Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)
1892-11-01 / nr. 257
AMTTT V Ma C)K7 AOUJJ XA. J.' \J t uw • ' Sfirșindu-se romanul MISTERELE ROMEI, vom începe a publica tot în fascicule ilustrate un nou roman de mare sensație sub titlul de wm~ WG* AMIL PIERDUT de renumitul scriitor Jules Mary. Vor apare 3 fascicule ilustrate de 16 pagini în fiecare septemână și se vor vinde 10 bani fascicula în toată țara. Opera complectă va fi de 40 fascicule. C - Bucureșt, 31 Octombre. Legea ce percepere ii ziceam, ieri, vorbind fie proiectul de lege al perceperii, propus de guvern, că partea cea bună și mai însemnată a lui e că se cară a se pune capăt abuzurilor pe cari le fac perceptorii. Lasat mai ales, după legile ele azi, perceptorul e un mic tiran. El face evaluările, — el la ezecută, atunci când poftește, — el îți vinde, iarăși când vrea, și țolul din casă. E greșit, după a noastră părere, sistemul cu perceptorul „la parte“ cu statul. — Leafa acestuia trebuie să fie fixă și să se suprime remizele, cari sunt o armă în mâna oamenilor de rea credință. Dupe actuala legiuire, perceptorul e și un soții de negustor, — care speculează nevoile unuia sau ale altuia, amânându-le termenul, după interesele sale. Iți dau, efi, contribuabilul, un bacșiș, și a tu, perceptorul, dreptul să-mi amân plata dării... Să li se dea o leafă mai mare acestor funcționari, dar să li se ia această sarcină negustorească. Banii percepuți, în loc să renâțe în buzunarul perceptorilor până la termen, să fie depuși în casa plasei. Fiecare plasă, în adever, își poate permite „luxul“ folositor de a avea, la subprefecturi, câte o casă de fier. * & "M Acestea întru ce privește atribuțiile perceptorilor. O chestie mai generală, ca interes public, pe care o relevăm, e aceea a scoaterii de sub puterea perceptorului, a unor lucruri indispensabile pentru traiul omului. S’a admis, în cod, neurmărirea hainelor sau a cărților unui student—• de exemplu, ,să se prevadă de asemenea neurmărirea, de către stat, în caz de imposibilitate de plată, a indispensabilului țeranului. Patul Îuî, rogojina de pe dînsul, cojocul cu care se aperă de frig, rochia nevestei, încălțămintea lui și a copiilor, etc. Pe lângă aceasta și mai presus de tote să se declare nesechestrabilă coliba țeraniului. Statul, prin o asemenea măsură nu va intinde, căci altfel va munci țăranul care știe c â nici Dumnezeu nu i poate lua sflașul. Bani in Capitală—10 Bani în Județe Duminecă, 1 (13) Noembre 1802 CALENDAR PE 1592 Ortodoc Sâmbătă, 31 Octombre. — Ap. Stabie și Amfie. Catolic Sâmbătă, 12 Noembre. — Martin P. Serele resare la 6,54* apune la 4,34, lupiți cu briganzii. — (Iezi pag3). 1 Din Turcia (Corespondența part. a ziarului „Universul“) Constantinopol, 25 Octombre. Arestarea primului medic al Sultanului De vreo câteva zile întreg Constantinopolul vorbește despre arestarea senzațională a lui Mavrogheni Pașa, primul medic al Sultanului;—lucru, despre care ați anunțat deja în ziarul d-v. E natural că întâmplarea aceasta a surprins foarte mult publicul, căci Mavrogheni-Pașa, pe lângă că se bucura de o mare vază în cercurile înalte ala societate de aici, dar el e totodată și membru al consiliului de stat și președinte de onoare al societății medicilor din Constantinopol. Asupra cauzelor acestei întâmplări circulă diferite svonuri care mai de care mai fantastice și adevărul e foarte greu de stabilit, din pricină că cercurile oficiale turcești păstrează cea mai mare tăcere. Vă trimit însă done versiuni din cele mai acreditate și mai probabile, întâia versiune.—Resbimarea femeii După versiunea aceasta femeia lui Maviogheni a fost cauza arestării lui. Pașa IV’ “'"Ve acum de 72 de ani, înainte de asta cu 12 ani a luat de soție o franceză, al cărei trecut era de o reputație foarte îndoioasă. Căsnicia nu a fost fericită chiar de la început, deoarece femeia avea dese aventuri galante, cari vătămări mult prestigiul lui Mavrogheni. Acum vreo câțiva ani, franceza făcuse o faptă așa de boacănă și de imorală, încât Sultanul, supărându-se grozav, a exilat-o la Smyrna, de unde n’a putut veni decât după multă vreme și numai în urma stăruințelor și a rugăciunelor lui Mavrogheni. Dar și de astă dată ea și-a continuat aventurile ei amoroase, cari