Universul, mai 1893 (Anul 11, nr. 101-126)
1893-05-01 / nr. 101
ANUL XI. — No. 'ICI SămMtft, 1 (13) Maiu 1893 ORI-CE TUSE VINDECATĂ la füSilE de CATHAMLINA ale doctorului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes In contra a ori-ce fel de tuse, astmă, laringită,stingerea vocii, durere de gât, răceală, broncită, catar, inflamații intestinale. Aceste haruri simt brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România și din Italia. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dispoziția publicului. ESP* * O cutie costă, lei 3.75. 7 ® ® Depozitul principal pentru toată România al adevăratelor hapuri de catramină este la Drogheria Centrală MIHAIL STOENESCU, farmacist No. 2, — Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainei) București. Se trimet în orice parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRA FACERI . înștiințez publicul din România că adevăratele mele caruri da Oiatramină trebue să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Universul“; aceeași ștampilă o va purta fiecara cutie asupra ei pe din afară.—Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cutii de capuri de catramină cumpărate de la o farmacie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vând în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pentru toată România, © rog barla B5- Stoon B Bon, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vre-un farmacist vinde aceste hapuri fară instrucția de mai sus, pentru a putea da în judecată pe acel farmacist care vinde haruri falsificate sub numele meu. Dr RELXEIXI fb CALENDAR PE 1893 Ortodox Vineri, 30 Aprilie. — Apostolul Iacob. Catolic Vineri, 12 Mani. — Pancrațiu. Răs. soarelui 4.37. Ap. soarelui 7.16. București, 30 Aprilie. O ARE X-iIE In «Universul» de ieri, cititorii au avut o descripție amănunțită a inundațiilor și a efectelor lor. Pe zi ce trece, se arată înspâimentătoarea realitate, mizeria, care a izbit mii de familii.* * * Ajutoarele, la oraș ca și la sat, ca să fie cu folos, trebuesc date grabnic. întârzierea poate sa lase pe multă sărăcime muritoare de foame. Statul, comunele și particularii, dacă au de gând să aline întru ceva suferințele celor inundați, s’o facă aceasta imediat. In asemenea ocazii hotărîrele trebuie să fie repezi. Deschidă-se liste de subscripție în toate județele, facă-se serbări populare —cum a decis să facă societatea Presei—de către toate societățile, pentru ca să se adune mai curând bani pentru ajutorarea nenorocitelor familii rămase pe drumuri.* * * Aci,trebuie o inițiativă energică. Când n’are ce mânca omul; când își vede mama copilul plângând de foame, tot ce e suflare generoasă în țară trebuie să contribue cu ceva... măcar cu un gologan. Căci, cu doi gologani cumperi o pâne și familia nenorocită căreia i se oferă poate s-o ducă cel puțin o jumătate de zi. în Datoria cea mare e a proprietarilor de tot felul, rurali sau urbani. Nevoe de brațe este, în toate ramurile și cu cât ele vor fi mai viguroase veniturile țării vor spori. Impurese fiecare proprietar, măcar pe moșia sa, acolo unde a fost vărsare de apă, să ajute pe nenorociți și folosul va fi îndoit. Pe de o parte, folosul mare, satisfacția de a fi alinat o suferință și—în definitiv—folos material, căci bunăstarea muncitorului face bogăția boierului. * * * Am fost din nou pe locurile inundate și ni s’a sfîșiat inima de durere, văzând, în mijlocul apelor care se revărsau, femei, cu copil în brațe, cerând ajutor, sau cercându-se să-șî scoată de prin casă câte ceva. Ca să n’au acești nenorociți, dar, rămași pe drumuri, uzi de apa în care au umblat, n’au măcar nici o bucată