Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-01 / nr. 232

&NUL Xi. — No. 232 Vineri, 1 13 Octombre 1893 n T un frumos ceasornic ot A? C Lei de masă Ö LG­ C SJ DESTIFTATOR La administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11, se află spre vânzare frumoase ceasoarnice­ deșteptă­­toare de masă, de nichel, cu diferite ornamente noul cu u lei bucata. Cu a­cest mai mult se trimit franco în ori­ce parte din țară. . D-nul MODOLER de la Facultatea de Medicină din Paris s’a stabilit în București (Casa proprie), strada Belisaria No. 31. Consultatiune de la 3—6 p. m. 979 (4) b^^cobalcescu elevă a conservatorului din Viena, dorește a da secțiuni de PIANO. Adresa Calea Victoriei No. 202. 984 (1) Avis important Cine voeș­te a da o MOARĂ de APĂ la arendă să bine-voiască a se adresa la doamna Elena 1 ®.­filări»«», Str.­­ Fundătura Spitalului No. 105, Bu­curești. ■ 990 _________ r»e­­ viswza.k.e. Cărămidă, uși, ferestre, tablă, grinzi, piatră, stejar de construcție, dușumele, fierărie și altele. — Prețul ne mai po­menit de ieftin. A se adresa Calea Moșilor No. 78. 999_______ (16) „„grisas«»»A foarte ieftin ma­ VQUZSXd­terial vechi,­ a­­dică: cărămidă groasă, piatră, bolovan trepte, lespezi, stejar de construcție, tablă, uși, ferestre, grinzi, căprioare, scânduri, dușumele, fierărie și altele. A se adresa la Biserica Sărindari. 998 _____________ (6) f"» - din cauză de pre­ JJ6 VSUS alO care mobilele de Stejar bine lucrate a unei odăi de cul­oare, cu preț de ISO © Iei­ A se adresa Calea Victoriei No. 183­_______997 Lei 5.60 un ceasornic de buzunar La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasor­nice de buzunar numai cu lei 5.30 bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. PUBLICAȚIE D-nn Ministru de Interne cu ordinul­­ circular No. 21.488 revocând măsura ce era luată­­ în vederea holerei, pen­tru ținerea bâlciurilor în diferite loca­lități din țară. Se aduce prin aceasta la cunoștința d-nor comercianți că, în ziua de 14 Oc­­tombre anul curent, în comuna Drăgă­­nești din județul Vlașca, va avea loc bâlciul ce se ține anual la sus-zisa dată. Administrația moșiei Dr­ăgănesci. Draganesci, 27 Septembre 1893. 1026 (4) N _ __ MARE deposit de PĂLĂRII ■— pentru Bărbat­ și Copil = de la lei 1.90 la lei 6.50 bucata La administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de pălării fason ultima modă, cari se vînd cu următoarele prețuri: HHT" Pălării moi pentru vară Lei 1.90 W Pălării moi ultima modă „ 3.00 09* Pălării moi ultima modă „ 4.50 Hgft. Pălării tari (utt. modă) „ 5.50 Pălării tari (lit. modă) „ 6.50 Pălării roșii, verzi și al­bastre pentru copii . . . „2.50­­ UT- Pălării marinar pentru copii „ 3.00 Pălăriile sunt de culoare neagră, ma­ron, gri, beige și tabac. Nici cu 50 la sută mai scump, nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin, ca să aducem serviciu publicului nostru cititor. 3.00 4.50 5.50 6.50 2.50 3.00 33 oalele secrete Neputința Mibateasca Se vindecă după cele mai noui metode ra­dical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești: U Dr. THOR ,— No. 1. STRADA EMIGRATII. No. 1. - (Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața­­ și de la 5—8 seara, loc separat de așteptare pentru fie­care. Principele Bismarck în Kissingen. — (Vezi explicația CALENDAR PE 1893 Ot­to des Joui, 30 Septembrie. — Sf. Grigore, Ep. Ar. Carolis Joul, 12 Octombrie. — Maximilian. RSs. soarelui 6.12; Ap. soarelui 5.20. București, 10 Septembre. Căsătoria și succesia Sunt multe, și prea multe încurcă­turi cari rezultă din deosebirea de le­gislație între diferite țâri, în ce pri­vește căsătoria și rezultatul ei posibil, succesia. In Olanda s’a adunat un congres care să discute obiectiv, — neavând membrii acestui congres vre-o delegație oficială, — în care mai toate statele Europei au fost reprezintate, inclusiv România. Noi, cari credem, în teorie generală, că inițiativa privată e mai bună de­cât aceea a statelor, legate de diferite in­terese și ambițiuni, am fost bucuroși vezând că și România a fost reprezin­­tată la Haaga și, luând parte la discu­țiile celor întruniți, a contribuit la cer­cetările ce s’au făcut, în deosebi asupra chestiilor de căsătorie și de succesie. «E drept. Deliberările de la Haaga nu leagă pe vre-un guvern», ci proto­coalele iscălite după mari discuții, leagă o sumă de oameni din elita