Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)
1893-10-27 / nr. 254
Universul No. 254, ri forța pe handler, lăsând astfel drumul liber. Un accident Un tânăr israelit care face pe velocipedistul și pe când merge prin strada De Sus, fără se vede a ști bine sa’și mănueze calul său cu roate, a dat peste imbiet copil și l’a stâlcit roü. Stângaciul biciclist, a fost totuși dus la comisia a IlI-a ca sa răspundă desigur la unele întrebări relative la arta ciclisticâ. Vineri un cotiugar de la moara de foc, pe când își înhăma calul la căruță, s’a lovit așa de rău la ochi încât a fost imediat transportat în o stare desperată la spitalul Sf. Spiridon. Moarte subită Intr’una din zilele trecute un locuitor dintr’un sat din jurul lașului, venind în oraș și simțindu-se obosit, intră într’o cârciumă din fosta stradă Baston. — Dă-mi un rachiu zise el cârciumarului. — Poftim. Omul ia rachiul și-l bea repede. Imediat după aceia, a căzut jos mort. Nenorocire D. Carnot la tMngara rei^onaiental luptei de la Wattignies Prin fir telegrafic Paris, 24 Octombre. D. Carnot a plecat azi dimineață la orele 9 și 45 m, însoțit de fratele său, d. Adolf Carnot și de generalul Loizillon, ministru de războiu. Ei au sosit la ora 1 după ameazi la Maubeuge, unde au asistat la inaugurarea monumentului comemorativ de la Wattignies. Primarul și toate autoritățile civile și militare i-au salutat la gară. Răspunzând la discursul de bună-sosire al primarului, d. Carnot a zis că nepoții lui Lazare Carnot vor asista, foarte emoționați la glorificarea străbunilor, cari au salvat patria. D. Carnot a fost foarte aclamat. La inaugurarea monumentului comemorativ al luptei de la Wattignies, ministrul de războiu a rostit un discurs. El a salutat memoria lui Lazare Carnot, adevăratul organizator al victoriei. El a asociat la acest omagiu pe moștenitorul numelui Carnot, care, în exercițiul primei magistraturi a Republicei, a putut sili toate partidele să-l stimeze și să propage în lume influența pacinică și bunul renume al Franței. INTA-ia sîr^iîi în Moise cu clone portofoliul*! Moisi Möge, din calea Dudești, se plimba ca sa «cocof» pa strada Armenii, iucend pe berbantul față cu tinerele trecătoare. Avea și cu ce. In buzunar îl sunați, într’o pungă, 14 franci. Nu se știe cum, se apropia de d-ra Liza Caster și, cu vorbe dulci, o... ușură de un portofel cu 60 de lei. Nefiind cuviincios ca pungașii să aibă ca miniștrii câte două portofolii, Moise cel cu clone portofoliul a ajuns la arest. Aci, le-a pierdut pe amândouă. [ Om cuminte pedepsit Costache Petre, servitor la d. Niculae Dumitrescu, n’are nevoe de termometru ca să constate că temperatura, se răcește mereu și că iarna se apropie. De aceea, Costache s-a gândit ca să se apere de gerurile amenințătoare și să fure un cojoc de la stăpânul său. Mai fură și zece lei, căci, de bucurie că va putea să se încălzească pe din afară, să se încălzească puțin și pe din lăuntru. Rezultatul final a fost negativ. Fiind prins a rămas neîncălzit pe din afară, căci cojocul i s’a luat, banii n’avusese vreme să-i repite la cârciumă... așa că se răcorește amarnic la arestul secției a 2-a. IMIX PITEȘTI (Corespond. pârtie, a ziarului,, UNIVERSUL“) Pitești, 23 Octombre. Consiliul județean Astăzi întrunindu-se consiliul general ,și-a constituit biuroul astfel: d-nu senator C. Bălăceanu, președinte d-nii N. Bogdan și d-nii Lascu, vicepreședinți d-nii Gr. Enescu și Al. N. Nanu, secretari. 