Universul, noiembrie 1893 (Anul 11, nr. 259-283)

1893-11-02 / nr. 259

ANUL XI. —[No. 259 Marți, 2 (14) Noembre 1893 „UNIVERSUL POLITIC deschide un nod abonament cu mi fieiiî mwmnm cu începere de la 1 N­oembre K­imm 1P^“ Pentr­u 3 luni "^8 In Capitală, lei 6.60.—In județe, lei 8.60 PREMII 1 frumos tablou colorat «Mignon» sau «Carmen» de renumitul pictor italian Fontana, mărimea : 71 centimetre înăl­țime și 43 centimetre lățime. — Ori­ginalele acestor tablouri s’au vîndut cu 30 mii lei. — In loc de tablourile de mai sus putem da po­rtretele colorate ale defuncților I. C. Brătianu sau Va­sile Alexandri. Aceste portrete, lucrate într’un mare stabiliment d­eografic din Berlin, sunt atâta de bine executate în­cât nu este nici o deosebire cu un portret care ar costa 500 lei. In loc de un tablou sad de un por­tret putem da următoarele obiecte : 1 brățară aurită sad argintată, 1 ac de cravată, ultima noutate, și o pe­reche de nasturi auriți pentru manșete. In loc de brățări putem da o frumoasă broșă pentru dame. 2 volume din romanele nostre. In* Peptr­u 6 lupi "^3 In Capitală let 12,60—In județe let 16.60 PREMII Unul din tablourile satt 1 din por­tretele de mai sus. 1 frumoasă broșă pentru dame, ultima noutate. 1 notes perpetua. 1 pereche nasturi auriui pentru man­șete . 1 frumos ac de cravată ultima nou­tate. 4 volume din romanele noastre. SW“ Peptr­u 1 Un In­ Capitală^ lei 27.10.—In județe, lei 35.10 PREMII 3 tablouri, adică: Mignon, Carmen și Timpul trandafirilor. Acest din urmă tablou este al renumitului pictor ger­man Thumann și este în mărime de : 88 centimetre înălțime și 04 centi­metre lățime.­­ Originalul acestui ta­blou s’a vîndut cu 35 mii lei. In loc de două din aceste tablouri putem da portretele colorate ale lui I. C. Bră­­tianu și V. Alexandri. O frumoasă perie pentru mustăți. 1 frumos termometru de masă, forma de ancoră. 1 notes perpetuo. 1 frumos briceag. 1 frumoasă broșă pentru dame. 7 volume din romanele noastre. Pe lângă premiile de mai sus se mai dă noilor abonați și un evantalid chi­nezesc. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, săptămânal. Costul Abonamentului fără Premii Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. IpUp*" Cine nu va lua premiul până în­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu ■A Ip dupitală : Pentru un an......................Lei 20.10 Pentru 6 luni........................ » 10.60 Pentru 3 luni. . . . . « » 5.60 Ip pr­ovindc: Pentru un an. . . . • • Lei 28.10 Pentru 6 luni. . . . . « » 14.60 Pentru 3 luni. ■ . • « • * 7.66 14.60 7.60 CALENDAR PE 1893 Ortodox 1 Noembre.—S-ții Cosma și Dam. C­atol­ 3 Luni, 13 Noembre.—Cat. Stanislav și Prot. Eugeniu­. Res. soarelui 6.55. Ap. soarelui 4.33. Fabrica de cognac de la Berbeci a d-lut Na viile.—(Vezi explicația): -------- ----------——————----*— ----ak­ ü^~ t­oți pomii Abopați, dări voi­ plăti, peste doctul UbopUtpep­­tului, lei 6 îp tălpi tăi­p și lei îp pirovipcie, voi' pi'uipi fi'Upco, U­­fUi'ă tic pi'eipiile tic­ipai ȘuȘ Și up fi'uipoi ,,ceasornic“ pepti'u­ipUȘă du deșteptător', ipiputUi' Și opi'itpi' și plătind lei 3­­ 0 în Capitală și lei 6,jo­ip­pi'ovipcie, voi' pi'iipi fi'Updo up de Upoi'pici de pici­el de bu'/upUi'. Sătții se vor trim­ite direct prin mandat poștal să admin­îștr. ziaru­­lui l/]VIVE[:i­$l/l­, stradă |Brezoianu ]Sro. 11, București: apadja 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU­L BUCURESCI București i Noembre. Moîium satele publice E de netăgăduit adevărul că statuele, monumentele, glorificând oamenii și faptele lor mari, un îndemn sunt pen­tru ca să facă pe alții să meargă pe aceeași cale. La noi, în țară, sunt statui peste mă­sură de multe, dar în stare de proiect. Se fac subscripții, se adună bani, iar lumea... așteaptă. Pe când cei din generația