inteligenței Europei. De aceea, credem că cu interes sua­­vor în seamă cititorii noștrii princi­palele rezoluții ale congresului interna­țional de la Haaga. Mai întâii­, dreptul de a contracta căsătorie e regulat de legea națională a fie­căruia dintre viitorii soți, cu condi­ția ca această lege să nu privească domiciliul și locul de celebrare. Ast­fel doi tineri se vor putea cununa intri o țară străină, numai cei doi logodnici să fie supuși legilor locului în care se află. Străinii însă, ca să se poată căsători, vor trebui să prezinte acte cum­ că au făcut formalitățile respective în țările de baștină. Pentru dovedirea acestui lucr­u, va fi de ajuns un certificat al agențiilor di­plomatice, responsabile în caz de e­­roare. In această condiție, căsătoria va fi recunoscută ca valabilă în toate țările contractante. Publicațiile s’au hotărît de către con­ferință că vor trebui făcute în «orașul natal» al ori­cărui sau­ ori­căreia vor să se căsătorească și să se ia act de pro­testările ce s’ar putea face. O copie autentică a actului de căsă­torie să se transmită autoritățile din lo­calitatea unde fie­care soț e născut. Nu putem de­cât să felicităm pentru dezideratele pe care le-au exprimat pe membrii congresului de la Haaga. Aceasta mai ales pentru că bigamia dintr’o țară într’alta a început a de­veni regulă și că procesele de succesi­une dintr’o țară într’alta devin foarte dificil de rezolvat. — Dovezi despre a­­ceasta am avut nu de mult chiar la noi în țară. Mâine vom expune părerile adunării de la Haaga cu privire la succesiuni, făcându-ne observațiile. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI poate să fie citat ca un simplu «mu­ritor» înaintea tribunalului. Lucru cu­rios e, că procurorul bazându­se pe ve­chile legi Ungurești a admis ideia asta și­­ a dus la primar acasă, de i-a luat interogatoriul. Un alt incident Primatul a refuzat să­ jure. El zicea că e cardinal și e imposibil să jure înaintea unui judecător laic. Președintele tribunalului a trebuit să insiste foarte mult pe lângă primat până ce acesta a jurat. El însă a zis să se treacă în procesul verbal, că fură de silă. O minime Băiatul unei lucrătoare din Gagy fu­sese amenințat într'una din zilele tre­cute cu bătaia. Băiatul s’a speriat așa de teribil în urma acestei amenințări, în­cât a amuțit. A treia zi după întâmplarea asta, mamă-sa l’a dus în institutul surdo-mu­­ților din Cluj. Doctorul a luat pe băiat și a început să-l caute la gât. Pe urmă i-a pus în gât un instrument medical. Băiatul s-a­­ speriat iarăși și efectul a fost că și-a recăpătat iarăși glasul. El vorbește acum bine. Doctorii se minunează de întâmplarea asta curioasă. nabs. DIN AUSTRO-UNGARIA (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) Viena. 26 Septembre, împărăteasa Austriei împărăteasa Austriei va resida până la 3 Noembrie în Buda. Ea va asista la serbările ce se vor da în onoarea ei de către tinerimea nobilă austriacă și ma­ghiară. Se știe, că de o vreme încoace împă­răteasa e tristă. Ea nu poate uita moar­tea tragică a arh­iducelui Rudolf. De mai mulți ani, ea nu a asistat la ast­fel de recepțiuni. O descoperire interesantă După cum ați anunțat deja bătrânul și învățatul papă Maurice Wosinsky a descoperit la Cziko comitatul Tolna (Ungaria) un cimitir al Hunilor. Scheletele se află în gropi foarte a­­dânci. Morții sunt puși cu capul spre răsărit iar cu picioarele spre apus. Au fost desgropate 500 de schelete. Aproape toate scheletele sunt de fe­mei, de b­­ăi­e­ți și de bătrâni. S’au găsit în mai multe gropi femei și bărbați a­­lăturea, iar peste pântecele lor se afla un copil Din cele 500 de schelete numai 7 s-au aflat îngropate înpreună cu caii. Oame­nii îngropați ast­fel au lângă ei arme, cuțite, lănci, săgeți și cingături bogate. Femeile au cercei, brad­ete, mărgele și lângă sînul lor s’au găsit vase pline cu alimente, ba chiar și ouă ferte. Intri o groapă s’a aflat scheletul unei femei. Ea ținea în mână un stilet de argint iar în urechi avea cercei pe aur. O scrisoare senzațională La Viena și la Budapesta a făcut ma­re senzație o scrisoare, adresată de re­vrei­u­l î­­­ n­ovul 17" Ronni­h FI ^ -1 Viu.gj.uuui Ui. ii.Ukik3 L* 11«. UN­G1 Ut CUIUL O AL 111 Budapesta. în ea, el se plânge, că e bătân. Mâinile nu-l tremură dar nu poa­te ceti nici manuscrise nici imprimate. Cu toate acestea a terminat o carte, care