de pâne. Foamea și frigul s’au unit ca să nenorocească atâta lume. S’ar putea, dacă e vorba de un adej/TVi-mit ajutor să se facă un împrumut , chiar să se afecteze un credit extraordinar—pe care guvernul -l va aproba desigur—de către primăria Bucureștilor spre scăparea nenorociților. Să li se găsească, și e lesne, locuințe prin alte mahalale și să li se înlesnească chipul de a-șî îndestula întăile nevoi. Acești bani suntem siguri că se vor găsi la orice casă de bancă, poate chiar fără dobândă primăria n’ar avea nimic de pierdut căci negreșit cu subscripțiile publice și serbările populare ce se vor da mai târziu va putea plăti sumele împrumutate. Numai astfel s’ar putea alina atâtea suferințe. Am voit să amintim din nou cititorilor noștri despre această nenorocire a inundațiilor, pentru că lesne se uită o impresiune produsă de durerea altuia. Noi vom primi obolul oriși cui, cât de modest să fie, și numele său, publicat în «Universul» va rămâne o dovadă că știm să ne ajutăm unii pe alții. j.. 1. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI (Corespondența part. a ziarului „UNIVERSUL“ Petersburg, 25 Aprilie. Briganzi? din Siberia Districtul Jakusk a fost terorizat de mai multe săptămâni încoace. In fiecare zi se petreceau atacuri nocturne, jefuiri de case, furturi, etc. Tâlharii umblau înarmați până în dinți și cu tote crimele și devastările continue săvîrșite, poliția n’a putut aresta pe nici unul din aceștia. Ei cutreerau districtul în grupuri mari. Orașul Jakusk mai cu seamă a fost foarte terorizat. S-a descoperit în sfîrșit—spre marea mirare a oamenilor—că șeful bandei teribile nu era altul decât Kalukoff, un locuitor bogat și foarte stimat din acel oraș. In fiecare seară se adunau în saloanele lui o mulțime de oameni din oraș și împrejurimi. Ei găseau acolo masă bună încărcată de vinuri alese. «Donjuanii» beau, jucau și cântau sgomotos și vesel. Din când în când, câte un invitat ieșa pe ascuns afară, trecea prin vre-o stradă întunecoasă, unde găsind vre-un trecător rătăcit, îi împlânta pumnalul în pept, îi lua banii și apoi se întorcea liniștit iar la petrecere. In câteva săptămâni au fost asasinați cam 50 de propietari, comercianți, bancheri și funcționari, cari au fost jefuiți de sume considerabile de bani și de giuvaericale. O denunțare sensiiionala. Intr’o zi, Kaluboff răpise prin acte în aparență autentice, o succesiune aparținătoare de drept unul tînăr cu numele Mihailovici—succesiune în valoare de 200.000 de ruble.Mihailovici a depus o plângere în contra lui Kaluboff care a fost arestat numai decât. Făcându-se cercetări minuțioase s-a descoperit un lucru interesant. Kaluboff din Iakusk nu era altcineva decât un criminal ordinar, care asasinase la Moscova pe un comerciant cu numele Kaluboff și i-a răpit banii și hârtiile acestuia. Din cauza unor crime săvârșite în urmă a fost exilat în Siberia, unde a luat numele lui Kaluboff și s’a făcut mare propietar, fără să bănuiască cineva. Dar moștenitorul Mihailovici aflându-l l’a denunțat poliției tocmai când el voia să ridice ultima moștenire de 200.000 de ruble. Denunțarea aceasta a produs o vie senzație în oraș și autoritățile locale făcând o anchetă strașnică au descoperit, că mai mulți proprietari și funcționari din oraș fäceau parte din banda aceia îngrozitoare. Expulsări la ra 7ihsr. Afară de expulsările, despre, care v’am comunicat în ultima mea corespondență, s’au întâmplat de curând altele noi. 150 de supuși germani au fost expulați din Lodz (Polonia rusească). Cea mai mare parte din aceștia erau amplasați în numeroasele fabrici din orașul acesta. Se știe, că acum e