noastră aș­teaptă, cei din generația care se duce văd dărămându-se monumente de care sunt legate amintiri istorice și sfinte pentru românizra. De dărămat, se dărîmă, de făcut nu se face ceva nou­ Nu doară că românul n’ar ști să aibă recunoștință pentru aceia cari au luptat pentru neam,—dovadă că banii să adună, dar nici un control nu e pentru trage­rea la răspundere a acelora cari adună bani pentru monumente, îi papă și fac pe lume să aștepte ani și ani statua lui Brătianu, a lui Rosetti, a lui Davila, etc. D. V. A. Urechiă a dat o lecție bună­­ 1-- V ~ r X 4V~»1 #3/­» il io nvt­vcjnvMT».. S­tilul­belii Cili Lui­y cu IU UU AWA un uuwuwuii­ ții, făcând, cu bani particulari, un bust Îuî Kogălniceanu la Galați. Dar, să lăsăm ceea ce trebue să se facă și să ne ocupăm de ceea ce s’a făcut. Strămoșii noștrii nu făceau­ liste de subscripții ca să facă biserici sau alte monumente, ci omul singur, de la dân­sul, își da toată averea într’un scop cultural sau de bine-facere. Măcar ceea ce ați dat ei suntem da­tori să păstrăm în bună stare. Nici aceasta, însă, n’o facem. De câți­va ani deja, societatea arh­i­­tecților români, printr’un raport către guvern, cere să se alcătuiască un regu­lament pentru chipul în care să fac res­taurările de monumente istorice, — așa ca să nu fie alterată înfățișarea lor. Iată ce zice în raportul acesta, d. Al. Orăscu, președintele societății arh­itec­­ților români, încă din anul 1864, pe timpul când era ministru al instrucțiunei publice d. N. Krețulescu, în regulamentul școale­­lor de Bele-Arte se prevăzuse un comi­tet academic de Bele-Arte compus din 7 persoane speciale, cu sarcina de a-și da opinia asupra tuturor lucrărilor de artă ce se fac pe complul statului și chiar al particularilor. Mai târziu­, tot ministerul instrucțiune­i publice și al cultelor, prin regulamen­tul promulgat în 7 Aprilie 1874 privi­tor la monumentele publice , hotărăște instituirea unei comisiuni architecto-ar­­h­eologic, cu scop de a clasa și con­serva neschimbate monumentele noastre istorice. Această comisiune, compusă din per­soane cu cunoștințe probate de archi­­tectură și arh­eologie, urma să-și ia fi­ința imediat și să proceadă la studiarea și clasarea tuturor monumentelor isto­rice, pentru care urma să se ia măsuri de conservare. Din nenorocire, acest folositor regu­lament, n’a fost pus în aplicație, de­și restaurările au început odată cu pro­mulgarea lui. De atunci și până azi, fără nici un control, o mare parte din monumentele noastre istorice cele mai importante au suferit transformări regretabile din pun­tul de vedere al istoriei artelor, ast­fel: biserica lui Neagoe și a lui Vasile Lupu au fost transformate în așa chip că nu­mai reprezintă vechile monumente, iar unele au fost distruse chiar, precum a fost Biserica lui Ștefan cel mare, sf. Nicolae din Iași și vechia biserică sf. Dumitru din Craiova. Din frumoasa Mitropolie din Târgo­­viște, datorită bunului Domn Matei Ba­sarab, n’a mai rămas de­cât o mică parte din ziduri. Picturile bisericei Curtea de Argeș, atât de importante pentru istoria arte­lor la noi și cari puteau resista multă vreme încă la locul lor, au fost ridicate și în locul lor s’au pus zugrăveli ce sunt departe de a avea valoarea celor vechi. Cât pentru sculpturile de la ambele monumente, ele au fost răzăluite în to­tal, iar bucățile joase de vremuri au fost cârpite cu ciment. In străinătate guvernul exersează un control serios asupra restaurării de mo­numente istorice ; de aceia cu greu se pot comite abateri ca cele ce semnalăm, căci ele ar produce o adevărată revolu­­țiune în lumea artistică. La noi s’au adus modificări întregi formelor generale, s’au schimbat deta­lierile, s’au adăugat chiar părți nou­ și nimeni n’a luat cuvântul pentru apăra­rea artei și istoriei noastre