Universul, noiembrie 1893 (Anul 11, nr. 259-283)

1893-11-26 / nr. 280

Universul No. 280, toți ofițerii superiori din capitală și o­­fițerii în rezerva. Consiliul comunal, deputațiunile din alte orașe, locuitorii din capitală și alte deputați­uni. Un escadron din regimentul de ca­valerie. Bateria No. 8 din regimentul al IV-lea de artilerie. Ast­fel compus cortegiul a ajuns la biserică, întâmpinat de A. S. R. prin­țesa Bulgariei, înconjurată de casa sa civilă și militară. Discursul principelui Ferdinand După serviciul funebru, oficiat de P. S. S. mitropolitul capitalei, cosciugul a fost dus de către ofițerii superiori până la biserica Sf. George, unde A. S. R. a ținut următoarea cuvântare : «Ca suveran al Bulgariei, ca șef su­prem al armatei Bulgare, ca șef al în­tregului popor Bulgar, primesc aci ră­mășițele mortuare ale lui Alexandru Battem­berg, prinț al Bulgariei și se predați acestui pământ, pe care El a știut să’l apere și să’l conserve cu atâta vitejie. «In numele întregului popor Bulgar, în numele tutu­ror inimelor cari bat bul­gărește, recomand ca memoria lui să rămâe sfântă și neatinsă». De aci A. S. R. și A. A. L. S. prin­ții din familia defunctului au plecat în echipagiele Curței spre piața «Alexan­­drovsca», unde trupele garnizonei au defilat înaintea A. S. R. și când a trecut regimentul I­u­i de cavalerie, A. S. prin­țul Franț-Iosef a defilat călare înaintea A. S. R. prințului Ferdinand. Așa s’a terminat trista ceremonie. A. A. L. L. prinții din familia de­functului, au rămas oaspeții A. S. R. Sui­tele Lor au rămas în hotel Bulgaria. Plecarea oaspeților La 16 c., auguștii oaspeți au­ ple­cat cu tren special, reconduși până la frontieră de A. S. R., spre Viena. A. S. prințul Henrich de Battemberg a fost numit colonel în regimentul I­ i­i al prințului Alexandru. La plecare, El purta uniforma de colonel bulgar din infanterie, iar prințul Franz Iosef, uni­forma de locot-colonel din cavaleria bulgară. E. S. contele de Erbach și E. S. ge­neralul Vernher, au­ fost decorați cu or­dinului «Sf. Alexandru» cl. I, maiorul Bighelben, cu acelaș ordin el. II și cl. Maugher, cu cl. III, pentru meritul civil. &*—tc îns. VICTIMELE BEȚIEI (Doar întâmplări magice în țară) Multe victime face și beția. Ea e pri­cina multor nenorociri. Câte furturi, o­­moruri, sinucideri, bătăi sângeroase, etc., nu le fac unii oameni numai în mo­mente de beție. Băutura strică sănătatea și ruinează mintea celui, care abuzează de ea. Adese­ori se întâmplă cazuri ca unii oameni în floarea vârstei și cari ar ajunge la adânci bătrânețe, mor subit, își rup gâtul sa­u se îneacă, fiind beți. Ast­fel deună­zi s’au­ întâmplat în țară două cazuri tragice datorite beției. — Femeia Elena I. Șerban, din co­muna Gohor, județul Tecuciu­, fusese în­­tr’una din zilele trecute la o nuntă. A­­colo ea de obiceiui a chefuit și ea cu cei­l­alți nuntași ba s’a luat la întrecere cu bărbații. A băut ea un pahar, două, nouă... — Mai bea unu cumătră... o umbră o prietină. — Mai trage o dușcă... zise un cus­cru.... Și tot așa înainte. In spre seară Elena văzând, că-i beată cum se cade s’a dus acasă, măsurând drumul cât îi de lat. Cum a ajuns acolo și de câte­ ori o fi căzut, D-zeu știe, destul însă, că îmbrăcată cum era s’a pus în pat și a adormit... A doua zi a fost găsită moartă. — O moarte tot așa de tristă a avut locuitorul Ion David, din comuna Căl­­nicu, județul G­orj. El după ce s’a îm­bătat bine la cârciumă, a plecat spre casă. Pe drum cânta încet, legănându-se. — .Foaie