Universul, septembrie 1893 (Anul 11, nr. 206-231)
1893-09-26 / nr. 228
ANUL XI. — No. 228 Duminecă, 26 Sept. 8 (Octomb.) 1883 D-rul MODOLEA de la Facultatea de Medicină din Paris s’a stabilit în București (Casa proprie), strada Belisaria No. 31. Consultatiuni de la 3—6 p. m. 979 (6) Avis lini»ortaul Cine voește a da o MOARĂ de APĂ nu arendă să bine-voiască a se adresa la doamna Elena S*. Barbu, Str. Fundătura Spitalului No. 105, București. 990 Un tiner român bil și corespondent la o casă de ferărie și coloniale en gros, cunoscând afară de limba maternă, limbile germană și franceză, dorește ocupațiune ca comptabil și corespondent la o casă din branșele amintite mai sus. — Certificate și referențele cele mai bune. A se adresa la administrația acestui ziar. IIL 995 (8) S-a pierdut un câine mic, rasa șoricar, negru cu pete galbene, trupul lung, picioarele scurte. Răspunde la numele de «Piperași». Cine îl va aduce în Str. Scaunele No. 82, va primi 20 franci și un câine tiner de aceiași rasă. 996 ’ (2) 100 Cărți de mită lei 160 La tipografia ziarului «Universul», sosind o mașină rotativă pentru cifrul de visită nouă invențiune, premiată la expoziția din Chicago, se tipărește 100 cârți de vizită numai cu lei 1.60. Publicul poate asista în timpul tipărire. Numai într’un minut se poate tipări 100 cărți de vizită. I.e VÂNZARE Cărămidă, uși, ferestre, tablă, grinzi, piatră, stejar de construcție, dușumele, fierărie și altele. — Prețul ne mai pomenit de ieftin. A se adresa Calea Moșilor No. 78. 999 (19) „u»«»» foarte ieftin ma JÜS ^8X122^0 terial vechi, adică: cărămidă groasă, piatră, bolovan trepte, lespezi, stejar de construcție, tablă, uși, ferestre, grinzi, căprioare, scânduri, dușumele, fierărie și altele. A se adresa la Biserica Sărindari. 993___________ (9) Travin din cauză de plecare care mobilele de Stejar bine lucrate a unei odăi de culcare, cu preț de tei. A se adresa Calea Victoriei No. 183. 997 —— ———— ———— "" ’ ....... " — O familie franceză, onorabilă «lovește « $1% camere B»avî*iI»te și primește și bei pension. A se »«Er«s» la Acliiuistr’a 41a noastră sssSi iub lalele ©.18. _ 1012 ________________________(2) Ori ce tuse vindecata Ori ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele Sgnoar» «Se tatrasniuă ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și România și premiate la 6 congrese medicale. Adevăratele capuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației ziarului «Universul.» Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. Lei 3,75 cutia._________ AVIS Se prianesc «lupî ^agenți «lî strimitori «Se Perne sa călători pe BurBB 2 statțiuni principale ale Cailor Ferate 11 ©mâne. &.<lB*esa ees’eruoi* «1-lui SI. HVROIM Calea Victoriei Mo. 150 București. ORICE RATATURA DISPARE in câteva zile, întrebuințând Premiatul „CAXal FUGLASZ“ Efect sigur garantat în flacon lei 1,60. Se află de vînzare la administrația ziarului UNIVERSUL și la depozitele de ziare din Craiova, Galați, Brăila și Iași.________ Sloanele secrete 2Vei»Ștința Bărbătească Se vindecă după cele mai nouă metode radical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești: THOR — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara. Loc separat de așteptare pentru fiecare. Un voiaj de nuntă în balon.[[Vezi explicația] CALENDAR PE 1893 Ortodox Sâmbătă, 25 Septembre — Cuv. Maic. Eufr. Catolic Sâmbătă, 7 Octombre — Parcu P. Rof. soarelui 6.G. Ap. soarelui 5.29. 5 bani în capitală,—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI tare en gros. ■u j Neglijența și dușmănia, în comerț, a / foarte primejdioasă. De aceea zicem, și noi, că niște camere de comerț serios alcătuite și cu speranța că dorințele lor vor fi auzite de guverne, vor face mari serviciu comerțului românesc. București, 25 Septembre. Camerele de comerț Chemate sunt ca multe foloase să dea țârii instituțiile camerilor de comerț, dar roadele acestei instituții sunt, până acum, slabe. Nu putem să contestăm că unele camere de comerț, mai ales cea din Focșani, are membri cari și iau misiunea în serios; de asemenea, numai