Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-27 / nr. 254

Universul No. 254, ri­ forța pe handler, lăsând ast­fel dru­mul liber. Un accident Un tânăr israelit care face pe veloci­­pedistul și pe când merge prin strada De Sus, fără se vede a ști bine sa’și mănueze calul său cu roate, a dat peste im­biet copil și l’a stâlcit roü. Stân­gaciul biciclist, a fost totuși dus la co­misia a IlI-a ca sa răspundă de­sigur la unele întrebări relative la arta ci­clisticâ. Vineri un coti­ugar de la moara de foc, pe când își înhăma calul la căruță, s’a lovit așa de rău la ochi în­cât a fost imediat transportat în o stare des­perată la spitalul Sf. Spiridon. Moarte subită Intr’una din zilele trecute un locui­tor dintr’un sat din jurul lașului, ve­nind în oraș și simțindu-se obosit, intră într’o cârciumă din fosta stradă Baston. — Dă-mi un rachiu­ zise el cârciu­­marului. — Poftim. Omul ia rachiul și-l bea repede. Ime­diat după aceia, a căzut jos mort. Nenorocire D. Carnot la tMngara rei^onaiental luptei de la Wattignies Prin fir telegrafic Paris, 24 Octombre. D. Carnot a plecat azi dimineață la orele 9 și 45 m, însoțit de fratele său, d. Adolf Carnot și de generalul Loizillon, ministru de războiu. Ei au sosit la ora 1 după ameazi la Maubeuge, unde au asistat la inaugurarea monumentului comemorativ de la Wattignies. Prima­rul și toate autoritățile civile și militare i-au salutat la gară. Răspunzând la discursul de bună-so­­sire al primarului, d. Carnot a zis că nepoții lui Lazare Carnot vor asista, foarte emoționați la glorificarea străbu­nilor, cari au salvat patria. D. Carnot a fost foarte aclamat. La inaugurarea monumentului come­morativ al luptei de la Wattignies, mi­nistrul de războiu a rostit un discurs. El a salutat memoria lui Lazare Car­not, adevăratul organizator al victoriei. El a asociat la acest omagiu pe moște­nitorul numelui Carnot, care, în exer­cițiul primei magistraturi a Republicei, a putut sili toate partidele să-l stimeze și să propage în lume influența pacinică și bunul renume al Franței. INTA-ia sîr^iîi în­ Moise cu clone portofoliul*! Moisi Möge, din calea Dudești, se plimba ca sa «cocof» pa strada Armenii, iucend pe ber­bantul față cu tinerele trecătoare. Avea și cu ce. In buzunar îl sunați, într’o pungă, 14 franci. Nu se știe cum, se apropia de d-ra Liza Cas­­ter și, cu vorbe dulci, o... ușură de un portofel cu 60 de lei. Nefiind cuviincios ca pungașii să aibă ca miniștrii câte două portofolii, Moise cel cu clone portofoliul­­ a ajuns la arest. Aci, le-a pierdut pe amândouă. [ Om cuminte pedepsit Costache Petre, servitor la d. Niculae Dumi­­trescu, n’are nevoe de termometru ca să cons­tate că temperatura, se răcește mereu și că iarna se apropie. De aceea, Costache s-a gândit ca să se apere de­ gerurile amenințătoare și să fure un cojoc de la stăpânul său. Mai fură și zece lei, căci, de bucurie că va putea să se încălzească pe din afară, să se în­călzească puțin și pe din lăuntru. Rezultatul final a fost negativ. Fiind prins a rămas neîncălzit pe din afară, căci cojocul i s’a luat­­, banii n’avusese vreme să-i repite la cârciumă... așa că se răcorește amarnic la arestul secției a 2-a. IM­IX PITEȘTI (Corespond. pârtie, a ziarului,, UNIVERSUL“) Pitești, 23 Octombre. Consiliul județean Astă­zi întrunindu-se consiliul gene­ral ,și-a constituit biuroul ast­fel: d-nu senator C. Bălăceanu, președinte­ d-nii N. Bogdan și d-nii Lascu, vice­președinți d-nii Gr. Enescu și Al. N. Nanu, secretari. 