Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-26 / nr. 253

ANUL XI. ~No. 253 Marți, 26 Octombre (7 Noem.) 1893 IMPORTANT «► WISB& Ori­ce persoană care are case sau­ lo­curi virane de vânzare sau de închiriat, sau dorește a cumpăra sau­ a închiria o casă sau un loc viran ; ori­ce persoană care are o moșie sau­ o pădure de vânzare sau­ de arendat, sau­ dorește să cumpere, satt să ia în arendă vre-o moșie, satt pădure; ori­ce persoană care are trebuință de bani cu împrumut pe ipotecă satt are bani de dat cu împrumut pe ipotecă; ori­ce persoană care are trebuință de un profesor, sau de o bonă, satt voiesce a se oferi ca pro­fesor, sară ca bonă, să se adreseze la Agenția Generală a «UNIVERSULUI», strada Brezo­ianu No. 11, București, și va obține imediat ceea­ ce dorește. Cine dorește a avea vre-o informație se a­­dauge o marcă de 15 bani pentru răspuns. Agenția este deschisă de la 9 ore dimineața până la­ 12 a. m­., și de la 2 după prânz până la 6 seara. (A se citi pe pag. IV urmarea Publicităței Agenției Generale). Consultațiuni speciale PENTRU Bóle nervose și Boale de ochi Examen atentic și îngrijire conștiinciosa DE Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 1010 (5) Ori­ ce tuse vindecată Ori­ ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele Mapări­­le Contra- Bialasă ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și România și premiate la 6 congrese medicale. Adevăratele hapuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației ziarului «Universul.» Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. Lei 3,75 cutia. Lei un ceasornic de buzunar La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasor­nice de buzunar numai cu lei bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. Cadou 20.000 Lei — IN ZIUA DE SFĂNTU DUMITRU — Iotarțî 23 Od­essa Toro, a. c., ori­cine poate obține cumpărându’șî un bilet al loteriei Spitalului din Galați, care trag­ere va avea loc negreșit (cu garanție) în această zi, în localul Primăriei la orele £ 2 p. m.. Un singur bilet costă 2 lei, 3 bilete 5 lei și 5 bilete S­LEI între care se poate foarte lesne întâmpla un câștig­ de­oare­ce suma câștigurilor sunt foarte avan­­tagios împărțite. Bilete se găsesc la d. R. MARCU, Casa de schimb HOTEL CONTINENTAL vis-a-vis de Teatrul Național spre strada Regală, Bucuresci. DE VÂNZARE esten nemai pomenit Material vechi­, cărămidă groasă, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, piatră, bolovani de calda­râm, Adresa Hotel Atena, Bulevardul Carol, coltul cu Olari. 1044 T­OCTOR VELESCU­ U­IDI Bistrixs'XI A Fost șef asistent de Clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Strada A CAI ® 85 MIE! Nr. 3?* Intrarea și prin Calea Victoriei, 74 Consultațiuni dimineața de la 9—12 și după amează de la 2—5. 101.9 Avis doamnelor!! Se aduce la cunoștința onor. Public că pro­prietarii magazinului fost MC. J Efi­âidiulei scu­ Casă de încredere No. 20, Strada Lipscani, No. 20 întorcându-se din străinătate de unde a făcut târguelile pentru seson, a adus tot ce exista mai nou­, și mai elegant în articolele de specia­litatea magazinului. De remarcat țesături de mătase fantaiste cele mai distinse culori: Sam­agiuri, Damascuri, Catifele, Broderii, Crepe de Chine, etc. etc. Jaquete gata peste 60 modele ultimele crea­­țiuni se găsesc gata, și se primesc comande, după ori­ce model, care se efectuiază în 24 ore. Paltoane de catifea, de pluș și țesături fan­taiste, se efectuiază în 48 ore.