la urma urmei au devenit atât de scandaloase, încât Mavrogheni-Pașa s’a hotărît să se despartă de densa. Procesul de divorț la care au fost desvelite multe lucruri imorale e pendinte și acum la patriarhatul grecesc. Femeia lui Mavrogheni însă a pus totul in mișcare și a întrebuințat toate mijloacele ca să împedice divorțul. Dar, când a auzit că toate străduințele ei sunt de prisos, a înștiințat autoritățile turcești, că Mavrogheni lucrează la niste memorii, în care desvetește o mulțime de chestiuni secrete de ale curiei și istoriei turcești, începând din epoca lui Abdul-Aziz până în timpul de față. Ea a adaos la această denunțare că o parte — deja lucrată — a acestor memorii e ascunsă la femeia doctorului francez Baume. Cercetările poliției. — Fugarul Mavrogheni Imediat după această denunțare poliția s-a adresat ambasadei franceze, cerându-i asistență pentru a face o perchiziție la femeia doctorului. Refuzându-i-se aceasta, poliția s’a adresat direct d-nei Baume, somând’o să dea scrierile lui Mavrogheni. D-na Baume a spus că primul medic al Sultanului nu î-a dat nimic altceva spre păstrare decât ordinele și decorațiile lui. Intr’aceia zi s’a făcut și o perchiziție în casa lui Mavrogheni și s’a hotărît ca doctorul să fie arestat. Mavrogheni-Pașa simțind aceasta a fugit la ambasada rusască și s’a pus sub scutul d-lui Nelidoff. A doua zi, dis-de-dimineață Mavrogheni a fost predat lui Ahmed Djelaledin Pașa, directorul poliției din Yldiz-Kiosk ■— după ce însă acesta a dat asigurări, că Mavrogheni va fi tratat cu blândețe. La ambasada rusească se vorbește că d. de Nelidoff a refuzat lui Mavrogheni scutul seu, dar i-a dat voe să doarmă noaptea la ambasadă , și că a doua zi Mavrogheni s’a dus singur la Yldiz, unde a fost arestat. Cercetările le conduce Hdji Mahmud fragib Bey și Ahmed Djelaledin- Pașa. Se asigură că Mavrogheni nu s’a compromis numai prin memoriile aflate la el și în care critica aspru starea de lucruri în Turcia, ci și prin corespondențe secrete și compromițătoare cu Turcii vrăjmași sultanului și cu personalități străine. Poliția turcească e da părere, că faptul că Mavrogheni a fugit intr’o ambasadă străină, e o dovadă că el sa simte vinovat și că denunțările împotriva lui sunt întemeiate. E interesant și a aceasta că Mavrogheni are 2 băieți: unul a ministru plenipotențiar al Turciei la Washington, iar cell’alt e cont sub general tot al Turciei la Marsilia. A doua versiune — Mavrogheni-Pașa atacat de pungași Aceasta e foarte puțin acreditată. Se spune că în seara de Mercur pe la orele 9 Mavro» gheni Pașa s’a dus îmitr’o berărie situată alăturea de ambasada rusească. Pe drum către berărie el a fost încomi jurat de o ceată de pungași, care la început nu i-au făcut nimic.’ Intrând în berărie au filtrat și pungașii aceia și s’au pus la niște mese împrejurul Pașei. Acesta, de teamă să fiu i se întâmple ceva, a eșit afară. Pungașii după el. Mavrogheni, vezând că n’are încotro, a fugit înlăuntrul ambasadei rusești, s’a dus drept la d. de Nelidofij și i-a spus cele întâmplate caren dud. tot o?, dată să-l lase să doar« mă la ambasadă. Sgor motul, că Mavrogheni- Pașa a fugit la ambasada rusească a făcut pe poliția secretă din Uldiz să bănuiască cine știe ce comploturi politice și de aceia Djel-' Kaleddin-Pașa s’a dus la d, de Nelidorf și a scerut extrădarea lui Mavrogheni, iar când acesta a venit la Üldiz a fost arestat, perchiziționat și interogat. Oricum au fost lucrurile și ce sfîrșit vor lua — destule, că arestarea lui Mavrogheni, un personaj atât de înalt și de iubit de Sultanul e un mister și totul constitue un roman în adevăr fantastic. XOVRBÎ, întâmplări din țara Ucis de un neaten erit inima de comună... Valea Rea 1 . Milea Cătană din această localitate (jimdețul Tecuciu) trimisese pe fiul șeii Ion, să întoarcă niște cai de la câmp. Pe când fi mâna, un nonten zburdalnîa de o dată începu să sară și lovi pe bă«iatul Milea cu copita in partea dreaptă obrazului. Sermanul băiat căzu jos țipând grăzniș din cauza durerii. Nerezându-l că sosește și caii se întorceau singuri, Milea își căută băiatul și-l găsi, aproape mort într’un sac de sânge ce -i cursese din cai. Din cauza loviturei nojite nu îr fi, copilul a murit peste cite-va ore .