212 Afacerea Nisipeanu In precedenta mea corespondență pu­blicată în «Universul» de Marți 19 Oc­tombre v’am comunicat despre un furt prin spargere comis în seara 4—5 Oc­tombre de fostul locotenent Emanoil Nisipeanu în prejudiciul d-lui N. Nano­­escu, primarul orașului, furt care a fost descoperit în urma energicelor măsuri luate de d-nul polițaiu A. Mumuianu, iar giuvaericalele furate au fost găsite parte la un cârciumar din Pitești, e­­m­anetate pentru 10 lei, iar o pereche cercei de aur și un inel de aur cu pe­tre de briliante s’au primit astă­zi la parchetul de Argeș de la primul pro­curor al tribunalului Ilfov, luate de la giuvaergiul Mihailovitz, din București, unde Nisipeanu le vânduse pe deriforia sumă de 67 lei. Instrucția acestei afaceri sa terminat, iar procesul se va judeca peste câte­va zile de tribunalul local. Fostul locotenent Nisipeanu a mai comis încă un furt la d. căpitan Ionescu de unde a luat 75 lei dintr’un sertar. Sosirea unui regiment . Săptămâna viitoare va sosi în acest oraș regimentul Radu­ Negru no. 28 ve­nind din Găești. Acest regiment se va instala în casele unde se află regimen­tul 4 călărași, și în localul desființa­tei școale de meserii a județului. Pegam. Groaznică explozie (150 DE MORȚI) — Prin fir telegrafic — Santander, 23 Octombre. Explozia de dinamită, întâmplată ieri, a avut urmări groaznice. Biroul telegrafic este distrus ; sunt 150 de morți. Guvernatorul orașului s’a făcut nevăzut. Populațiunea este foarte înspăimântată. S’au cerut ajutoare de la Palencia, Burgos, Valladolid ; pretutindeni s’au organisat trenuri spe­ciale. Corabia în care s’a produs explozia este Cabornachi-Chaco, întregul său echipagiu a fost ucis ; aceeași soartă a avut și echipagiul vaporului tranșat­lantic, Alfons al XII, care a voit să dea mână de ajutor. Dărâmăturile bastimentului s’au în­fipt în case, șinele liniei ferate au fost smulse și aruncate în depărtări mari, omorînd sau rănind o mulțime de per­soane. Un tren de călători ce intra în gară a fost sd­robit; călătorii au fost uciși sau răniți, zece case s’au aprins. UN SFAT PE Zî Leac pentru limbrici.—Fierbe în 300 grame de lapte dulce, 20 grame usturoi pisat, răcindu-se laptele se umple cu a­­ceasta un clistir, aplicându­ în șezutul copiilor. O asemenea spalatura se va repeta dimineața și seara în interval de 3 zile. £, Nenorocirea clin Constanța Bărbierul Iani Savidis de pe strada Mangalia din acest oraș, pe când rădea pe un bulgar, term­inându-se gazul din lampă, a voit s’o umple din nou fără să o stingă. Lampa însă luând foc el a voit s’o stingă, d­ar stropindu-se cu gaz imediat s’au aprins hainele de pe el. I Speriat începu a fugi pe stradă țipând și cerând ajutor, lumea însă fugea de dînsul vözindu’l în flăcări. In momentul acela întâmplându-se să fie pe acolo d. Dumitru Andrei, subco­misarul coloarei de roșiii și d. D. Popes­­cu, funcționar polițienesc, iar asupra lui ’1 acoperă cu un palton și alte haine, reușind să stingă focul. I s’a ocazionat însă o sumă de arsuri, care au avut ca consecință încetarea lui din viață a doua zi. UN PROVERB PE ZI Nu e mai viteaz cel cu sabia final mare. (Turcesc) Jsmîi Călărași Incendiu Intr’una din nopțile trecute s’a aprins armanul d-lui Nicolae Atanasiu, arenda­șul moșiei Cotu-Epure, pendinte de co­muna Țăndărei, arzând cu desăvîrșire cine­ șire pae de orz. Focul a provenit de la luleaua unui lucrător, care a adormit în pae cu lu­leaua aprinsă. Monstru