e făcută pentru onoarea patriei sale. Acesta e al treilea volum din memo­riile lui Kossuth. Iată câte­va date interesante din scri­soarea revoluționarului actualminte în T­ori­no: — Regele (împăratul Franz Iosif, zice Kossuth—nu vrea să se identi­fice cu poporul maghiar și de aici rezultă con­tinuele tulburări de cari va suferi nu­mai dinastia. Cei din Viena uită, că tre­­bue să compteze pe sentimentele popo­rului maghiar, foarte loial în fond dar care e silit să respecte ceia ce e sfânt pentru el. Guvernul din Viena, în loc să mena­­jeze nația maghiară ridică forța împo­triva ei. Aceasta strică armonia de stat și nimenea nu poate perde de­cât dinastia. Un proces interesant După cum ați anunțat deja, la Pesta s-a terminat procesul dogarului Michel Csok­cs, care la 10 Aprilie trecut a în­cercat să asasineze pe cardinalul Vas­­zary, primatul Ungariei și a rănit grav pe secretarul acestuia dr. Medardus Kohh. Csok­cs a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. In acest proces însă au fost 2 chestii interesante. După noile legi ungurești, toți supu­șii regatului au aceleași drepturi și ace­leași datorii. Totuși primatul n’a voit ca să compară înaintea tribunalului ca mar­tor, zicând, că el ca, cardinal al biseri­­cei Romei și șef al bisericei Ungariei și membru al camerei magnaților in 7D’ale justiției D. N. C. Zistrea­m, actual judecător al oco­lului Cricov, județul Prahova, este­ permutat în aceeași calitate la ocolul Bârca, județul Dolj,* 1 în locul d-lui Dimitrie Marinescu, care trece în postul ocupat de d. N.­ C. Zătreanu. — D. G. Cocea, actual judecător al ocolului Neamțu, este permutat în­ aceeași calitate la ocolul Copou­, județul Iași, în locul d-lui Șer­­ban Costache, care trece în postul ocupat ’ de d. G. Cocea. Hoția, din Focșani Un biet creștin cu numele Tudorache Porumboiu, din comuna Suharaia, plasa Biliești (Putna), venise într’una din zi­­­lele trecute la Focșani. El s’a dus de-a dreptul la ceasornicar rul Mathias Angheloni și i-a zis: — Am să’ți vânz ceva domnule...cum­ peri ? — Cum nu. Ce vinzi. Porumboiu scoate numai­de­cât dintr-­un buzunar o broșă de aur cu o petra de mărgăritar, cu o frunzuliță de aur cu peruzea și în mijloc cu o fotografie de damă. — De unde ai giuvaerul ăsta ? întrebă ceasornicarul. —— Mi -a dat băiatul meu Costea pa când era militar. El l’a găsit pe stradă. Intri aceia iată că vine comisarul G.­ Surleanu, care neavând ceva mai bun de făcut îndață pe Porumboiu și-l duce­ la secție. Acolo bătrânul mărturisește, că băia­tul său furase giuvaerul de la o cocoană.­ S’a dresat cuvenitul proces-verbal și Porumboiu a fost băgat la dubă până când va fi arestat fostul soldat Costea. ..umil.mum :„„I,­­ UN GEANDARM ASASIN De câtă­va vreme, geandarmul Bihel, din Contras aprope de Bordeaux (Franța,­ începuse să-și bănuiască nevasta. Aceasta de­și în vârstă de 26 de ani era bănuită de bărbat că ar fi întreți­­nut relații cu șeful său ] ba chiar acea**­tuia i-ar fi făcut reproșuri; șeful ’i răs­punse că nu se va mai întâlni cu fe­meia. Luni seară Bihel era de planton­ la gară. Ieși din cazarmă pe la șapte ore, și j­umătate, dar în loc de a se duce ime­­­diat la gară se puse la pândă. După câte­va momente zări pe ser­gent îndreptându-se spre fundul grădinei unde nevastă-sa îl întâmpină peste puțin. Conversația celor doi vinovați nelă­­­sându’i nici o îndoială asupra naturei relațiilor, Bihel, nebun de furie, se re­pezi la perechia trădătoare cu baioneta în mână și lovi pe șeful său așa de răa în­cât îl trânti la pământ. Sergentul anume Bourg­e în vîrstă de 48 de ani. Numai un an îi mai tre­­buia ca să aibă pensie. Femeia Bichel a mărturisit totul. Toate dovezile arată că mobilul cri­mei a fost gelozia și că de mai mult timp descoperise bărbatul că nevastă­­sa era adulteră. ----------------n Drameie geloziei (O întâmplare tragică la Miroslava) Cârciumarul Alexandru Borcea din Miroslava, județul Iași, bănuia de multă vreme, că nevasta lui e necredincioasă. El auzise, că nevasta sa are de amant pe un individ cu numele Ioncec Dăs­­călescu, notar din aceiași comună. De multă vreme el trăia reu cu fe­meia, dar la urma urmei și-a pus de gând să­-l prinză în flagrant delict. Car­­g numărul era g­elos peste măsură, într’una din serile trecute, el spune nevestei sale, că se duce la un prieten și că n'o să vie de­cât foarte târziu­.

Next