anul, guvernul imperial, a notificat tuturor lucrătorilor și ampoiaților străini din fabricele din Polonia rusească, că vor fi expulzați dacă nu se vor face cetățeni ruși, botezându-se în religia ortodoxă. De o vreme încoace însă Polonia rusească e invadată de lucrători germani cari caută ocupație. Guvernul a luat o serie de măsuri energice (mai cu seamă pxpulsarea) pentru a impedica invazia aceasta. Publicarăa anunțurilor in Rusia Ziarele din Rusia și mai cu seamă cele din Petersburg ajunseră de la un timp încoace ca și cele ain avioane. Se publicai în ele anunțuri de călătorie. " Se trimiteau fotografii de bărbați și femei care voiau să se însoare și se publicau chiar condițiile, pe cari trebue să le întrunească femeia sau bărbatul. De ex. O femee zice : — «Sunt frumoasă. In vîrstă de 35 de ani. Am zestre de 1000 de ruble. Caut un funcționar cam în vîrstă dar care să nu fie văduv și să se oblige că seara va veni acasă totdeauna la orele 8. Pentru «amatori sau «candidați» fotografia e la redacția ziarului X». Un bărbat publică următorul anunț : — «Sunt văduv cu un copil, dar am avere ele 30.000 de ruble. Vreau să mă căsătoresc cu o femeie în vârstă de la 25—30 de ani. Detalii la redacția Y.» In sfîrșit astfel de anunțuri se publicau prin toate gazetele și redacțiile acestora erau zilnic pline de candidați și candidate la însurătoare ca la bâlci. Adese ori se întâmpla că bărbații și femeile, văzându-se în redacții și făcând cunoștință se casätoriau fără ca anunțurile lor să se fi potrivit. Chestie de gust. Prefecții orașelor Petersburg și Moscova le-au venit însă la toți de hac. Ei au oprit strașnic toate publicațiile de călătorie precum și trimiterea de fotografii. Aceasta ca să nu se demoralizeze lumea. Proprietarii ziarelor însă sunt desperați peste măsură căci prin ordonanțele polițienești au perdut venituri foarte mari. Ei nu pot să facă nici o gălăgie, căci... Siberia nu e departe. Un proces monstru Peste câteva zile vor începe la curtea cu jurați din Orel,desbaterile unui proces cum nu s’a mai văzut. E vorba de judecarea instigatorilor anti-semiți, care au provocat revoltele din Staradul (Septembrie 1891). In decursul acestor tulburări sângeroase au fost omorîți peste 35 de evrei. In afacerea aceasta sunt implicați peste 200 de indivizi. Congresul panslavist. După cum ați primit deja știrea, un mare congres panslavist e convocat pentru ziua de 12 Mai, la Petersburg, cu ocazia serbării de 25 de ani, a societății panslaviste» Blagotvor linie«. Toate țările slave vor trimite numeroase denotațiuii Detaliul nou e acesta: In congres vor fi discutate pe larg ultimele evenimente politice din Serbia și Bulgaria. Contele Ignatieff și profesorul Lamansky vor vorbi despre scopul societății și vor da socoteală de progresul, pe care ea l-a săvîrșit în acest pătrar de secol. Până acum au răspuns la invitația arangiatorilor congresului peste 3000 de slavi. Scandalurile unul principe rus In cercurile aristocratice și militare din Petersburg, nu se vorbește decât despre următoarea afacere scandaloasă, al cărei erou e un principe rus. Nu de mult principele Dobordohadze, locotenent-colonel în reg. de cazaci din Kuban, a fost arestat—din ordinul țarului—la Askhabad, pentru că, într-un moment de beție a maltratat oribil și a insultat pe niște geandarmî în exercițiul funcțiunelor. Dar principele acesta a săvîrșit un nou scandal cu mult mai grav, decât cel precedent. In cursul unei discuții cam violente cu guvernatorul de district, Aga Ben Tairoff, a scos un pumnal și i l-a împlântat în pept. După legile rusești, și după codul militar, asasinul trebuia să fie judecat