Deună­zi femeea Leanca, soția comer­ciantului Ion D. Lăptucă, din comuna Fetești, jud. Ialomița, a născut un co­pil de sex femeesc, având capul, de la frunte în sus, desfigurat în formă a două ouă, nasul are forma unui bame și degetele de la mâna dreaptă zgârcite. Atât copilul cât și mama lui sunt să­nătoși. O nenorocire la Dunăre — 4 răniți Rupendu-se o schelă de la pila din malul stâng a Dunărei, la lucrările po­dului de peste Dunăre, patru lucrători cari se aflau pe schelă au­ căzut și s’au rănit grav. Febra aftoasă—Holera In comuna Iazu s’a ivit febra aftoa­să la vitele locuitorilor. D. dr. Bențe a fost la localitate unde a luat cuvenitele măsuri sanitare. La comuna Vlădeni, unde au fost câte­va cazuri de holeră, nu s’a mai ivit nimic. Au murit 13 per­soane și patru s’au însănătoșit. DESCOPERIREA ZILEI Sarea ca esficativ.­­ Se știe că subs­tanța întrebuințată mai adesea ca essi­cativ este sarea și apoi vine după ea oxidurile de plumb și manganez. Atât sarea cât și oxidul de plumb dau­ niște rezultate admirabile, ast­fel că vopseaua se usucă imediat ce ea este dată. Un chimist italian a observat că vop­seaua preparată cu ast­fel de esficative se înegrește în foarte scurt timp. El în urma mai multor experiențe a descoperit cauza acestei înegriri și care este următoarea: Aerul conține în­tot­dea­una puțin acid sulfidric, care e luat din toate locurile pe unde se putrifică materii organice. Acest acid sulfidric formează cu plum­bul din essicative sulfura de plumb care este o substanță foarte neagră. Acum învățatul chimist urmează șirul experiențelor sale spre a descoperi un mijloc de a se forma essicative, cari să nu înegrească vopseaua. Recolta tutim­ului în Dob­rogea Din Tulcea se­ scrie: Anul acesta toți cultivatorii de tutu­nuri au obținut o recoltă mediocră. Recolta viilor de asemenea a eșit pe unele locuri în cantitate mediocră; ca, calitate nu lasă însă nimic de dorit și vinurile mai ales din podgoria Niculețel se caută foarte mult. Prețul pe loc al vinului de Niculețel a ajuns vadra ve­che trei lei. Zilele aceste au plecat ca în toți anii o delegațiune la București spre a ex­pune starea jud. și a comunei Tulcea guvernului. Comisiunea se compune din patru consilieri județeni: d-nii N. Ba­­boianu, Stoicof, Petrof, Hitel și din doui consilieri comunali d-nni Telemac, Teo­­dorof și Ștefănescu. _____ Intrarea redactorilor „Tribunei“ , Sibiu, 23, Octombre. Azi cu trenul de dimineață au plecat domnii Septimiu Albini, Alexandru Dor­­dea și Andrei Bab­eș la Seghedin. La plecare a asistat un numeros public , aparținător clasei inteligente din Sibiu și jur. Tot de­odată a plecat și d-na Maria A. C. Popovici la București. Un public ales de dame au însoțit-o la gară, predându-i buchete și diferite daruri pentru co­pilași. la HF-u­scărie­i «Ura !» și «Să traeascä !» resuna la plecarea trenului. Un număr de domni și dame din Si­biu au însoțit călătorii până la Copșa. In decursul întregei călătorii au fost salutați de prieteni și cunoscuți. La Copșa s’au despărțit călătorii, d-na Maria C. Popovici a plecat dimpreună cu familia spre București, condamnații noștri spre Seghedin, iar publicul si­­bian s’a reîntors la Sibiu. Momentele de despărțire au fost foarte duioase, deși toți cautau să se arate veseli. D-na Popovici sosește diseară la Bu­curești, iar membrii redacțiunii noastre, zice „Tribuna r* mâne, înainte de a­­mează la Seghedin. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Un mistreț eroic.