Universul, august 1893 (Anul 11, nr. 180-205)
1893-08-01 / nr. 180
ANUL XI. — No. 480 Dumineca, 1 (13) August 1898 „UNIVERSUL POLITIC“ deschide un noii abonament cu EIÍ MSI miADIDIIAlI cu începere de la 1 August * — $$$* Pentru 3 luni 10II în Capitalai, lei 6.60.—In județe, lei 8.6q PREMII 1 frumos tablou colorat »Mignon» sau «Carmen» de renumitul pictor italian Fontana, mărimea : 71 centimetre înălțime și 43 centimetre lățime. — Originalele acestor tablouri s’au vîndut cu 30 mii lei. — In loc de tablourile de mai sus putem da portretele colorate ale defuncților I. C. Bratianu sau Vasile Alexandri. Aceste portrete, lucrate într’un mare stabiliment oeografic din Berlin, sunt atâta de bine executate încât nu este nici o deosebire cu un portret care ar costa 500 lei. In loc de un tablou sau de un portret putem da următoarele obiecte : 1 brățară aurită sau argintată, 1 ac de cravată, ultima noutate, și o pereche de nasturi auriți pentru manșete. In loc de brățări putem da o frumoasă broșă pentru dame. 2 volume din romanele nóstre. PST* f>aptiv 6 lupi In Capitală lei 12.60—In județe lei 16.60 PREMII Unul din tablourile sau 1 din portretele de mai sus. 1 frumoasă broșă pentru dame, ultima noutate. 1 notes perpetue. 1 pereche nasturi auriu pentru manșete . 1 frumos ac de cravată ultima noutate. 4 volume din romanele noastre. IPi""’ Pentru Im n Capitală, lai 27.10.—In județe, kl 35.10 PREMII 3 tablouri, adică: Mignon, Carmen și Timpul trandafirilor. Acest din urmă tablou este al renumitului pictor ger______ mi_____________ „. /I« . Ul.it UL IL 1.1U Illet LIII Și UCIA3 111 llVltUl’O UO . 88 centimetre înălțime și 64 centimetre lățime. Originalul acestui tablou s’a vîndut cu 35 mii lei. In loc de două din aceste tablouri putem da portretele colorate ale lui I. C. Brătianu și V. Alexandri. 1 frumoasă perie pentru mustăți. 1 frumos termometru de masă, forma de ancoră. 1 notes perpetuo. 1 frumos bivlceag. 1 frumoasă broșă pentru dame. 7 volume din romanele noastre. Pe lângă premiile de mai sus se mai dă noilor abonați și un evantaliu dii- 11676S C. N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Costul Abonatentului fără Premii Insihpitalii . Pentru un an. .... . Lei 20.10 Pentru 6 luni. ..... » 10.60 Pentru 3 luni............................... 5.60 In provincie. Pentru un an. ..... Lei 28.10 Pentru 6 luni. ..... * 14.60 Pentru 3 luni. ..... » 7.60 toți nouii hbonhți, ehrt vob plăti, pește dodul abdihmentului, lei 6 în dăpithlă ș i lei fr.jfo în province, vob proimi franco, slabă de premiile de micî ȘuȘ și un frumos ,,behșobn\ib“ pentru măști bu deșteptători, minutab Și opbitob și plătind lei în Chpitălă și lei 6.^0 în\ pbovinbie, vob pbimi fbhpbo tu\ behȘobnib de iublet de bufetimhb. |—-----—————----------------------| Sănii Se vob trimite dibekt pbn\ mandat poștal iaudmintetb. küfruîui ir]riV'î iț$lru, stinda Sbezoianul],fo. 11, ‘București. 'fl'emiile se dau îndată ce i'se primeșt costul abonamentului. mr Cine nu va lua premiul până în% r’o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu Mesi MS Emisa amîaasateă.—(Vezi explicația) CALENDAR PE 4893 Sâmblia, 32 Iulie — Sf. Evdochie. Catolic Sâmbătă, 12 Iulie — Clara. Bes. soarelui 451 . Ap. soarelui 7.8. Coris>c3.02c _ iji București, 31 Iulie. O polemică ciudată Asupra pătrunderii holerei în România, vedem că s’a produs în presa noastră o polemică foarte ciudată. Ziarele de opoziție acuză că guvernul a adus epidemia din neglijența sa; foile guvernamentale zic că, din potrivă s’au luat toate măsurile puternice și de aci înainte se vor face toate sacrificiile posibile ca să se înlăture întinderea răului. Noi nu putem decât să dăm dreptate, în unele privințe celor din opoziție și în altele guvernului. Guvernului trebuie să’i dăm mai întâii dreptate. In adevăr, ca să ne ferim de epidemie, s’au făcut carantine peste carantine, s’au dezinfectat cei suspectați de a fi fost bolnavi. In ce privește măsurile preventive, opoziția e nedreaptă când acuză pe