monumen­tale. Suntem convinși, că d-voastră veți bine-voi a face să înceteze acest fel de restaurațiune și să condamnați ori­ce in­­vențiune ce ar căuta să se introducă în ele, monumentele noastre restaurate tre­buind să reprezinte în tot și întocmai gustul strămoșilor noștri, iar nu pe al restauratorului, ori­cât ar fi el de ta­lentat. In acest scop, societatea arh­itecților români, doritoare de a vedea cu o zi mai înainte întocmirea unei legi spe­ciale, prin care să se reguleze pe vii­tor chestiunea conservării monumente­lor istorice, văzând că guvernul a luat hotărîrea a supune discuțiunei parla­mentelor o ast­fel de lege, supune un proiect de lege care ar trebui să fie luat în seamă. Despre amănuntele acestui proiect nu ne ocupăm. Ținem să constatăm însă că autorii propunerii au procedat în cererea lor în chip sistematic. In capitolul I se cere clasarea tutu­ror monumentelor după importanța lor, în al doilea clasarea obiectelor de artă, săpături pentru aflarea obiectelor, etc. In sfîrșit, se propune crearea unei comisiuni speciale pentru monumentele istorice, care să contribue ca să nu se lase să piară urmele glorioase ale tre­cutului neamului românesc. DUT FRANȚA, (Coresp­ pârtie, a ziarului UNIVERSUL­ Paris 26 Octombre. Expoziția universală din Paris La 1900 se va deschide iarăș o expo­ziție universală, care va fi apoteoza veacului al 19-lea. Terenul a și fost a­­les. Comisiunea provizorie instituită pen­tru facerea, primirea și controlarea pla­nurilor expoziției, a primit următoarele proiecte foarte interesante: 1) Construirea unui cuirasate cum nu s’a mai văzut până acum. 2) Desemnul și planul întreg al unui ochian, care aduce luna la o distanță de un metru. 3) Turnarea unui clopot uriaș din 200 de tone de bronz. 4) O fântână săritoare de argint viu curat. 5) O expoziție de oameni compusă din tipuri omenești de pe toată suprafața pământului. 6) Un turn masiv de o sută de metrii diametru și înalt de 200 de metrii. 7) O casă modernă construită în chipul­­ .. 1­­—­­ V­zi rt -r-r A­v»­ri v\ n­d A­rt Ia r­ 1 A Ctîl Ulii­ il­ lilOlUUj ii v uuu uucbuu j­uuui.U wui.u miliónelor de case moderne și mari din lume. 8) Un balcon uriaș cu un diametru de 500 de metrii, susținut la o înălțime de 100 de metri de 19 stâlpi de marmoră. 9) Baloane mari de aluminiu. 10) Fântâni luminoase, care își schim­bă singure, colorile, etc. Nu se știe însă dacă vor putea fi re­alizate toate acest «minuni» la sfîrșitul veacului nostru. O grevă la Marsilia au­ primit deja știrea, că amploiații omnibuselor din Marsilia s’au pus în grevă. Ei au­ fäcut excese mari. A doua­­zi după declararea grevei, ei au început să distrugă trăsurile protegeate de po­liție. Unele trăsuri au fost răsturnate cu forța și rupte. Spiritele sunt foarte su­rescitate. Primarul a adresat o scrisoare com­paniei, în care constată, că greva pro­vine dintr’o neînțelegere între ea și am­ploiații săi și că compania nu și-a îm­plinit angajamentele față de amploiați. A doua zi, 3 omnibuse pline cu pa­sageri au fost răsturnate de greviști. 5 persoane, între cari 3 femei s’au ales cu răni grave. 17 greviști au fost ares­tați. Ei cer sporirea salariilor. Chestii politice Ministrul de externe, în cuvântarea sa de la Bar-le-Duc, a zis textual, că Franța trebue să se îngrijească de or­ganizația sa militară. Aceasta pentru a-și susține neatârnarea. Franța—a zis De­velle—e gata de războiul, dar nu ame­nință pe nimeni. Noi ținem la învăță­tura lui Gambeta și nu suferim nici planuri secrete, nici aventuri politice. — Lockroy va ține în curând un mare discurs politic în care va desfășura pe larg programul partidului radical. — In cercurile politice se vorbește, că în curând va izbucni o criză poli­tică. Pricina ar fi, că ministrul preșe­dinte Dupuy, șeful oportuniștilor, nu