verde vin pelin Hai mândro la Severin S’așteptăm calea la trin Trinul pleacă fluerând Mândra rămâne plâng’dnd.TM Ajungând la apa Câlnicu, Ion David o ia pe punte înainte. La mijlocul ei însă își perde echilibru și cade în fun­dul rîului. Oamenii l’au­ scos afară mort. UN PROVERB PE ZI Cu cât casa e mai înaltă, cu atâta temeliile-i slăbesc. . (Arab), cari să ia la sigur Melilla, acești sol­dați nu se obosesc nici­odată­ constru­iți de fontă, ei luau­ frică de nimic. Un mecanism ingenios pe cari er lü poartă în pept le permite să ochească cu pușca lor și să tragă într’un minut 40 de gloanțe, cari sunt într’un mod ingenios așezate în peptul lor. Acești soldați nu știu­ ce­va să zică indisciplina. Șeful lor nu are de­cât să re­guleze focul prin mijlocul unui aparat electric, cu care ei sunt legați prin fire lipite de pământ. Nimic mai simplu de­cât să comanzi o ast­fel de trupă: îndată ce mișcările aparatului de cea­sornicărie care ține loc de inimă este întors, soldatul e în stare de a se lupta fără întrerupere până la sfârși­rea com­plectă a previziunilor, car­e se compune din cinci sute de cartușe, sau până când va fi oprit printr­­ o mișcare a ma­nipulatorului electric care, transmițând curentul la un «efectro-armant»,care face parte din mecanismul închis în soldatul de fer, oprește imediat focul. Soldatul de fer are baza ascuțită ast­fel că se poate fixa foarte solid la pă­mânt. Bustul lui este, mobil și se în­vârtește împregiurul axei sale în toate direcțiunile, după cum voim. O femee arsă de vie în comuna .­ Liesc­i O întâmplare tragică s’a petrecut în­­tr’ima din serile trecute în comuna Li­­esci, jud. Tecuciu­. Femeia Catrina V. Stan având ceva grabnic de lucru și fiind întunerec, a turnat gaz în lampă și pe urmă a a­­prins-o. Ea umpluse lampa până în gât. Luând-o în mână a intrat într’o odăiță, ca să caute niște vase. Nebăgând bine de seamă ea, a isbit lampa puternic de un lemn. Lampa spărgându-se, vasul a luat imediat foc, revărsându-se peste hainele femeii. In­­tr’o clipă aceasta a fost coprinsă de flăcări. Spaima și arsurile teribile o ză­păciseră un moment. Vor să-și rupă hai­nele de pe ea, dar îi fu imposibil. A­­tunci începu să strige ajutor. Focul o ardea din ce în ce mai grozav. Vecinii auzind­ o săriră de prin casele lor și vă­zură odaia în care se afla Catrina inun­dată de flăcări. Ei bănuiră ce s’a putut întâmpla și pătrunzând în lăuntru luară pe femee și după ce au scos-o afară, i-au rupt hainele de pe ea. Nenorocita Catrina a fost dusă leși­nată iar în casă și pusă în­­ pat. Peste câte­va ceasuri însă sărmana a murit în cele mai oribile chinuri. Ciocnire de vapoare lângă Brăila Intr’una din zilele trecute, pe la ore­le 774 dimineața s’a întâmplat o neno­rocire în dreptul Gh­ecetului, în apro­piere de Brăila. In dreptul Ghecetului staționa remor­cherul «Arhanghel» al d-lui Athanasul­. Pe lângă, că era cam întuneric, dar în dimineața aceia se lăsase o ceață groa­să, ast­fel, că nu se putea vedea de­cât la o distanță foarte mică. Tocmai pe vremea asta venia du re­peziciune un alt remorcher «Etna» al d-lui Caravana. Pe bordul lui ,se afla soția d-lui Caravana, încă o doamnă și un copil. Din cauza ceții acest din urmă n’a observat remorcherul «Arhangel» și s’a iubit puternic de el. Din cauză, că «Ar­­hangel» staționa, ar fi trebuit să i se rupă ancora și să se spargă.