­ Atelierul de rochii fiind reorganizat cu totul din nou­ sub conducerea unei specialiste fran­ceză, onorata noastră clientelă poate fi sigură­­,«ă ’și va găsi totul după gust. Stofe fine și distinse și Croiala elegantă după jurnalele­­ cele mai noui. ț NB. Pentru complecta satisfacțiune a onor. .noastre clientelă am redus prețul pentru faso­nul rochilor și hainelor cu 30 la sută. PROPRIETARII. CALENDAR PE 1893 Ortodox Luni, 25 Octombre. — Marcian și Martirie’ Catols Luni, 6 Noembre. — Leonhard. Râs. soarelui 6.46; Ap. soarelui 4.41 București 23 Octombre. ,A^i«teiîța publică «Pomana e bună numai când cum se cade se face», zice un proverb francez. Dacă dai schilozilor prefăcuți, cerșe­torilor deja bogați, n’ai alinat o sufe­rință, ci ai încuragiat o escrocherie. Din prisosul sau, tot creștinul cată să dea pentru săraci, căci cine știe, după moarte, ce mai e? Banii adunați nu se iau cu mortul în mormânt. Par­că-ți adaogi un an de viață, când ștergi o lacrimă, când scapi de moarte pe un nenorocit... In adevăr, nenorocit poate să ajungă ori și cine, și puținii bogați cari se cred fericiți în veci, pot să vadă momente triste.❖ Aceste sunt considerațiile cari ne-au îndemnat să vorbim în[relativ — mica chestie a împărțirii de lemne la timp, celor în nevoie. In adevăr,—ce înțeles ar avea distri­buirea de lemne sărmanilor primăvara, când soarele începe să-și arate «filan­tropia ?» Dar, față cu sărăcimea, nu e chestie numai de lemne pentru ca să se încăl­zească... «aproximativ». E chestie și de hrană... Se va zice: — Dar cine să-i hrănească pe toți? Răspundem: — Dacă nu toți, o mare parte din săracii «autentici» ar putea fi scăpați de mizerie prin ajutoare mici, dar bine distribuite.* * * Nu e de tăgăduit, oamenii de la noi sunt din fire miloși. Din prisosul pe care-l au,—și chiar, unii, restrângându și necesarul,— mulți sunt, cari doresc să ajute pe nenorociți. Dar, drept vorbind, nu e un mijloc ca să distingi pe nevoiașul adevărat de cel ce se preface. In străinătate, există organizații sis­tematice de asistență publică. Aceste instituții, pentru personal, nu costă de­cât foarte puțin. La noi în țară, precum vom dovedi, se poate organiza o «asistență publică» fără de nici o para. ^ *.» Căci e păcat să vezi că mica sumă ce se atribue sărmanilor ajunge în mâ­­nile cerșetorilor «de meserie». 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: BREZOIANCA 11 BUCURESCI ce, haide să dăm zor să ii­­lucrul pe la apusul soarelui... Că bine zici... Și cu aceste cuvin- Radu ia biciul și începe să croiască boii peste spate. Boii se sperie și o iau la fugă. La un loc însă, roatele dând de o piatră mare, carul s'a sdruncinat puternic și Petrican, care nu se ținea bine a căzut jos pe pietre. Căderea i-a fost așa de violentă în­cât nenorocitului om i s a sdrobit capul. Boii, ca și când ar fi presimțit nenorocirea s’au ’ oprit. Radu a luat pe cumnatul sed, l'a pus în car și l’a dus acasă. A doua zi Petrican a murit. UN SFAT PE ZI Leac pentru durerea de gură.—Se întâm­plă că din cauza necurățeniei, rămâind bucăți de nutriment între măsele și gin­gii și putrezind acolo dau naștere unei inflamațiuni ale gingiilor și măselelor și din această cauză topindu-se cimentul măselelor, se produce o distrucțiune. Pentru a vindeca această patimă se recomandă pacienților următorul medi­cament cu care își vor clăti gura de 3 sau 4 ori pe zi. Să se disolve 5 grame de Kali chiar și_alun în 40 de grame de apă destilată. JOssi Bulgaria (Corespond, pârtie, a ziarului „UNIVERSUL“, Sofia 20 Octombre. Deschiderea Sobraniei Parlamentul