Universul, noiembrie 1893 (Anul 11, nr. 259-283)
1893-11-26 / nr. 280
Universul No. 280, toți ofițerii superiori din capitală și ofițerii în rezerva. Consiliul comunal, deputațiunile din alte orașe, locuitorii din capitală și alte deputațiuni. Un escadron din regimentul de cavalerie. Bateria No. 8 din regimentul al IV-lea de artilerie. Astfel compus cortegiul a ajuns la biserică, întâmpinat de A. S. R. prințesa Bulgariei, înconjurată de casa sa civilă și militară. Discursul principelui Ferdinand După serviciul funebru, oficiat de P. S. S. mitropolitul capitalei, cosciugul a fost dus de către ofițerii superiori până la biserica Sf. George, unde A. S. R. a ținut următoarea cuvântare : «Ca suveran al Bulgariei, ca șef suprem al armatei Bulgare, ca șef al întregului popor Bulgar, primesc aci rămășițele mortuare ale lui Alexandru Battemberg, prinț al Bulgariei și se predați acestui pământ, pe care El a știut să’l apere și să’l conserve cu atâta vitejie. «In numele întregului popor Bulgar, în numele tuturor inimelor cari bat bulgărește, recomand ca memoria lui să rămâe sfântă și neatinsă». De aci A. S. R. și A. A. L. S. prinții din familia defunctului au plecat în echipagiele Curței spre piața «Alexandrovsca», unde trupele garnizonei au defilat înaintea A. S. R. și când a trecut regimentul Iui de cavalerie, A. S. prințul Franț-Iosef a defilat călare înaintea A. S. R. prințului Ferdinand. Așa s’a terminat trista ceremonie. A. A. L. L. prinții din familia defunctului, au rămas oaspeții A. S. R. Suitele Lor au rămas în hotel Bulgaria. Plecarea oaspeților La 16 c., auguștii oaspeți au plecat cu tren special, reconduși până la frontieră de A. S. R., spre Viena. A. S. prințul Henrich de Battemberg a fost numit colonel în regimentul I ii al prințului Alexandru. La plecare, El purta uniforma de colonel bulgar din infanterie, iar prințul Franz Iosef, uniforma de locot-colonel din cavaleria bulgară. E. S. contele de Erbach și E. S. generalul Vernher, au fost decorați cu ordinului «Sf. Alexandru» cl. I, maiorul Bighelben, cu acelaș ordin el. II și cl. Maugher, cu cl. III, pentru meritul civil. &*—tc îns. VICTIMELE BEȚIEI (Doar întâmplări magice în țară) Multe victime face și beția. Ea e pricina multor nenorociri. Câte furturi, omoruri, sinucideri, bătăi sângeroase, etc., nu le fac unii oameni numai în momente de beție. Băutura strică sănătatea și ruinează mintea celui, care abuzează de ea. Adeseori se întâmplă cazuri ca unii oameni în floarea vârstei și cari ar ajunge la adânci bătrânețe, mor subit, își rup gâtul sau se îneacă, fiind beți. Astfel deunăzi s’au întâmplat în țară două cazuri tragice datorite beției. — Femeia Elena I. Șerban, din comuna Gohor, județul Tecuciu, fusese într’una din zilele trecute la o nuntă. Acolo ea de obiceiui a chefuit și ea cu ceilalți nuntași ba s’a luat la întrecere cu bărbații. A băut ea un pahar, două, nouă... — Mai bea unu cumătră... o umbră o prietină. — Mai trage o dușcă... zise un cuscru.... Și tot așa înainte. In spre seară Elena văzând, că-i beată cum se cade s’a dus acasă, măsurând drumul cât îi de lat. Cum a ajuns acolo și de câte ori o fi căzut, D-zeu știe, destul însă, că îmbrăcată cum era s’a pus în pat și a adormit... A doua zi a fost găsită moartă. — O moarte tot așa de tristă a avut locuitorul Ion David, din comuna Călnicu, județul Gorj. El după ce s’a îmbătat bine la cârciumă, a plecat spre casă. Pe drum cânta încet, legănându-se. — .Foaie verde vin pelin Hai mândro la Severin S’așteptăm calea la trin Trinul pleacă fluerând Mândra rămâne plâng’dnd.TM Ajungând la apa Câlnicu, Ion David o ia pe punte înainte. La mijlocul ei însă își perde echilibru și cade în fundul rîului. Oamenii l’au scos afară mort. UN PROVERB PE ZI Cu cât casa e mai înaltă, cu atâta temeliile-i