—întruna din seri­le trecute, la Kervignan (Franța) un fer­mier anume Josef Pissard, a fost atacat în mod brusc și foarte grav rănit, când intră în grajd, de un mistreț mare ca­re se refugiase în grajd. Atunci fu în sat o răscoală generală; primarul, notarul și brigadierul de gean­­darmî alergară înarmați până în dinți. Dar au fost obligați de a stabili un asediu în toată regula, căci mistrețul scotea niște oribile grohăituri și nu era de loc prudent de a-l ataca în față. După ce se asediă grajdul începură focurile. Peste zece gloanțe de pușcă, și de revolver au fost ast­fel trase, dar fără să se poată răni fiara. In fine primarul trase un glonț care culcă la pământ mistrețul. L’au crezut mort dar el n’avea ni­mic căci în momentul în care se apro­­piară de dânsul el se strecură printre toți asistenții și o luă la fugă peste câmpuri. Se puseră în urmărirea lui cu toții, trageau focuri peste focuri după dânsul, dar mistrețul pare că era vrăjit căci ni­ci un glonț nu o atingea. Animalul sălbatic ar fi scăpat cu via­ță daca nu i­eșea înainte un pădurar care dându-i o puternică lovitură de cuțit , culcă pentru vecie la pământ. Moravuri japoneze.—Citim în ziarul Journal de ‘Debats următorul anunț ex­tras dintr’un ziar japonez : «O tânără fată dorește să se căsăto­rească: ea este foarte frumoasă, cu un păr blond, un obraz roșiu­ ca trandafi­rul și un bust cum numai în poveste se poate găsi. Ea este în­de­ajuns de bo­gată spre a trece prin luptele vieței cu mâna ei în mâna tovarășului cu care ea va respira parfumul florilor în tim­pul zilei și va contempla stelele în tim­pul nopții. «Ea se va uni cu multă plăcere cu un om tânăr, frumos, instruit și cu ca­re, cu multă bucurie ea ar voi să moa­ră împreună.» Numeroase răspunsuri au fost­ adre­sate de către aspiranții fetei. Suntem curioși a ști de ce au fost a­­trași acei tineri japonezi, de gustul de a muri împreună cu acea blondină fru­moasă sau de a admira noaptea stele­le mâna în mână cu ea. ȘTIRI PRIN POSTA , Franța. — La Nancy și-a sărbă­­torit centenarul un soldat care a luat parte, ca sub­ofițer, la bătălia de la Navarin, la 1829. E foarte zdravăn și trăiește din pensia decorației legiunii de onoare. * Un tînăr student, anume Adolf Dub­oise, de la Crétinier, era înamorat de verișoara sa primară, după mamă, Maria Sprit. Se declarase amor și fata refuzase, fiind­că iubia pe altul. Adolf atunci luă un revolver, și trase cinci focuri asupra verișoarei sale, rănind-o la obraz. Afa­cerea s-a judecat la curtea juraților din Lille, care a condamnat pe amorez la doui ani de închisoare. Italia.—S’au terminat studiile pen­­tru facerea unui ascensoriu în interio­rul bisericei Santu Petru din Roma. Ascensorul va duce pe curioși până în vârful turnului. Alt instrument va coborî pe vizitatori. * Papa a trimis o epistolă către e­­piscopi­ și archiepiscopii spanioli anun­­țându-se că cu cheltuelile Vaticanului s’a creat un seminar catolic la Roma. Această fundațiune ar sta în legătură cu probabila apropiere a Spaniei de Franța, care e prietenă cu Vaticanul. RB Germania.­­ In portul Kiel s’a cufundat vaporul Hammer în urma unei furtuni violente. 3 matrozi s’au înecat. Vaporul era încărcat cu mașini agri­cole și cu șine. Dezastrul s’a întâmplat noaptea. Pagubele sunt foarte mari. * 17 socialiști din Colonia au fost a­­restați. Ei sunt acuzați că împreună cu anar­hiștii au format o asociațciune se­cretă al cărei scop e asvârlirea în aer a mai multor stabilimente publice din acel oraș. La ei s’au găsit bombe cu dinamită. In această afacere sunt im­plicați și câți­va ofițeri.