bulgar—s’a deschis după cum deja ați primit știrea telegrafică. Discursul tronului a fost scurt; în el s’au arătat cele mai urgente reforme ce sunt de făcut ca : modificarea legii instrucției, construirea de noi linii ferate. Sobrania, are o fisionomie cu totul deosebită de­cât cea trecută, căci în urma micșorării numărului deputaților, țăranii deputați, au dispărut aproape cu desăvârșire din noua cameră, iar turcii n’au de cât 8 reprezentanți. După citirea discursului tronului, un deputat bătrîn bulgar, îmbrăcat în cos­tum național a fost proclamat președinte ad-hoc. Ca președinte activ a fost reales d. Petkoff, iar ca vice-preșidenți d-nii Mi­­len și Nikiforov, prietenii lui Stambu­­loff, înainte de deschiderea Sobraniei, deputații au depus cuvenitul jurământ înaintea preoților ortodoxi și mahome­dani. Manifestul opoziției Ziarul «Tscherno More» publică că­tre bulgari un manifest al partizanilor celebrului ruso­fil Zancoff. In manifest se spune ca «Zancoviștii» sunt uniți și că regularea chestiei­ «ce principe să aibă Bulgaria» atârnă de puterile euro­pene, dar ele n’au dreptul să -și dea verdictul hotărîtor. Zancoviștii recunosc pe actualul principe, dar îl somează să libereze Bulgaria, de tirania lui Stam­­buloff. Daca Zancoviștii vor avea să aleagă între principe și Stambuloff ei vor lua partea celui d’intíiti. Manifestul nu poartă nici o iscălitură. Un ziar spune că ban­coviștii, ca oameni șireți ce sunt, și sprijiniți de Rusia, vreau mai intâiü să scape de primul ministru și să înlăture de la cârma țării și pe prințul Fer­dinand. Un proces politic Deună­zi a început procesul în contra redactorului răspunzător al ziarului O­­poziției «Svobodno Slovo» pentru­ că a­­cesta a ofensat pe ministrul președin­te. Intr'un articol al acelui ziar se spu­ne, că Stambuloff supraveghiază și re­vede toate scrisorile principelui, precum și articolele de fond publicate în ziarul guvernamental «Swoboda». Acuzatul a fost apărat de foștii miniștrii Toncev și Radoslav. La interogatoriu el n’a voit să spue absolut nimic. Procesul a durat 3 zile de-a rândul. O mulțime de oameni se aflau de față. Cu toate pledoariile avocaților, tribunalul a condamnat pe redactorul responsabil la 8 luni de închisoare grea. La pronunțarea sentinței opoziția a început să facă un zgomot foarte mare. Geandarmii au împrăștiat pe manifes­tanți, arestând vre-o 7 dintre ei. O lupta sângeroasă la granița Mace­doniei. Intr’una din nopțile trecute a avut loc o luptă sângeroasă la granița Mace­doniei între niște contrabandiști și sol­dați bulgari. Câți­va contrabandiști ma­cedoneni voind să treacă cu mărfuri au fost surprinși de soldați și fiind somați să se predea, au tras asupra acestora fo­curi de pușcă. Soldații au răspuns și ei tot cu puștile. De amândouă părțile au căzut 3 morți și 4 răniți. Contrabandiștii, cari au mai rămas, au fugit înapoi peste graniță. O nenorocire în port Intr’una din nopțile trecute s’a întâm­plat o nenorocire în portul Varna. Un șlep mic se oprise În­ fața portului, mai încolo de radă. El era era legat de un vaporaș care ancorase, din cauză că vântul era violent și marinarii se te­meau­ să se apropie de țărm. Vântul devenise însă tot mai violent. Intr’un moment dat funiile, cari le­gau­ șlepul s’au rupt și acesta a fost răsturnat, 4 oamenii cari se aflau­ pe el au­ căzut în valuri. Ei s’au înecat. Va­porașul a fost scăpat. Șlepul era încăr­cat cu fructe orientale. Ifiaianov. Nenorocirea din jud. Romanați Ion Petrican, din comuna Morunglava, jud. Romanați, plecase