., văduva unui bancher grec, domiciliată de multă vreme în Paris, era tutora băieților ei minori. Bancherul înainte de moarte lăsase băieților 1 milion și 800.000 de franci. Banii îi depusese la un bancher din Paris. Se vorbește, că văduva, în înțelegere cu vice-consulul Greciei, au scos banii aceștia și astfel au lăsat pe minori pe drumuri. De ce au scos banii și ce au făcut cu ei, nu se știe destul, că după 2-3 luni, când văduva a fost arestată, în urma denunțării minorilor— nu s’a mai aflat nici un ban la ea. Statul grecesc, auzind de aceasta, a rechiemat imediat pe vice-consul, care va trebui să dea cont despre svonurile care s’au răspândit pe socoteala lui. și Li Hiils. * Un proverb pe zi Cuvintele nu plătesc contribuție. (Italian).