212 Afacerea Nisipeanu In precedenta mea corespondență publicată în «Universul» de Marți 19 Octombre v’am comunicat despre un furt prin spargere comis în seara 4—5 Octombre de fostul locotenent Emanoil Nisipeanu în prejudiciul d-lui N. Nanoescu, primarul orașului, furt care a fost descoperit în urma energicelor măsuri luate de d-nul polițaiu A. Mumuianu, iar giuvaericalele furate au fost găsite parte la un cârciumar din Pitești, emanetate pentru 10 lei, iar o pereche cercei de aur și un inel de aur cu petre de briliante s’au primit astăzi la parchetul de Argeș de la primul procuror al tribunalului Ilfov, luate de la giuvaergiul Mihailovitz, din București, unde Nisipeanu le vânduse pe deriforia sumă de 67 lei. Instrucția acestei afaceri sa terminat, iar procesul se va judeca peste câteva zile de tribunalul local. Fostul locotenent Nisipeanu a mai comis încă un furt la d. căpitan Ionescu de unde a luat 75 lei dintr’un sertar. Sosirea unui regiment . Săptămâna viitoare va sosi în acest oraș regimentul Radu Negru no. 28 venind din Găești. Acest regiment se va instala în casele unde se află regimentul 4 călărași, și în localul desființatei școale de meserii a județului. Pegam. Groaznică explozie (150 DE MORȚI) — Prin fir telegrafic — Santander, 23 Octombre. Explozia de dinamită, întâmplată ieri, a avut urmări groaznice. Biroul telegrafic este distrus ; sunt 150 de morți. Guvernatorul orașului s’a făcut nevăzut. Populațiunea este foarte înspăimântată. S’au cerut ajutoare de la Palencia, Burgos, Valladolid ; pretutindeni s’au organisat trenuri speciale. Corabia în care s’a produs explozia este Cabornachi-Chaco, întregul său echipagiu a fost ucis ; aceeași soartă a avut și echipagiul vaporului tranșatlantic, Alfons al XII, care a voit să dea mână de ajutor. Dărâmăturile bastimentului s’au înfipt în case, șinele liniei ferate au fost smulse și aruncate în depărtări mari, omorînd sau rănind o mulțime de persoane. Un tren de călători ce intra în gară a fost sdrobit; călătorii au fost uciși sau răniți, zece case s’au aprins. UN SFAT PE Zî Leac pentru limbrici.—Fierbe în 300 grame de lapte dulce, 20 grame usturoi pisat, răcindu-se laptele se umple cu aceasta un clistir, aplicându în șezutul copiilor. O asemenea spalatura se va repeta dimineața și seara în interval de 3 zile. £, Nenorocirea clin Constanța Bărbierul Iani Savidis de pe strada Mangalia din acest oraș, pe când rădea pe un bulgar, terminându-se gazul din lampă, a voit s’o umple din nou fără să o stingă. Lampa însă luând foc el a voit s’o stingă, dar stropindu-se cu gaz imediat s’au aprins hainele de pe el. I Speriat începu a fugi pe stradă țipând și cerând ajutor, lumea însă fugea de dînsul vözindu’l în flăcări. In momentul acela întâmplându-se să fie pe acolo d. Dumitru Andrei, subcomisarul coloarei de roșiii și d. D. Popescu, funcționar polițienesc, iar asupra lui ’1 acoperă cu un palton și alte haine, reușind să stingă focul. I s’a ocazionat însă o sumă de arsuri, care au avut ca consecință încetarea lui din viață a doua zi. UN PROVERB PE ZI Nu e mai viteaz cel cu sabia final mare. (Turcesc) Jsmîi Călărași Incendiu Intr’una din nopțile trecute s’a aprins armanul d-lui Nicolae Atanasiu, arendașul moșiei Cotu-Epure, pendinte de comuna Țăndărei, arzând cu desăvîrșire cine șire pae de orz. Focul a provenit de la luleaua unui lucrător, care a adormit în pae cu