Universul, decembrie 1892 (Anul 10, nr. 282-306)

1892-12-01 / nr. 282

ANUL X No. 282. CALENDAR PE m Ortsdo sz Luni, 30 Noembre.— Andreiű I-iü. Catolic Luni, 12 Decembre. — Epinach. Sőréié resare la 7,29. apune la 4,19. 5 Ban! In Capitală HO Bani III JUitOțe Mari,I, I (II) Decembre 1892. București, 30 Noembre. Unul dintre proiec­tele de lege, după pă­rerea noastră, care tre­­bue să se discute mai cu dinadinsul presa, e acela pregătit de gu­vern pmitor la crearea gendarmeriei rurale. Iată principalele dis­poziții ale acestui pro­iect,’ discutate și adop­tate într’un consiliu de miniștri, mai zilele tre­cute : Corpul de jandarmi va coprinde călăreți și pedeștri. Numerul că­lăreților va fi de 1000, acel al pedeștrilor va fi de 3000—looo. Comandantul cor­pului va fi un general de brigadă, asistat de 4 ofițeri superiori în cele 4 circumscripțiuni de corpuri de armată. Corpul de jandarmi este împărțit în com­panii, una­­ de fie­care județ. Compania va fi co­mandată de un căpitan și de un locotenent Compania este împăr­țită în plutoane, co­mandate de câte un sergent,­­răspândite in tot județul. In fie­care comună este o stațiune de jandarmi. Numărul ofițerilor din corpul de jandarmi se ridică la 69. Jandarmii se recru­tează din foștii mili­tari. Ei au­ o soldă ce variază de la 20—60 lei pe lună. Deosebit de aceasta jandarmi au­ hrana și furagiul în bani. Ofi­țerii în loc de ordo­nanțe au­ îndemnizări. Angajamentele se fac pe 5 ani și se mai pot reangaja încă, de trei ori. La fie­care reanga­jare li se sporește solda. După 15—20 ani de serviciu jandarmii obțin o pensiune, care nu poate trece peste jumătate din solda ce au­ avut. Vă­­duvele și copiii jandarmilor primesc pen­siuni at­unci când jandarmul a murit din c­ursa serviciului. înainte de a începe serviciul, jandarmii angajați fac o instrucțiune specială timp de 5 luni. Procesele verbale încheiate de jandarmi fac credință până la proba contrarie. Jandarmii depind de miniștrii de in­terne, resbel și justiție. Acest proiect de lege va fi depus zilele acestea pe biuroul Camerei. Siguranța publică, nu fi ales la sate, lasă foarte mult de dorit,și de datoria guver­nului e ca s’o întărească.. Locuitorul de la țară n’are poliție mai ia loc, căci adese­ori, primarul singur e prizonierul satului seu. Cu doî-trei vătășei nu se face uimit și hoțul îți intră ’n casă cu forța, ziua ’n amiaza mare. Chestia e însă ca, vrând să îndreptăm un zeu, să nu facem un altul mai mare. Oare, creând un corp polițienesc atât de considerabil ca cel prevăzut in proec­­tul rezumat mai sus, nu se va da un mij­loc de presiune periculos in mâinile admi­nistrației ? Credem că da. — Gendarmul po­lțaist la sate nu va putea să aibă măcar inde­pendența slabă pe care o are un primar, ales cu ori­cât de multe presiuni, sau a­­genții acestuia. In principiu, ideia e bună și realizată, în Franța, în Italia și în alte țâri, dar gendarmul trebue să fie mai bine plătit și scos cu totul de sub influența partide­lor politice. # securt. eon»j«js>£ B.­­.. —r (Vezi pag. 3) Da, jandarmul rural cu o adeverată școală specială terminată, ar fi de folos. Dar să n­u aibă decât atribuții privitoare la siguranța publică. Dacă însă, jandarmul nu va avea misi­unea de a prinde pe hoți, ci pe aceea de a neliniști pe oamenii onești, — mai bina n’ar mai cheltui țara cu o asemenea in­­stit­uție. ___________________________ D­in Ru­sia (Corespondenta part. a ziar. „Universului“) Petersburg*, 25 Noembre Ultima notă a Rusiei către Turcia Iată textul notei, pe care a trimis-o Rusia Turciei în chestia despăgubirilor de resboiu: iK^asgS'assraä S'i^Z^CTS^H'a^gaf^r.