se poate înțelege cu ministrul de finanțe Peytral, unul din șefii radicalilor. —• La începutul lunei viitoare se va începe procesul politic al luptei sânge­roase între lucrătorii italieni și cei fran­cezi la Aigues-Mortes. Se știe, că în în­­căerarea aceia au fost omorîți mai mulți italieni și câți­va francezi. Acuzații sunt în număr de 27, între cari și un italian. Cluburile pariziene In Bertin Klub care a fost închis zi­lele acestea de poliție, venitul anual al casetei clubului era de 545,000 de fr. Clubul Wasington aduce pe zi 45000 de fr. Membrii clubului plătesc afară de a­­ceea la­olaltă pe an cotizații, în sumă de mai multe milioane, cu chetă cu tot și cu alte ch­eltueli. Președintele clu­bului are o seafă anuală de 40,000 de fr. Din veniturile toate ale cluburilor, se plătesc deputaților și unor agenți de poliție pe fie­care an, pînă la 500.000 de franci. Dramele vitriolului Orașul Lille a fost deună­zi teatrul unei drame emoționătoare. O servitoare, cu numele Victorina Chantrain, părăsită de amantul său, s’a hotărît să’și răzbune. Intr’o seară, s’a dus la poarta casei lui, și, i-a aruncat în față conținutul unei sticle cu vitriol, apoi a luat-o la fugă. Nenorocitul a în­ceput să strige desperat, ajutor. Vecinii l’au dus la cea mai apropiată farmacie unde i s’au dat primele aju­toare. După aceia a fost transportat la spital. Bietul tînăr a primit răni foarte grave. Fața e desfigurată. A diiorit de un ochiu. Dacă va scăpa cu viață va fi urâciunea lumei, Victorina a fost arestată. Ea a decla­rat comisarului de poliție că și-a răs­­bunat din cauză că Dellatre, după­ ce i-a fost amant multă vreme, a părăsit-o cu un băiat făcut de el. Băiatul, e­ra 17 luni. Ea nu simte nici o remușcara de crima săvârșită. O descoperire interesantă O descoperire foarte interesantă s’a făcut la Delfi. In decursul săpăturilor ce se fac sub auspiciile școalei arheo­logice franceze, s’a dat de urma unei plăci uriașe de marmoră, pe care era gravat un imn a lui Apollon cu carac­tere musicale săpate de­asupra fie­cărei silabe. Aceasta, e singura urmă autentică, care s’a găsit asupra musicei greco antice. Directorul școalei franceze va publica în curând imnul și musica, gravate pe placa de marmoră. Un accident cu sfârșit bun Un accident foarte curios s’a întâm­plat într’una din serile trecute la Ode­­nev. Acolo se afla un comerciant cu tot felul de mărunțișuri cu numele Javert. Omul acesta are numai un picior sdra­­văn, cel­l’alt e de lemn. In seara a­­ceia el stătea fluerând în stradă aștep­tând să’i vie mușterii. De­odată vine de după un colț de stradă, în fuga mare un cupeu, care trece peste sărmanul negustor. Din fericire roatele trăsurei în loc să -i rupă și piciorul cel bun i-a rupt pe cel de lemn. Vizitiul cupeului a fost a­­restat, iar stăpînul seu a plătit lui Ja­vert 120 de franci, prețul piciorului de lemn. Brutus. INCENDIUL DIN IAȘI Deună zi pe la orele 8 și un sfert un incendiu, care amenința de a lua pro­­porțiuni mari, a isbucnit în strada Ha­lei, în dosul caselor Daniel. Focul a luat naștere din cârciuma numită «La băieți», o lampă a căzut jos și grație viabilităței cârciumarilor a­­prinse întreaga casă. Panica era indescriptibilă căci vântul bătea tare și toată împrejurimea era a­­menințată. Poliția era reprezentată prin toți func­ționarii celor 5 despărțiri, ceia ce i-a îm­pedecat pe cavalerii de industrie să profite de panică și de învălmășeală și să fure diferite lucruri. La ora 11 și un sfert focul a fost complect localizat, lumea se împrăștie lăsând sub cerul liber pe nefericitele victime ale incendiului. Casele arse, proprietatea unui român din Basarabia, sunt asigurate, la socie­tatea «Dacia». Mărfurile arse n’au fost asigurate, ast­fel că păgubașii au rămas absolut fără nici o avere.

Next