luleaua aprinsă. Monstru Deunăzi femeea Leanca, soția comerciantului Ion D. Lăptucă, din comuna Fetești, jud. Ialomița, a născut un copil de sex femeesc, având capul, de la frunte în sus, desfigurat în formă a două ouă, nasul are forma unui bame și degetele de la mâna dreaptă zgârcite. Atât copilul cât și mama lui sunt sănătoși. O nenorocire la Dunăre — 4 răniți Rupendu-se o schelă de la pila din malul stâng a Dunărei, la lucrările podului de peste Dunăre, patru lucrători cari se aflau pe schelă au căzut și s’au rănit grav. Febra aftoasă—Holera In comuna Iazu s’a ivit febra aftoasă la vitele locuitorilor. D. dr. Bențe a fost la localitate unde a luat cuvenitele măsuri sanitare. La comuna Vlădeni, unde au fost câteva cazuri de holeră, nu s’a mai ivit nimic. Au murit 13 persoane și patru s’au însănătoșit. DESCOPERIREA ZILEI Sarea ca esficativ. Se știe că substanța întrebuințată mai adesea ca essicativ este sarea și apoi vine după ea oxidurile de plumb și manganez. Atât sarea cât și oxidul de plumb dau niște rezultate admirabile, astfel că vopseaua se usucă imediat ce ea este dată. Un chimist italian a observat că vopseaua preparată cu astfel de esficative se înegrește în foarte scurt timp. El în urma mai multor experiențe a descoperit cauza acestei înegriri și care este următoarea: Aerul conține întotdeauna puțin acid sulfidric, care e luat din toate locurile pe unde se putrifică materii organice. Acest acid sulfidric formează cu plumbul din essicative sulfura de plumb care este o substanță foarte neagră. Acum învățatul chimist urmează șirul experiențelor sale spre a descoperi un mijloc de a se forma essicative, cari să nu înegrească vopseaua. Recolta tutimului în Dobrogea Din Tulcea se scrie: Anul acesta toți cultivatorii de tutunuri au obținut o recoltă mediocră. Recolta viilor de asemenea a eșit pe unele locuri în cantitate mediocră; ca, calitate nu lasă însă nimic de dorit și vinurile mai ales din podgoria Niculețel se caută foarte mult. Prețul pe loc al vinului de Niculețel a ajuns vadra veche trei lei. Zilele aceste au plecat ca în toți anii o delegațiune la București spre a expune starea jud. și a comunei Tulcea guvernului. Comisiunea se compune din patru consilieri județeni: d-nii N. Baboianu, Stoicof, Petrof, Hitel și din doui consilieri comunali d-nni Telemac, Teodorof și Ștefănescu. _____ Intrarea redactorilor „Tribunei“ , Sibiu, 23, Octombre. Azi cu trenul de dimineață au plecat domnii Septimiu Albini, Alexandru Dordea și Andrei Babeș la Seghedin. La plecare a asistat un numeros public , aparținător clasei inteligente din Sibiu și jur. Tot deodată a plecat și d-na Maria A. C. Popovici la București. Un public ales de dame au însoțit-o la gară, predându-i buchete și diferite daruri pentru copilași. la HF-uscăriei «Ura !» și «Să traeascä !» resuna la plecarea trenului. Un număr de domni și dame din Sibiu au însoțit călătorii până la Copșa. In decursul întregei călătorii au fost salutați de prieteni și cunoscuți. La Copșa s’au despărțit călătorii, d-na Maria C. Popovici a plecat dimpreună cu familia spre București, condamnații noștri spre Seghedin, iar publicul sibian s’a reîntors la Sibiu. Momentele de despărțire au fost foarte duioase, deși toți cautau să se arate veseli. D-na Popovici sosește diseară la București, iar membrii redacțiunii noastre, zice „Tribuna r* mâne, înainte de amează la Seghedin. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Un mistreț eroic.—întruna din serile trecute, la Kervignan (Franța) un fermier anume Josef Pissard, a fost atacat în mod brusc și foarte grav rănit, când intră în grajd, de un mistreț mare care se refugiase în grajd. Atunci fu în sat o răscoală generală; primarul, notarul și brigadierul de geandarmî alergară înarmați până în dinți. Dar au fost obligați de a stabili un asediu în toată regula, căci mistrețul scotea niște oribile grohăituri și nu era de loc prudent de a-l ataca în față. După ce se asediă grajdul începură focurile. Peste zece gloanțe de pușcă, și de revolver au fost astfel trase, dar fără să se poată răni fiara. In fine primarul trase un glonț care culcă la pământ mistrețul. L’au crezut mort dar el n’avea nimic căci în momentul în care se apropiară de dânsul el se strecură printre toți asistenții și o luă la fugă peste câmpuri. Se puseră în urmărirea lui cu toții, trageau focuri peste focuri după dânsul, dar mistrețul pare că era vrăjit căci nici un glonț nu o atingea. Animalul sălbatic ar fi scăpat cu viață daca nu ieșea înainte un pădurar care dându-i o puternică lovitură de cuțit , culcă pentru vecie la pământ. Moravuri japoneze.—Citim în ziarul Journal de ‘Debats următorul anunț extras dintr’un ziar japonez : «O tânără fată dorește să se căsătorească: ea este foarte frumoasă, cu un păr blond, un obraz roșiu ca trandafirul și un bust cum numai în poveste se poate găsi. Ea este îndeajuns de bogată spre a trece prin luptele vieței cu mâna ei în mâna tovarășului cu care ea va respira parfumul florilor în timpul zilei și va contempla stelele în timpul nopții. «Ea se va uni cu multă plăcere cu un om tânăr, frumos, instruit și cu care, cu multă bucurie ea ar voi să moară împreună.» Numeroase răspunsuri au fost adresate de către aspiranții fetei. Suntem curioși a ști de ce au fost atrași acei tineri japonezi, de gustul de a muri împreună cu acea blondină frumoasă sau de a admira noaptea stelele mâna în mână cu ea. ȘTIRI PRIN POSTA , Franța. — La Nancy și-a sărbătorit centenarul un soldat care a luat parte, ca subofițer, la bătălia de la Navarin, la 1829. E foarte zdravăn și trăiește din pensia decorației legiunii de onoare. * Un tînăr student, anume Adolf Duboise, de la Crétinier, era înamorat de verișoara sa primară, după mamă, Maria Sprit. Se declarase amor și fata refuzase, fiindcă iubia pe altul. Adolf atunci luă un revolver, și trase cinci focuri asupra verișoarei sale, rănind-o la obraz. Afacerea s-a judecat la curtea juraților din Lille, care a condamnat pe amorez la doui ani de închisoare. Italia.—S’au terminat studiile pentru facerea unui ascensoriu în interiorul bisericei Santu Petru din Roma. Ascensorul va duce pe curioși până în vârful turnului. Alt instrument va coborî pe vizitatori. * Papa a trimis o epistolă către episcopi și archiepiscopii spanioli anunțându-se că cu cheltuelile Vaticanului s’a creat un seminar catolic la Roma. Această fundațiune ar sta în legătură cu probabila apropiere a Spaniei de Franța, care e prietenă cu Vaticanul. RB Germania. In portul Kiel s’a cufundat vaporul Hammer în urma unei furtuni violente. 