laudă putem face camerii de comerț din Iași, a celei din Botoșani, etc. Dar lucrările acestor camere sunt și nu pot fi decât ușuratic făcute, căci omul n’are— oricât s’ar pricepe —tragere de inimă la lucru, când mai dinainte știe că lucrarea îi va fi stearpă și neluată în seamă de guvern. O mai bună alcătuire a camerilor de comerț și o ureche mai atentă din partea guvernelor, ar face ca instituțiile camerilor comerciale să dea mari folase. Buletinul camerii din Iași a luat inițiativa foarte vrednică de lăudat, ca să propuie un proiect de lege care să pună camerile de industrie și de comerț în măsură de a fi pe de o parte adevăratele reprezintante ale comercialul, iar pe de alta să-și spuie cu mai multă tărie cuvântul ei. Cum zice confratele: «Dacă se pretinde unei instituțiuni, activitate, după care să se culeagă roade bune, este de o neapărată datorie de a i se da putința desvoltărea activității sale. Pe câtă vreme camerile de comerț vor fi reduse numai la niște birouri de înregistrare sau informație, nu e drept a le acuza arătându-le ca incapabile a răspunde menitelor. Să se dea camerelor rolul ce li se cuvine a ocupa în stat, să fie alcătuite din oameni serioși, cunoscători în asemenea ramuri și devotați binelui public oi n nnY fiM v*/» 1-2««a y* om uv/ ciikjiiCijüttiii ci viuui.1lutrele ce vor da ogorul activității lor. «Școalele noastre comerciale și profesionale să fie bine organizate, pentru a da elevilor acele cunoștințe teoretice și mai cu seamă practice de care un neguțător are absolută nevoe. Celor ce au terminat cursul școalei să li se acorde mijloace de a putea îmbrățișa cariera la care s’au destinat. In primul loc însă, va trebui a se închide lungul și latul drum al slujbelor. «Din cele arătate, reese până la evidență că dreptate am avut când am afirmat că, camerile de comerț au o scuză dacă n’au dat tocmai roadele la care comerțul și industriile erau în drept a se aștepta. «Astăzi ne propunem a dovedi o dată mai mult că, camerile de comerț nu numai că sunt sculabile, dar sunt chiar nevinovate de stearpa lor activitate de până acum. Am zis și susținem că legiuitorii noștri n’au dat prin lege acestor camere prerogative necesare, indispensabile chiar menținerea lor la un nivel mai înalt și mai hotărîtor, în afacerile, legiuirile și transformările pe care le-ați suferit comerțul și industriile în timpul strecurat de la începutul erei de progres a statului și până astăzi. «Dacă legiuitorii noștri au procedat astfel, cauza a fost că în țară nu era un curent puternic care să indice măsurile ce trebuiau aplicate pentru a se atinge ținta urmărită. In trecut, spiritele nu erau pregătite a concura la marea operă de organizare ce se întreprindea. Dar acuma, după atâția ani de crude experiențe, unde am ajuns ? Comercianții și industriașii noștri sunt ei cu mult mai înaintați decât predecesorii lor, care aveau cel puțin mândria moravurilor lor de onestitate, pe când răbușul ținea locul biletelor la ordin, polițelor sau cambielor? Astăzi SCIUU 0XU U.C CUIUOiui U CAIDiclipi existența lor e considerată ca instituție de stat, comercianții noștri se interesează de ele, se strâng în jurul lor, să le ajute, să le stimuleze a lucra cu bărbăție spre binele și folosul general? Cu regret și siliți vom spune că nimic din toate acestea nu se întâmplă. O apatie culpabilă și condamnabilă a cuprins pe toți, aceiași indiferență ca și în trecut, aceiași nepăsare de odinioară rămasă proverbială îi predomină. «Noi nu avem intențiunea nici ne propunem a învinui pe cineva. Ceea ce dorim și voim, este, a deștepta și îndemna pe toți la muncă și nu la muncă mai grea decât aceia de a-și face fiecare datoria și nu altă datorie decât aceia față cu interesul general și prin urmare față cu interesul lor propriu. Comercianții și industriașii noștri trebue să știe, că nu prin nepăsare se schimbă o stare de lucruri rea în alta mai bună». In materie de comerț, după părerea noastră, inițiativa individuală e absolut necesară și cu cât camerele de industrie și de comerț vor prospera, cu atât și bunăstarea neguțătorilor