^­g^gywasss^i­fg^ — „D-le ministru, Excelența Voastră știe că contractul turco-rusesc din 27 Ia­nuarie (8 Fbr.) 1879, a statolit la 20 de milioane 750000 de fr. maximul despăgu­birilor de plătit pentru perderi­e suferite , de supușii ruși din cauza guvernului tur­cesc in ultimul resboiu. Aceste despăgu­biri arită să se plătească treptat în sume pe care le va arăta înaltei Porți ambasada rusească, după­ ce aceasta va fi examinat pretențiunile părților interesate. Și fiind­că pentru scopul acesta s’a numit promi­­siune, guvernul rusesc a micșorat suma despăgubirilor la 6­ milioane, 186,543 de fr. și prin aceasta ea a dat, imediat după resboiu, o dovadă paopabilă despre inten­țiile ei mmicale și împăciuitoare față de Turcia. O­­radea imperială din 1881 a ordonat plutirea imediată a acestei dato­rii. S’a hotărît ca banii să se plătească anuități de 1000000 de fr. pe an. Prima dată s’a plătit abia la sfârșitul anului 1884. A doua anuitate s’a plătit la 1889, după multe trăgănezi. De atunci nu s’a mai plă­tit nimic cu tote cere­rile repetate ale amba­sadorului Rusiei. M. Voastră vede, că lu­crurile nu pot merge așa la infinit».... Nota vorbește apoi despre interesele supu­șilor ruși, despre nece­sitatea de bani și spune, că ambasada rusească va purcede cu toată energia pe lângă Poar­tă, pentru ca drepturile Rusiei să fie respectate. Finlandezii.—40 de preoți în pușcărie.­— Falimentul ziarelor Se știe, că Finlan­dezii și în special lo­cuitorii provinciilor bal­tice sunt de religie luterană. Ei își au­ preoții, bisericele și școlile lor confesionale, pe cari le susțin cu banii lor proprii. Gu­vernul rus și sinodul ortodox și-au pus de gând să rusifice pro­vinciile baltice, înfiin­țând școli de stat cu caracter național-orto­­dox. Afară de aceea s’a trimis acolo misionari ca să convertească po­porul la ortodoxism Până acum demersurile guvernului n’au prea fiat rop de satisface tere, din cauza preoților lu­terani. In potriva a­­cestora s’au pornit rând pe rând tot felul de șicane, de intrigi și de acuze, și în urmă de procese ast­fel că astă­zi 40 de preoți luterani sunt în puș­cărie. Guvernul impe­rial vezend că e real, ca preoții să-și facă pedeapsa alături cu criminalii ordinari, de aceia prim guverna­torii sei din Livland, Estland și Kurland a dat ordin consistoriilor lutarene din aceste pro­vincii să înființeze câ­­te­va pușcării, bine în­țeles pe cheltuiala lor. In aceste pușcării ai fost băgați cei 40 de preoți. Pentru a ajunge una cu temeiu la rusifi­carea provinciilor bal­tice guvernul a hifiin orașe vre-o 8 ziare. Nie succes; 5 am înceta­țat în diferite acestea n’atx avut ___ deja a apare după vre-o 7 luni de existență nefiind citite absolut de nimeni- Ziarul „Pribalt­ Krai“ din Mitau și­ „Kalyan“ din Reval au încetat de a mai apare de 2 luni iar­ „Derptski Listok“ și-a anunțat da la încetarea apariției pe 1 ianuarie 1893. Un deputat om­orît de un alt depu­­tat.—Sinuciderea asasinului Ziarul „Moskowskia Wiedomosti“ spune că în Caucaz și în special în Baku, mo­ravurile oamenilor s'afi sălbăticit cu totul Pe străzi, în birt­ul și cafenele, prin clu­buri și la bursă, nu trece zi, să nu sa vază certe, bătăi și adese­ori omoruri. Scenele cele mai scandaloase se întâmplă în clubul comercial. Numitul ziar poves-

Next