3 matrozi s’au înecat. Vaporul era încărcat cu mașini agricole și cu șine. Dezastrul s’a întâmplat noaptea. Pagubele sunt foarte mari. * 17 socialiști din Colonia au fost arestați. Ei sunt acuzați că împreună cu anarhiștii au format o asociațciune secretă al cărei scop e asvârlirea în aer a mai multor stabilimente publice din acel oraș. La ei s’au găsit bombe cu dinamită. In această afacere sunt implicați și câțiva ofițeri. Austro-Ungaria. — «Neue Freie- Presse» din Viena primește știrea din Belgrad, că institutul teologic sârbesc din Prizrend a fost dărîmat de arnăuți. Arhimandritul, mai mulți profesori și școlari au fost omorîți. Se asigură, că în timpul manevrelor de la Güns, împăratul Germaniei ar fi propus să se ție manevre comune austro-ungare și germane. Idea a fost primită. Manevrele se vor ține în anul viitor. Câmpul de manevre va fi granița ambelor imperii. Anglia.Locuitorii din Northampton s’au pus în grevă în contra companiei, care distribue gazul aerian. Compania mărise prețul gazului. Locuitorii și-au rupt becurile și instalațiiile de gaz și numai vreau să-și lumineze odăile decât cu lumânări. Ei au de gând să rupă și becurile de pe străzi. Compania va fi silită la urma urmei să micșoreze prețurile. * Vaporul «City Alexandria» a ars cu desăvîrșire în drumul său de la Mantangas spre Havannah. Se aprinseseră din nebăgare de seamă vreo 20 de boloboace de spirt. 34 de persoane au perit în flăcări. Rusia.La Petersburg se organizează o expoziție a tuturor cadourilor primite de marinarii ruși în Franța. Această expoziție e patronată de țareviciul. Veniturile vor fi întrebuințate pentru a se veni în ajutorul familiilor marinarior, victime ale catastrofei de pe vaporul «Rusalka». * In cercurile politice se vorbește, că guvernul rusesc își dă toată silința ca să atragă și pe Turcia în alianța franco-rusă. Se asigură, că Rusia ar fi dispusă să ierte Turciei despăgubirile de războiu. E foarte probabil, că Turcia va consimți la alianța aceasta. Turcia. — E vorba de o întreagă reorganizare a serviciilor ministeriale în Turcia. Sultanul ar fi decis să rupă cu sistemul regimului consular și să supuie pe toți locuitorii imperiului regimului comun. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ La expoziția din Chicago e o frumoasă secție arabă. Acolo se văd bisericile arabe, corturile din pustiile pe unde umblă ei, costumele, casele, în sfîrșit toată viața lor de oameni, ba chiar și obiceiurile lor. Arabii de la Chicago dau diferite reprezentații. Intre acestea cea mai interesantă e așa numita «Resbunare arabă.» La această reprezentație asistă o mulțime imensă de oameni. Se știe, că la Arabi e obiceiul că atunci, când un bărbat e prins în flagrant delict de adulter sau de furt, e legat cu o frânghie pusă pe subsuori. Frânghia e de asemenea legată de gâtul unui. ONOAREA RAPITA Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XV Guvernanta O parte dintre înșii însă rămăsese în lagăr cu femeile și cu sclavii, socotind fără îndoială că e îndeajuns numărul tovarășilor lor cari plecaseră să jefuiască pe călători. Fabian căpătase acea putere a văzului, care permite marinarului sau locuitorului din deșert să distingă cele mai mici detalii la distanțe foarte mari. Ca și cellalți, el se uita, obicinuit cu vederea acestor măceluri, al căror martor fusese de atâtea ori... Dar în loc de a vedea pe oamenii caravanei oprindu-se și începând lupta, fipre marea sa uimire, el ’î văzu continuând drumul și înaintând spre briganzi... ’s Și totuși nici o escortă nu-î însoția... Toți ghiciră atunci că șeful caravanei era purtătorul unuia din acele pașapoarte liberate de un șef «impudiar» și care permite de a circula fără