­Dar, «Em­a»­­era cu mult mai slab și de aceia s’a cufundat, își poate ori­cine închipui spaima, care a cuprins pe cele două doamne și pe copil, când s’a întâmplat ciocnirea și când «Etna» a început să se cufunde. La țipetele lor desperate, marinarii de­­ pe «Arhanghel au­ lăsat, bărcile pe apă, le-au­ apropiat de bordul «Etnei» și i au­ scăpat cu viață ducăndu-i pe bordul «Arhanghelului. Pagubele sunt însemnate. 241 DESCOPERIREA ZILEI O singulară invențiune. — Un învățat englez, d. Dorik Cheater, domiciliat de mult timp în Madrid, a oferit guvernu­lui Spaniol secretul unei descoperiri în­­tr’adevăr miraculoasă. Cu trei milioane de franci inventato­rul se angajează să transporte în Africa o armată compusă din oameni de fer­ i ÎNTÂMPLĂRI din capitală Curtezan nepoliticos Marin Vasi­le a făcut cunoștință cu d. co­rii,iar al soeției s­a, numai din cauza nepoli­teței sale. Dacă e mojie cel care fură de la alt bărbat, inspectându-­l fără de mandat buzunarele, apoi poți să-i zici taman pungaș­, dacă umblă cu mâna prin buzunarele cucoanelor. Marin Vasile se apropia pe stradă de d-na Elena Stoenescu­­ și-î fură portofelul, în mijlo­cul lumii, pe strada Lipscani. A fost văzut de un trecător și arestat. In portofelul furat de curtezanul­­ de buzu­nare erau 35 de franci. Copilă lepădată Pe strada Pitag­ora s’a găsit lepădată o­­ co­pila, ca­tre vre-o trei­­ săptămâni. Biata fetiță a fost dusă la secția 37.. Sărmana ființă va fi trimisă la un azil. Vineri, 26 Noembre (8 Decembre 1893 ARS DE NAVASTA-SA O crimă îngrozitoare s’a comis la Champvallon, în Franța. Paul Cathelin întorcându-se acasă beat, femeia lui se înfurie grozav, începu să-l bată cu un ciomag și l’a împins apoi cu capul în gura sobei, zicând: ■—• Nu ! arzi, ardere-ar fura ! Apoi se duse într’altă odaie. Cathelin n’avu putere să se ridice. Intrând peste un sfert de oră în casă fiul lui, l’a scos din sobă, ars într’un chip îngrozitor. Nenorocitul tot mai respira și putu explica ceea ce se întâmplase. Peste puțin, muri în dureri îngrozitore. Omul era în vârstă de 69 de ani. Femeia Cathelin a fost găsită ghemu­ită sub patul din camera ei de culcare. A fost arestată. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Legel« Siamului arch­eolog.—Profe­sorul Max Müller, adresează din Oxford ziarului «Times» o scrisoare conținând expresiunea gratitudinei sale pentru re­gele Siamului, din cauza unui act de generozitate al acestui monarh­. Toți filologii și un mare număr de teologi și filosofi cunosc admirabila se­rie de traducere de documente reli­gioase din orient și, mai cu seamă, de lucrări canonice ale budhismului, care apare de cinci­spre­zece ani în Anglia, sub direcția ilustrului ,pr­ofesor din Ox­ford . Regele Siamului, care este însuși, foarte­­învățat în arh­eologie, aflând «în această publicație a cărților sacre din Orient a trebuit să fie oprită, din cauza lipsei de bani, la al 49-lea volum, a dat or­din primului său­ ministru de a oferi toate subvențiunile cari vor fi necesare pentru urmarea acestei opere. O­ ­ expoziție de pisici.—O sută șeapte­­spre­zece pisici­­— adică două­zeci și șeapte mai multe de­cât în 1891—vor lua parte anul acesta la o a doua ex­poziție organizată de Cat-Cluto di­n Bruxel. Printre pisiceie­­ străine vor fi și cinci reprezentante ale rasei siameze și trei pisici din insula Meu, cari au­­ o culoare ca,broasca țestoasă. La această expoziție vor lua parte de asemenea o pereche de pisici sălbatice și opt pisici albastre, cari sunt foarte rare, fiind­ că această rasă de pisici a dispărut. 