guvern — căci, desigur, guvernamentalii nu sunt mai puțin expuși de a se îmbolnăvi decât liberalii. Tot ce s’a făcut a fost de prisos — nu e vina nimănui. Opoziția nu poate să vorbească decât de altceva. Prescripțiile pe cari consiliul sanitar le a dat pentru înlăturarea holerei, deja sosită, nu se respectă. Prin afișe lipite pe strade, nu se vindecă lumea, nici nu ne apărăm de bălă. Se publică ordonanța, alaltăieri, că s’a interzis vânzarea pepenilor; astăzi, pare că în necazul ordonanțelor sanitare, am văzut orașul București împănat cu precupeți vînzând pepeni, cei mai mulți Ci’AZi S’a mai ordonat dărâmarea cocióbelor infecte, ele sunt și acum în ființă. Apoi, dacă se iau ceva măsuri de curățenie, ele nu sunt decât pentru centrul orașului ; — la mahalale, suntem într’o adevărată sălbătecie. Cum ieși din stradele mai «boierești», dai de o murdărie fenomenală, care nu prin afișuri lipite pe garduri se curăță. Sunt strade în care nu s’a măturat din vremea Zaverei și nu e rar să dai de câini și de pisici moarte în mijlocul drumului. ❖ Hiar nu numai propriu zis stradele mărginașe sunt lăsate în părăsire. Cheiurile Dâmboviței, spre pildă, provoacă nori de praf, pe vremea căldurilor și nu trece vreo saca măcar, — dacă nu se poate mătura, — ca să potolească colbul care ți se înfundă în nas și în gură. Ca să îndemnăm pe oameni să fie curățenie, autoritățile trebuie să dea pildă, făcând sacrificii pentru curățirea orașului. In această privință, voitam să zicem, ziarele opozante au dreptate, «căci malurile edictate nu se aplică cu rigurozitate.» Suntem la sfîrșitul verei și nu credem ca epidemia să mai aibă putere, dar totuși ar trebui să se ia măsuri serioase pentru curățirea orașelor, nu numai a acelora în care «a sosit» epidemia, ci «înainte» de a veni. Altfel, ordonanțele sunt cam de prisos. H* b: * JDX2<|X-A» (Corenspondența particulară a ziarului „Trimisul“) Londra 24 Iulie. OTaestii politici.— Xieg'ea. 3E57 ® naemale.—Scoțienii.—«aX-gitacii la sfîrșit—după cum ați primit deja știrea—proectul pentru autonomia administrativă a Irlandei, s’a votat. Se știe că din pricina asta s’a întâmplat și o bătae în camera comunelor—lucru ce 5 bani în capitală—10 bani în Indlofo Redacția și Administrația: BUNEZOIANU ii, BUCURESCI nu s’a mai petrecut până acum în Anglia. Irlandezii apăsați de atîta vreme jubilează, văzând, că de aci înainte vor avea parlamentul lor propriu, își vor face ei singuri legile și nu vor mai fi exploatați de arendași, nici puși la discreția guvernului central din Londra. La rândul lor Scoțienii vreau ca să ceară și pentru ei o lege prin care să se decreteze autonomia administrativă a țării lor, adică a Scoției. Deja au și început să facă propagandă în sensul acesta. Primul ministru Gladstone e privit ca liberatorul Irlandei și a Scoției. Popularitatea marelui bărbat e imensă. Conservatorii sunt însă foarte nemulțumiți. Ei cred că decretându-se autonomia Irlandei și a Scoției, unitatea Marei Britanii se va stinge și întreg regatul va deveni un fel de stat federativ. Unii zic chiar, că aceasta e un pas spre perderea Indiilor. Conservatorii agită în tot regatul în contra actualului guvern. SF’ort la, un episcop Un furt foarte îndrăsneț s’a săvârșit la palatul episcopal, Fulhan Palace, din Londra. Un individ, reușind să pătrundă pe furiș în palat, a pătruns în cabinetul episcopului (dr. Temple) și a furat o călimare de argint, un ceasornic de aur cu lanț cu tot, crucea episcopală împodobită cu pietre scumpe și o sumă mare de bani. In acel moment nu se aflau în palat decât doi servitori, cari dormeai duși într’un șopron. Din pricina aceasta pungașii n’au avut să se teamă de nimic, ba încă înainte de a pleca au tras un chef strajnic ca răsplată pentru atâta osteneală. Ei au gustat din șunci și mezeluri, din carnea friptă, din prejituri și au băut vre-o câte-va sticle cu vin vechi , de Spania și de Italia, apoi s’au dus. Poliția n’a putut pune până acum mână pe ei. O sentiniță, c n.i ipsus& Tribunalul