va spori și afacerile le vor merge mai bine. Trebue o agitație între negustorii din țară, care să dovedească or și cui că. Nu prin concurență nereală se fac afaceri bune. Că, unindu-se negustorii vor câștiga mai mult, obținând mărfuri mai ieftine, prin asociație de capitaluri și cunună "L— i £ 33^ 3TA1SL (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) Madrid, 16 Septembre. Atentatul cu dinamită din Barcelona. Amenințe Era ora 12 și jum. p. m. și tocmai începuse defilarea trupelor pe piața mare. Mareșalul Martinez Campos împreună cu generalii de divizie Castellos și Molins precum și statul major se aflau la încrucișarea stradelor Montaner și las Cortes. Deodată se aud două detunături îngrozitoare. Mareșalul cade de pe cal și în acel moment se iscă o panică teribilă. Martinez Campos însă se ridică numai decât sus ca și când nu s’ar fi întâmplat nimic. El fusese rănit la un picior și în urma căderii primise confusiuni la cap și la umeri. O mulțime de oameni începu să strige, arătând spre un tânăr înbrăcat ca urmerii. El își luă pălăria și clătinănd-o în aer răspunse : — Si! Si! Yo he sido (Da, da, eu am fost!) Apoi fără să se opună se lăsă să fie prins. Atentatorul, numit Paulino Pallas, e unul dintre cei mai primejdioși anarhiști. Mulțimea înfuriată voia să-l omoare pe loc și abia l’au scăpat polițiștii. Pallas a fost dat în judecata tribunalului militar, care l’a condamnat, fără multe deliberări la moarte prin împușcare. In închisoare el a zis : Soy anarquista, me mataran, pero no faltara quien me venque. Adică: Sunt anarhist, mă vor omorî dar totul va fi cine să mă răsbune. Răniții Generalul Castellor, care stătea călare alăturea cu mareșalul, a fost rănit la braț, iar generalul Molins a primit o gravă confusiune pricinuită de o schijă a bombei. Molins cu toată rana lui a stat pe cal până când s’a sfârșit defilarea în timpul căreia trupele strigau puternic: — Trăiască regele! Trăiască Spania! Un geandarm a fost omorît; el se chiamă Jaime Tous. Bucățile de fier și cuiele i-au spintecat pântecele și pieptul. Moartea i-a fost instantanee. Dacă calul lui nu s’ar fi speriat de detunătură și n’ar fi sărit într’o parte, în fața mareșalului, atunci Martinez Campos ar fi fost sfărâmat în bucăți. Atentatorul a fost împușcat a 4-a zi după teribila explosie. înainte de a muri el arătă un mare sânge rece și a zis, că deja de la 1874 și-a pus de gând să omoare pe mareșalul. Interogatoriul In decursul interogatoriului, anarhistul Pallas a declarat, că n’are nici un complice și că atentatul l’a săvârșit din propria lui inițiativă. — De altmintrelea—a zis el—convingerile mele anarhiste me opresc să facă parte din vre o asociațiune. Poliția își va pierde vremea făcând 'cercetări zadarnice. Eu singur am plănuit și am săvârșit atentatul. Bombele. — Copii anarhistului înainte de sfârșitul interogatoriului Pallas a indicat judecătorului locul unde își ascunsese bombele. Sub niște pietre grămădite unele lângă altele au fost aflate 4 bombe mari cu dinamită. Pallas a zis, că avea de gând să se servească de ele pentru omorîrea altor bărbați de stat ai Spaniei. Se crede că mai sunt alte bombe despre care teribilul anarhist n’a voit să spue unde sunt. Atentatorul s’a arătat în tot timpul interogatorului foarte nepăsător și părea că se bucură chiar de fapta săvârșită. A doua zi după arestare, Pallas a fost vizitat de copii săi. El ia îmbrățișat fără să se emoționeze câtuși de puțin și a sfătuit pe cel mai mare să fie un revoluționar neîmpăcat ca și tatăl său. Autoritățile refuzând pe mama lui să-l viziteze, aceasta i-au trimis un pachet de țigări prin ofițerul care comanda garda închisorei. Pallas a spus ofițerului că el nu e de loc recunoscător că l-a însărcinat să-i dea pachetul, din pricină că un anarhist urăște uniforma și pe soldați. Calul mareșalului Calul, pe care se afla mareșalul Martinez Campos în momentul atentatului a fost omorît numai decât de schijele mari ale bombei. Calul a fost tăiat, adică i s’a făcut autopsia. Doctorii veterinari l’au îiam balsamat. Se spune, că animalul aces