54 de pisici fără păr sunt înscrise în cele două­zeci de clase rezervate acestei­­ specii și 40 în clasele pisicelor cu perii lungi. Se mai citează apoi două pisici enor­me dintre care una cântărește 18 și cea­­l­altă 15 kilograme. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ După cum am anunțat deja, în ziua de 6 August trecut, a avut loc, în pre­zența familiei regale a Greciei, a mi­niștrilor și a invitaților, inaugurarea solemnă a noului canal de Corinth. Regi­na Greciei însă­și a tăiat cu niște foarfece de aur panglicele de mătasă albă, cari legau­ cele două țărmuri ale canalului. Familia regală s’a îmbarcat numai de­cât pe vaporul Spad­erie, care cel de intuiti a trecut canalul, urmat de o flotilă de torpilorl comandată de prin­țul moștenitor și de numeroase basti­mente de plăcere, pe cari se aflau mi­niștrii și Invitații. Cele două țărmuri ale canalului erau paroasate cu drapele; mulțimea adunată de-a lungul lor a a­­clamat cu entusiasm flotila regală. Intr’unul din numerile noastre trecute am dat o ilustrație reprezintând cana­lul ,în ziua inaugurărei, precum și vapo­rul Spad­erie. Am spus, că acum se lu­crează la facerea de drumuri și de ins­talații de linii telegrafice. Ilustrația de azi reprezintă prima în­cercare de intrare pe canal. E un șlep grecesc, frumos lucrat și o corabie cu două catarguri. Lângă ele pe un ponton sunt ingine­rii, care observă mișcarea. Istmul de Corint e situat la 38 ° de latitudine. Corăbiile care veniau din Me­­diterana sau Adriatica spre porturile Turciei sau a Greciei răsăritene trebu­­iau­ să facă un înconjur mare. Parcur­sul lor e scurtat acum cu cel puțin 350 de k­m. Ele nu vor mai trece acum pe lângă capul Matapan, spaima marinari­lor greci și fenicieni. Legenda spune, că din regiunea aceasta­­ porneau­ teri­bilele vânturi cari răsturnau corăbiile. In anul 628, Perincle avusese ideia de a tăia istmul; în urma lui s’a ocupat în chestia aceasta Demetrius Bob­orcete, Iul­ia Cesar și mai târziu­ câți­va împă­rați romani ca Claude, Caligula și Né­ron au revenit asupra proiectului. Neron a și început lucrările, dar ele au­ fost abandonate din cauza lipsei de mașină­rii. S-au­ făcut proiecte la 182­9, la 1832 și la sfârșit s-a adoptat la 1869 proiec­tul generalului Tu­rr. Canalul are o lun­gime de 6350 de metri; înălțimea țăr­murilor e de 80—87 de metri. Capitalul cheltuit cu facerea canalu­lui e de 30 milioane de lianei. ȘTIRI PRIN POSTA a Franța.— Poliția din Paris a ares­tat pe stradă pe un anarh­ist, anume Commaille, care lipsa niște afișe anun­țând că revoluționarii vor­­ arunca cu di­namită în aer, în curând, camera de­putaților. El refuză să spue numele complici­lor săi. * In urma unor speculații nenorocite, un d. Bouchon, tată de familie, fost consilier județian, s-a sinucis. Reprezintant al mai multor case din Lyon, el girase polițe benevole și se văzu în ajunul falimentului. Bouchon era autorul unei lucrări foare importante asupra agiptagiului. n Italia.­De la ultimele alegeri mu­nicipale încoace, partida catolică e forte mult re­prez­en­tată în consiliul comuna al Romei. La ordinea zilei figurează propunere pentru acordarea dreptului de a fi institutor, preoților. Propunere a fost respinsă cu 39 voturi contra 13 . A fost pus în libertate decanul pri­zonierilor italieni. E un anume Gara­bera, închis la 1847 la ocnele din in­­sula Pianosa. Banditului i se va fi pu­rut lumea «cam schimbată» de o jum­ă­tate de secol.­­ Germania. — In urma sporirii ar­ramentelor, bugetul imperiului Germ­an] prezintă un mare deficit. Pentru acop­rirea lui, guvernul a preparat mai mulți proiecte de legi pentru sporirea iiepo­zitelor, asupra timbrelor, asupra tutu­nului, asupra vinului și afacerilor d­e bursă.