din Exeter, în comitatul Devon, a dat deună-zi o sentință, probabil unică în felul său. O fată tânără de 22 de ani, cu numele Violetta Mabel din Plymouth, reclama daune interese de la unul din compatrioții săi de George Hancock, din cauză, că aceasta a refuzat să o ia de soție după ce făcuse cele mai formale promisiuni. De altmintrelea George Hancock e în vârstă de 79 de ani. Tribunalul englez s-a arătat foarte sever. El a condamnat pe bătrân să plătească 10.000 de fr., «victimii sale». O afacere celebră înaintea tribunalului de divorț din Londra se pertractează de vre-o 15 zile o afacere în adevăr celebră și care a produs un mare zgomot în lumea aristrocrată. După cum au anunțat deja, consulul Portugaliei, Burke a cerut divorțul pe motivul de adulter. Femeia a respins acuzația de adulter și a cerut ea divorțul, spunând căbăribalul său o tratează brutal, că se poartă, reu și nu ține de loc la casă. Au fost chemați mai mulți martori, de naționalitate franceză. D na Burke a fost acuzată, că a avut relații intime cu căpitanul francez Pia, cu d. de Lore și cu locotenentul francez Camille Avon. S’a cetit chiar și o scrisoare adresată de acesta d-nei Burke, prin care tânărul ofițer îi declară amor înfocat și din scrissoare se vedea, că el se iubesc. D. Burke a fost acuzat de adulter cu d-na Gurandain. Complicii sau corespondenții, cum se numesc la Englezi, au apărut în fața tribunalului ca martori. Jurații nu au admis adulterul bărbatului; ei au admis adulterul d-nei Burke cu Camille Avon, care a fost condamnat să plătească cheltuielele de judecată. ■K^7"est:. O întâmplare picantă O întâmplare picantă s’a întâmplat, deunăzi la Wiesbaden. Eroul acestei întâmplări e un mare financiar din Germania de sud. Omul acesta trece de cel mai amaibil soț, ce există și ’și poate orî cine închipui supărarea lui, când d-rul i-a spus, că atât el cât și femeia sa trebuie să se ducă la două băi depărtate, foarte mult una de alta. El fiind bolnav de reumatism s’a dus la Wiesbaden iar ea a trebuit să facă băi de mare și s’a dus într’o insulă cam singuratică, în loc să viziteze niște băi mai populare. Ea n’avea nimic altceva de citit decât scrisorile bărbatului séu și pe acestea le răsfoia și le citea de dimineața până seara de câte 3—4 ori. El trăia la Wiesbaden cu gândul numai la frumoasa sa soție. Intr’o zi însă vine la băile acelea o, artistă tânără și foarte frumoasă. Financiarul nostru vedea că ea e drăguță și nostimă și că toți cavalerii îi faceau curte. In scurtă vreme i s’au aprins și lui călcâiele și s’a apucat să-i declare amor. Ea nu l’a respins și de la o vreme toată lumea îi vedea plimbându-se prin împrejurimile romantice ale băilor. Intr’o zi financiarul și-a pus de gând să descrie nevestii sale frumusețea acestor împrejurimi—ceea ce a și făcut’o; pe lângă aceea el a luat cu un aparat de fotografie momentană toate pozițiile și le-a trimis nevestii. Intr’o zi stetea cu amanta sa lângă o cădere de apă. Nu trece mult și observă o femee venind spre ei repede. — Asta-i femeea mea! strigă el, sărind în sus. In adevăr, era femeiușcă lui, și ținea în mână fotografia acelei căderi de apă. Iată ce s’a întâmplat: Financiarul a pus pe un fotograf să ia căderea de apă și în fotografie se afla el și amanta sa. Femeia lui a priceput totul și a venit repede la Wiesbaden. Ziarul vienez, care dă știrea aceasta nu spune ce s’a petrecut mai departe. Un om care și-a omorît 2 neveste Un locuitor bogat din Kecskemet cu numele Iosef Csaky își asasinase acum 1I ani din gelozie pe nevastă-sa. Criminalul a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar după ce a făcut 772 ani a fost grațiat de restul pedepsei. Iosef s’a întors iar la el acasă și a început să’și lucreze din nou pământul, și să’și cultive moșia. Astfel a trecut el câtăva vreme în comuna aceia, retras de ceilalți omeni. Asasinul însă nu iubea viața singuratică și vrea să se însoare, și o femee cu numele Magdalena Beneik avu curajul să se mărite după omul acesta!