­­ Austro-Ungaria. — «Neue­ Freie- Presse» din Viena primește știrea din Belgrad, că institutul teologic sârbesc din Prizrend a fost dărîmat de arnăuți. Arh­imandritul, mai mulți profesori și școlari au fost omorîți.­­ Se asigură, că în timpul manevre­lor de la Güns, împăratul Germaniei ar fi propus să se ție manevre comune austro-ungare și germane. Idea a fost primită. Manevrele se vor ține în anul viitor. Câmpul de manevre va fi granița ambelor imperii.­­ Anglia.­Locuitorii din Northamp­ton s’au pus în grevă în contra com­paniei, care distribue gazul aerian. Compania mărise prețul gazului. Lo­cuitorii și-au­ rupt becurile și instala­­țiiile de gaz și numai vreau să-și lu­mineze odăile de­cât cu lumânări. Ei au de gând să rupă și becurile de pe străzi. Compania va fi silită la urma urmei să micșoreze prețurile. * Vaporul «City Alexandria» a ars cu desăvîrșire în drumul său de la Man­­­tangas spre Havannah. Se aprinseseră din nebăgare de seamă vre­o 20 de boloboace de spirt. 34 de persoane au­ perit în flăcări.­­ Rusia.­La Petersburg se organi­­zează o expoziție a tuturor cadourilor­ primite de marinarii ruși în Franța. Această expoziție e patronată de ța­­reviciul. Veniturile vor fi întrebuințate pentru a se veni în ajutorul familiilor marinarior,­ victime ale catastrofei de pe vaporul­ «Rusalka». * In cercurile politice se vorbește, că­ guvernul rusesc își dă toată silința ca să atragă și pe Turcia în alianța fran­­­co-rusă. Se asigură, că Rusia ar fi dis­pusă să ierte Turciei despăgubirile de războiu. E foarte probabil, că Turcia va consimți la alianța aceasta.­­ Turcia. — E vorba de o întreagă reorganizare a serviciilor ministeriale în Turcia. Sultanul ar fi decis să rupă cu sis­temul regimului consular și să supuie pe toți locuitorii imperiului regimului comun. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ La expoziția din Chicago e o fru­moasă secție arabă. Acolo se văd bise­ricile arabe, corturile din pustiile pe unde umblă ei, costumele, casele, în sfîrșit toată viața lor de oameni, ba chiar și obiceiurile lor. Arabii de la Chicago dau diferite re­­prezentații. Intre acestea cea mai inte­resantă e așa numita «Resbunare ara­bă.» La această­­ reprezentație asistă o mulțime imensă de oameni. Se știe, că la Arabi e obiceiul că a­­tunci, când un bărbat e prins în flagrant delict de adulter sau de furt, e legat cu o frânghie pusă pe subsuori. Frân­ghia e de asemenea legată de gâtul unui. ONOAREA RAPITA Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XV Guvernanta O parte dintre înșii însă rămăsese în lagăr cu femeile și cu sclavii, socotind fără îndoială că e în­deajuns numărul tovarășilor lor cari plecaseră să jefu­iască pe călători. Fabian căpătase acea putere a văzu­lui, care permite marinarului sau locui­torului din deșert să distingă cele mai mici detalii la distanțe foarte mari. Ca și cel­lalți, el­ se uita, obicinuit cu vederea acestor măceluri, al căror­­ martor fusese de atâtea ori... Dar în loc de a vedea pe oamenii ca­ravanei oprindu-se și începând lupta, fipre marea sa uimire, el ’î văzu conti­nuând drumul și înaintând spre bri­­­ganzi... ’s Și totuși nici o escortă nu-î însoția... Toți ghiciră atunci că șeful caravanei era purtătorul unuia din acele pașa­poarte liberate de un șef «impudiar» și care permite de a circula fără nici o teamă