deună­zi împre­ună cu cumnatul său Ion Radu Mătușa, cu carul cu boi la câmp. Ei trebuiau să încarce carul cu ce­reale. Pe drum cei doi cumnați vor­­biau de una și de alta. Mai vorbăreț era Petrican și iată de ce, el fusese chemat pentru seara aceia de un vecin al său la o cumetrie. — Vii și tu Radule? întrebă Petri­can pe cumnatul sau. — Ași veni bucuros, dar vezi c’avem de lucru și când îi omul ostenit n’are chef. Mai bine tragi un somn bun. — Ce are a face. Stai și tu un ceas­­două, bem ceva și ne întoarcem acasă. — Să vedem... Incendi­ul chin. Xstiî ■9 In strada Zugravilor, în apropiere de gară, a izbucnit un incendiu. A ars casa lui Avram sin Moise, cotiugaru, compusă din două odăi, o bucătărie, hambar și grajd ; toate aceste clădiri au ars cu desăvîrșire și pe când focul era pe sfîr­­șit, s’a aprins încă o casă de alăturea, care și ea a fost consumată de flăcări. Toate aceste clădiri însă, erau asigurate. Sinuciderea unei nebune la Goidesc O fem­ee cu numele Dobra, soția lui Gheorghe Ion Constantinescu, din co­muna Goidesci, jud. Buzea, suferea de trei ani de zile de alienație mintală. Sărmana suferise mult­ în viața ei; era foarte nemulțumită cu traiul, pe care-l ducea și avea o mulțime de griji. Ea avea o inimă foarte simțitoare. Era nespus de impresionabilă și supărările neîntrerupte i-au sdruncinat mintea. Dar nebunia ei era ușoară și blândă; ea vorbia într’aiurea, stătea toată ziua liniștită, ba ajuta și la gospodăria casei. Când și când avea scurte momente de luciditate. Cunoscuții și familia o îngrijiau­ bini­șor, deși le venea așa de greu­ să stea veșnic cu o nebună în casă. Intr’una din zilele trecute ei au­ scă­pat de supărări, dar și nenorocita fe­­mee de nebunie și de chinuri. Dobra, pândind momentul, când ni­meni nu era acasă, a luat o frânghie și făcându-și un laț împrejurul gâtului, s’a spânzurat de claca unui prun de lângă casă.­ ­A­cte oficiale D. Arthur Hartei, este numit inginer-hotar­­nic al statului clasa II. * D. N. I. Zamfirescu, este numit procuror la curtea de apel din București. H­ra­mele ivitToriei (O îndoita sinucidere. Din Praga ni se scria următoarele: — In orășelul Johannesthal, situat a­­proape de capitala Bohemiei s’a întâm­plat într’una din zilele trecute o dramă, care a emoționat adânc întreaga popu­lația din acel ținut. Tânărul brutar Honzeik, din Maffers­­dorf se amorezase nebun de Margareta, fata unui morar bogat cu numele Anton Schatten, din Johannesthal. Fata de a­­semenea îl iubia, căci Honzeik era fru­mos, isteț și cuminte. Amândoi tinerii își dăduseră dese în­tâlniri, în care tot­dea­una își mărturi­seau­ iubirea lor, făgăduindu-și să tră­iască împreună, iar în caz contrar îm­preună să moară. Intr’una din zilele trecute, după cum erau înțeleși deja amanții, Honzelk s’a îmbrăcat în haine de sărbătoare și s’a dus la bogatul morar. — Ce vrei flăcăule ? îl întrebă acesta, aprinzându-și pipa lui lungă și apoi sor­bind dintr’o cană de bere. Tânărul se zăpăcise la început, așa era de emoționat. După ce și-a învîrtit de 2—3 ori pălăria în mână a răspuns lămurit: —­ Domnule Schatten, am venit să-ți cer mâna fetei... Bătrânul începu să rîză cu hohot. Pe urmă își încreți sprîncenele și zise as­pru, privind drept în ochii tânărului: — Glumești, ori ai înebunit ? — Nu glumesc... dă-mi fata de ne­vastă. Eu o iubesc, ea mă iubește și nu putem trăi unul fără altul. — De unde știi asta? — Așa m’am înțeles cu Margareta. — Bine, mă... tu ești sărac și ea bo­gată. Cum să ți-o dau ție de nevastă?

Next