­­ O dramă îngrozitoare s’a întâmplat deună­ zi la Hamburg. Două surori cu­ numele Adela și Emma Louis, nemuri­tate s’au­ aruncat din stagiul al treilea al casei unde locuiau­. Cea d’intuiti a mu­­rit imediat, iar a doua la spital. Cauza sinuciderii e mizeria. Tatăl lor comer­­ciant dăduse faliment și s’a împușcat. Mamă nu aveau­. Una era în vîrstă de 18, iar cea­l’altă de 21 de ani. S3 Austro-Ungaria.—In stațiunea Sz A.­Ujhely s’a întâmplat zilele acestea ciocnire între un tren de persoane și unul de marfă, ce stătea în gară, vagoane ale trenului de marfă și loco­motiva trenului de persoane s’au­ sfăr­­imat. Un mașinist a fost grav răniți Pasagerii n’au­ suferit nici o confusiune l­a Angimi.—Conservatorii, în frunți cu Salisbury, au­ de gând să fie mari meetinguri în orașele principale ale An­­gliei pentru a combate politica extern­ă a guvernului. Lordul Salisbury zice, că marina Angliei e în decadență. Fostul prim ministr­u acuză de aceasta pe Gladi­stone și zice că actualul guvern nimic cește prestigiul țării. * La un mare meeting ținut de an­ab­­el­iștii englezi la Trafalgar Square (Loni­dra), s-a citit un manifest scris în en­­glezește, al mai multor soldați francezii Aceștia zic, că se vor lupta alăturea cu­ anarh­iștii în contra burghezilor, cu­ toate că burghezii se razimă pe spriji­­nul soldaților. Autoritatea militară en­­gleză a înaintat celei franceze o copie[ a manifestului, precum și numele sol­­daților.­­ Rusia. O Mare senzație a făcut la Petersburg degradarea generalului de gardă Tomanovski, acuzat de furt și eseroeherie. El a jucat un mare rol în societatea rusească. Acum și-a perdut toate titlurile. Aghiotantul seft, ofițerul Müller a fost condamnat la 1 an închi­­soare grea.­­ Pe Neva, Volga și Don ori­ce co­­­municație cu bărcile, corăbiile sau­ val­poarele e întreruptă. Pe Volga, blocu­­rile mari de gr­iață au­ răsturnat bărci și au­ spart­­ 2 vaporașe, cari s’au­ înecat. Pe Don se semnalează de ase­­menea mai multe dezastre. In unele părți ale imperiului a viscolit puternici Multe căi de­ comunicațiune s’au­ între­­rupt.­­ Turcia.—înalta Poartă a decis să afecteze o sumă considerabilă pentru­ dezinfectarea orașelor din Asia mică de unde pornesc în fie­care an epidemii de holeră, tifos și altele. Mai multe orașe vechi vor fi reconstruite în chip igienic. UN SFAT PE ZI Un mijloc ușor de a se feri gâm­ele de păduchi e următorul: Puneți în col­teț o ramură de «betula alhus,» o plantă care se găsește cu înlesnire. A doua zi, veți vedea că frunzele sunt acoperite de o cantitate imensă de păduchi de găini, atrași de mirosul plantei. ONOAREA RĂPITĂ Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XXIV Con sili ü de familie Urmă un moment de tăcere în timpul căreia doctorul nu perdea din vedere pe pacientul său­.­­­ Domnule doctor, zise în fine Carol cu o voce slabă, prezența d-tale aci mă surprinde... Nu sunt bolnav și nu te-am chemat. ■— N’am venit pentru d-ta domnule, zise doctorul. Am vrut să văd pe d. Fabian Silva. «Am întâlnit pe d-na Théverin foarte neliniștită de cele întâmplate în noaptea trecută... Ai avut un vis rot­ pe semne... Se întâmplă des la oamenii cari lucrează mult și e grav... Mi se pare însă că nu mai e nici un motiv de neliniște; ai avut o hallucinare. La vorba «hallucinate» ochii lui Carol străluciră. Doctorul observă agitația lui Carol. Fruntea