de atac prin deșert. Călătorii ajunseră la isvoare. Șeful lor, un bătrân cu barba albă întinse lui Mahomed­ el-Meslemaui, paș­­portul său. Negreșit că acest pașaport purta nu­mele vre­unui șef temut, căci cu toată expresia de ură ce se zugrăvi pe obra­zul sfântului, el se înclină profund, pu­nând pe capul său mâna bătrânului spre semn de ospitalitate. Acesta, pe când se descurcau cămilele, și i se aducea curmale proaspete, nu așteptă să fie întrebat. — Suntem negustori arabi, zise el, de­și știa disprețul ce au Tuaregii pen­tru Arabi,—și ne ducem la B’at pentru a schimba productele noastre. Dar n’am vrut să trecem pe teritoriul vostru fără a avea protecția unuia din șefii voștri. — Bine ați venit, răspunse cu gravi­tate Mohamed­ el-Meslemani și bine­cu­vântarea cerului să se întindă asupra noastră I Fabian se apropie de bătrân cu un loghian și vru să-i toarne apă pe mâini. Mohamed tocmai întorsese capul pen­tru a da un ordin. In acest moment, Fabian văzu pe șe­ful caravanei făcând sub­­ Bum­ousul său semnul crucii și murmurând o mică rugăciune. Aceasta nu dură de­cât o secundă. Bătrânul, încuragiat de Mahomed, se dispuse să mănânce, pe când tovarășii săi își stabiliră lagărul lângă al Tuare­gilor cari deja își începuse cina. Fabian se făcuse foarte palid, fixând o privire uimită asupra acestui­ bătrân, propabil creștin, odată ce făcuse semnul sfânt al acestei religiuni.... Acesta pronunță atunci câte­va vorbe. Tânărul atunci, iubit de această voce, rămase câte­va minute încremenit. Ei nu își putu stăpâni, un strigăt de spaimă și de bucurie în același timp, un văl i se lăsă pe ochi și el căzu la pământ fără cunoștință. In negustorul arab așezat la câți­va pași de dânsul, el recunoscuse pe ami­ral seu, pe protectorul său, pe abatele Pascal de Jamnesse­.. Cu toată gravitatea musulmană și dis­prețul în care era ținut sclavul, toți cei de față se aruncară în ajutorul tînă­­rului... — D-zeu­ mi-a acordat știința nece­sară pentru a vindeca, zise falsul ne­gustor înaintând iute spre profet. Vrei să -mi permițî să îngrijesc pe acest om ? — Da! ră spune Mahomed, care ca toți musulmanii se simția cuprins de frică la vederea unui bolnav. Abatele se plecă peste Fabian și pen­tru a­­ examina mai bine obrazul, el luase capul tinărului între brațe. Dar de­odată deveni și el foarte pa­lid... Acest om prăpădit și slab, acest sclav pe care torturele morale și fisice îl sfă­râmaseră... era Fabian !.. Era fiul său. XVI Pașaportul Tînărul începu să’și revie în simțiri... El deschise ochii... Gura ’I era gata să scoată un nou strigăt, tot corpul ’I tremura... Pascal, stăpân pe sine, ’I a­­pucă repede brațul și strângându’L din toate puterile ’Í dădu să înțeleagă ne­cesitatea de a tăcea. — Mohamed el Meslemani, zise încet și cu gravitate Pascal întorcându-se spre profet, acest om, sclavul zeu, a fost lovit de D-zeu... Boala Ta vizitat. De­oare­ce am de gând să rămân aci câte­va zile pentru a mă odihni de o­­boselile călătoriei, sper să­ scap cu a­­jutorul cerului... Mohamed nu putea bănui nici un și­retlic. — Scapă­ așa dar dacă poți, răs­punse el căci e un sclav la care țin foarte mult. — înainte de toate trebue să­ depăr­tăm puțin... Vrei să­ purtăm afară din linia formată de animale ? — Boala sa e deci molipsitoare? — Nu ști­ți... Dar voiti veghea asupra lui pe timpul nopții și mâine îți voiu putea da un răspuns definitiv. — Fie­ cum dorești, răspunse Moha­med după un minut de reflexiune. (Va urma).

Next