de curtea marțială și pentru o astfel de crimă trebuia condamnat la moarte prin ștreang. Avându-se însă în vedere poziția socială a culpabilului, generalul Karaptkin, guvernatorul ținutului transcaspian a anunțat pe țarul, despre afacerea aceasta. Se afirmă, că Alexandru III a telegrafiat generalului să aplice legea în toată asprimea ei. 51 de zile sub zăpadă Intri una din zilele trecute, la Bogorodskii (provincia Moscovei) s-a descoperit sub zăpadă o fată în vîrstă de 17 ani cu numele Alexandrina Șutkin, care respira încă, deși stătuse îngropată de vie sub zăpadă vreme de 51 de zile. Alexandrina fiind ostenită adormise pe marginea drumului. Când s’a deșteptat s’a văzut acoperită de zăpadă și toate silințele ei de a eși afară au fost zadarnice. Nenorocita fată, a trăit în timp de 51 de zile cu câteva bucăți și coji de pâine pe cari le avea în buzunar. Ea nu mai dădea aproape nici un semn de viață în momentul când a fost aflată acolo. Niște oameni, cari curatiau drumul de zăpadă au aflat-o. A trebuit mai multe zile până să-și potă veni în simțiri. Ea a povestit atunci impresiunile dureroase și triste, pe care le-a avut în mormîntul său alb. Desperarea și chinurile sale au fost groaznice. Ca să-și stâmpere setea a trebuit să mănânce zăpadă. In ultimele zile nenorocita nu mai putea să strige, deși auzia cum trecea pe lîngă ea trăsurile și călătorii.... Kaminsky 2STO-U.Î Pensionari Preotul Constantin Lăzărescu Iconomu, lei 260. Stela G. I. Nicolescu cu minora sa fiică, lei 38; Eufrosina I. Carnovan, lei 210; Petre Bozescu, lei 300; Smaranda I. Predescu, lei 51; I. Eliade, lei 154; Maria N. Constantinescu cu minorii, lei 16; Ruxanda M. Dumitriu, lei 63; Maria Economia, lei 80; Vera Placa, lei 87; Orf. Ana, Maria și Vasile lui Vasile Poreanu, lei 22; Gheorghe Alexandru, lei 106; N. A. Sterescu, lei 213; D. Iordănescu, lei 5; Ștefan Mihăilescu, lei 38; Gr. Mazarini, lei 400; Minorii Constantin și Maria G. D. Athanasescu, lei 99; Dimitrie V. Caragea, lei 192; Orfanii lui Alexandru Cimbrescu, lei 64; Maria Preotul Constantin Stan cu minorii, lei 20; I. Dulcescu, lei 299; Ana Dobrea, lei 120; Elena D. Constantinescu cu minorii, lei 29; Gh. G. Vlădescu, lei 497; Maria Al. G. Popovici cu minorii, lei 72; Sofia D. Zottu, lei 80; Maria Bădărău, lei 345; Ema Theodorian cu minorii, lei 83; Alexandrina Papazolu, lei 25; Elena Gheorghiu cu minorii, lei 44; Nicolae A. Popovici, lei 45; Alecu Dumitriu, lei 445; Constantin Flitan, lei 12; Zamfir Broșteanu, lei 61; Constantin Coroiu, lei 34; Ioan 16nide, lei 105; Gheorghe Iliescu, lei 150; Ana Constantinescu, lei 72; Ștefan Gheorgescu, lei 196; Elena D. Petrescu cu mineral fin, lei 42; Anton Nicolae, lei 12; Anghel Constantinescu, lei 36; Elena M. Constantinescu, lei 48; Minoarele Valeria,Maria și Elena lui Gr. Georgescu, lei 33; Preotul N. Ricman, lei 14. ÎNTÂMPLĂRI din capitala Dâmbovița ucigașă E lucru ciudat, cum se ating extremele. Se vede că, cei cari nu pot suferi de loc apa an momente în cari vor să bea prea multă. Frantz Loton, mecanic la fabrica Lemaître, văzând apa Dâmboviței atât de mare ți fiind beat, nu de apă, s’a încercat să se arunce în gârlă. — Tot așa Dumitru Iancu voia să se împace cu dușmana de apă și după închinăciune, câtre Bachus, a voit să se încerce să înoate. Și el a fost împiedecat. Amândoi renegații veselului zeu sunt la arest. Nenorocirea din strada Viesparil Gheorghe Aletan, din strada Vespil, lucra la • pivniță. Ieri, pe când voia să iasă din șopronul care er* * * 8 peste pimniță, acesta se dărîmă peste densul și 4 lovi la cap și la mijloc. A fost dus la spital. Rănile nu sunt grave.