lui se încreți. Bolnavul nu răspunse nimic. Margareta căuta să citească pe obra­zul tatălui său, gândirile ce îl turmentate. O durere crudă trebuia să îl frământe, căci mușchii obrazului tremurau­, dege­tele­ i se încleștau­ sub plapumă. — Da, se poate, doctore, zise el stă­­pânindu-se, am avut pe semne o hallu­­cinație, un vis... «Acești domni, adăogă el arătând cu degetul pe baronul Ephraim și d-nul de Terre noire, pre­cum și miss Clarissa au fost martorii acestui acces... produs cum zici d-ta de o hallucinație cauzată de un exces de muncă. «Din fericire nu a rezultat nici o ne­norocire... Acum sunt bine... Am dormit foarte bine... Pentru a evita în viitor asemenea accidente cred că ar fi bine să petrec cât­va timp fără de muncă intelectuală... «’Mi vei prescrie negreșit ceva liniști­tor, brom­ura de potacsă spre exemplu, nu e așa ? Aceste cuvinte liniștite mirați pe cei prezenți. Baronul Ephraim dădu din cap cu un aer satisfăcut... D-nul Terre noire se arată de aseme­nea foarte mulțumit. Numai Margareta nu depărta privirea de pe fața severă a doctorului care nu părea nici­de­cum convins de liniștea bolnavului. In acest moment Hermania, cșind din colțul în care se ascunsese, înainta zi­când : — Mulțumim lui Dumnezeu­! ești a­cum­ liniștit.... am avut atâta grije!..... Ți-am spus de multe ori să nu te oste­nești atât.... Un fulger apăru pe ochii Margaretei... Plină de cutezanță, Hermania, se a­­propie de bărbatul ei zîmbind: — Ne ai speriat așa de reui !­zise ea, noroc că n’a fost nici un rănit, nici un mort! «Sărmanul Duverney trebue să’ți fie foarte antipatic căci voiai aseară să 1 omori !... «Din fericire era departe... în voiagiu­... la Tours, mi se pare. Margareta scoase un țipăt de spaimă. Carol sărise în sus. — Aii, asta e prea din cale afară !... Atâta... nerușinare, d’a mai insulta pe victima !... «Mizerabilă ! te-am­ vezut... te-am vă­zut împreună cu amantul tate! In zadar caut să mă stăpânesc, ca să evit scan­dalul !.....Nu mă voi fi lăsa să’ți bați joc de mine. El întinse mâna spre a scoate o armă dintr-un sertar de lângă densul. Nu avu timpul însă a mai spune nici o vorbă, a mai face vre-o mișcare. Toți săriră asupra lui și scena îngro­zitoare petrecută o zi mai înainte se repetă din nou. In câte­va minute era iar legat, toți străinii fugiseră. Doctoral, liniștit și rece, rămăsese însă lângă densul. Totul dură câte­va minute în urma cărora Carol căzu din nou­ într’o stare îngrozitoare de prostrație, nemișcat, mat, cu ochii țintiți în gol... Când medicul eși din casă găsi pe Heralil.nt fi ne­bunătate leșinată, încon­jurată de amici, de Suzana plângând] de Fabian­— Ei bine, doctore, ai văzut... care părerea d-tale?... — Doamnă, răspunse acesta, trebue să vorbesc sincer. «D-nul Thevenin, în urma unor cir­­cumstanțe ce nu vreai­ să le cunosc! este într’o stare de exaltar­e pericul­­oasă... E un delir ce poate avea ur­ mări funeste. Totuși se poate să mă în­­șel și de acea te rog să mai chemi pe lângă doctorul d-tale de casă și pe un specialist, pe doctorul Ruppert din Aus­tenii, spre exemplu... — Ai dreptate, doctore, răspunse Her] mania după un moment de ezitație, să telegrafiez , la cinci poate va sosi aci! — Voiti veni atunci și eu­ la cinci. — Și până la cinci ce e de făcut?.* — Trebue să se evite ori și ce ai] putea sa o supere. Trebue să nu vază pe nimeni afară de vr’o persoană ce știi că-i e simpatică. — Daca ’mi permiți, doamnă, zise Margareta voiti veghia eu­ pe lângă d-nul] Thévenin. (Va urma).

Next