nici o teamă de atac prin deșert. Călătorii ajunseră la isvoare. Șeful lor, un bătrân cu barba albă întinse lui Mahomed el-Meslemaui, pașportul său. Negreșit că acest pașaport purta numele vreunui șef temut, căci cu toată expresia de ură ce se zugrăvi pe obrazul sfântului, el se înclină profund, punând pe capul său mâna bătrânului spre semn de ospitalitate. Acesta, pe când se descurcau cămilele, și i se aducea curmale proaspete, nu așteptă să fie întrebat. — Suntem negustori arabi, zise el, deși știa disprețul ce au Tuaregii pentru Arabi,—și ne ducem la B’at pentru a schimba productele noastre. Dar n’am vrut să trecem pe teritoriul vostru fără a avea protecția unuia din șefii voștri. — Bine ați venit, răspunse cu gravitate Mohamed el-Meslemani și binecuvântarea cerului să se întindă asupra noastră I Fabian se apropie de bătrân cu un loghian și vru să-i toarne apă pe mâini. Mohamed tocmai întorsese capul pentru a da un ordin. In acest moment, Fabian văzu pe șeful caravanei făcând sub Bumousul său semnul crucii și murmurând o mică rugăciune. Aceasta nu dură decât o secundă. Bătrânul, încuragiat de Mahomed, se dispuse să mănânce, pe când tovarășii săi își stabiliră lagărul lângă al Tuaregilor cari deja își începuse cina. Fabian se făcuse foarte palid, fixând o privire uimită asupra acestui bătrân, propabil creștin, odată ce făcuse semnul sfânt al acestei religiuni.... Acesta pronunță atunci câteva vorbe. Tânărul atunci, iubit de această voce, rămase câteva minute încremenit. Ei nu își putu stăpâni, un strigăt de spaimă și de bucurie în același timp, un văl i se lăsă pe ochi și el căzu la pământ fără cunoștință. In negustorul arab așezat la câțiva pași de dânsul, el recunoscuse pe amiral seu, pe protectorul său, pe abatele Pascal de Jamnesse.. Cu toată gravitatea musulmană și disprețul în care era ținut sclavul, toți cei de față se aruncară în ajutorul tînărului... — D-zeu mi-a acordat știința necesară pentru a vindeca, zise falsul negustor înaintând iute spre profet. Vrei să -mi permițî să îngrijesc pe acest om ? — Da! ră spune Mahomed, care ca toți musulmanii se simția cuprins de frică la vederea unui bolnav. Abatele se plecă peste Fabian și pentru a examina mai bine obrazul, el luase capul tinărului între brațe. Dar deodată deveni și el foarte palid... Acest om prăpădit și slab, acest sclav pe care torturele morale și fisice îl sfărâmaseră... era Fabian !.. Era fiul său. XVI Pașaportul Tînărul începu să’și revie în simțiri... El deschise ochii... Gura ’I era gata să scoată un nou strigăt, tot corpul ’I tremura... Pascal, stăpân pe sine, ’I apucă repede brațul și strângându’L din toate puterile ’Í dădu să înțeleagă necesitatea de a tăcea. — Mohamed el Meslemani, zise încet și cu gravitate Pascal întorcându-se spre profet, acest om, sclavul zeu, a fost lovit de D-zeu... Boala Ta vizitat. Deoarece am de gând să rămân aci câteva zile pentru a mă odihni de oboselile călătoriei, sper să scap cu ajutorul cerului... Mohamed nu putea bănui nici un șiretlic. — Scapă așa dar dacă poți, răspunse el căci e un sclav la care țin foarte mult. — înainte de toate trebue să depărtăm puțin... Vrei să purtăm afară din linia formată de animale ? — Boala sa e deci molipsitoare? — Nu știți... Dar voiti veghea asupra lui pe timpul nopții și mâine îți voiu putea da un răspuns definitiv. — Fie cum dorești, răspunse Mohamed după un minut de reflexiune. (Va urma).