slăbesc. . (Arab), cari să ia la sigur Melilla, acești soldați nu se obosesc niciodată construiți de fontă, ei luau frică de nimic. Un mecanism ingenios pe cari er lü poartă în pept le permite să ochească cu pușca lor și să tragă într’un minut 40 de gloanțe, cari sunt într’un mod ingenios așezate în peptul lor. Acești soldați nu știu ceva să zică indisciplina. Șeful lor nu are decât să reguleze focul prin mijlocul unui aparat electric, cu care ei sunt legați prin fire lipite de pământ. Nimic mai simplu decât să comanzi o astfel de trupă: îndată ce mișcările aparatului de ceasornicărie care ține loc de inimă este întors, soldatul e în stare de a se lupta fără întrerupere până la sfârșirea complectă a previziunilor, care se compune din cinci sute de cartușe, sau până când va fi oprit printr o mișcare a manipulatorului electric care, transmițând curentul la un «efectro-armant»,care face parte din mecanismul închis în soldatul de fer, oprește imediat focul. Soldatul de fer are baza ascuțită astfel că se poate fixa foarte solid la pământ. Bustul lui este, mobil și se învârtește împregiurul axei sale în toate direcțiunile, după cum voim. O femee arsă de vie în comuna . Liesci O întâmplare tragică s’a petrecut într’ima din serile trecute în comuna Liesci, jud. Tecuciu. Femeia Catrina V. Stan având ceva grabnic de lucru și fiind întunerec, a turnat gaz în lampă și pe urmă a aprins-o. Ea umpluse lampa până în gât. Luând-o în mână a intrat într’o odăiță, ca să caute niște vase. Nebăgând bine de seamă ea, a isbit lampa puternic de un lemn. Lampa spărgându-se, vasul a luat imediat foc, revărsându-se peste hainele femeii. Intr’o clipă aceasta a fost coprinsă de flăcări. Spaima și arsurile teribile o zăpăciseră un moment. Vor să-și rupă hainele de pe ea, dar îi fu imposibil. Atunci începu să strige ajutor. Focul o ardea din ce în ce mai grozav. Vecinii auzind o săriră de prin casele lor și văzură odaia în care se afla Catrina inundată de flăcări. Ei bănuiră ce s’a putut întâmpla și pătrunzând în lăuntru luară pe femee și după ce au scos-o afară, i-au rupt hainele de pe ea. Nenorocita Catrina a fost dusă leșinată iar în casă și pusă în pat. Peste câteva ceasuri însă sărmana a murit în cele mai oribile chinuri. Ciocnire de vapoare lângă Brăila Intr’una din zilele trecute, pe la orele 774 dimineața s’a întâmplat o nenorocire în dreptul Ghecetului, în apropiere de Brăila. In dreptul Ghecetului staționa remorcherul «Arhanghel» al d-lui Athanasul. Pe lângă, că era cam întuneric, dar în dimineața aceia se lăsase o ceață groasă, astfel, că nu se putea vedea decât la o distanță foarte mică. Tocmai pe vremea asta venia du repeziciune un alt remorcher «Etna» al d-lui Caravana. Pe bordul lui ,se afla soția d-lui Caravana, încă o doamnă și un copil. Din cauza ceții acest din urmă n’a observat remorcherul «Arhangel» și s’a iubit puternic de el. Din cauză, că «Arhangel» staționa, ar fi trebuit să i se rupă ancora și să se spargă.Dar, «Ema»era cu mult mai slab și de aceia s’a cufundat, își poate oricine închipui spaima, care a cuprins pe cele două doamne și pe copil, când s’a întâmplat ciocnirea și când «Etna» a început să se cufunde. La țipetele lor desperate, marinarii de pe «Arhanghel au lăsat, bărcile pe apă, le-au apropiat de bordul «Etnei» și i au scăpat cu viață ducăndu-i pe bordul «Arhanghelului. Pagubele sunt însemnate. 241 DESCOPERIREA ZILEI O singulară invențiune. — Un învățat englez, d. Dorik Cheater, domiciliat de mult timp în Madrid, a oferit guvernului Spaniol secretul unei descoperiri într’adevăr miraculoasă. Cu trei milioane de franci inventatorul se angajează să transporte în Africa o armată compusă din oameni de fer i ÎNTÂMPLĂRI din capitală Curtezan nepoliticos Marin Vasile a făcut cunoștință cu d. corii,iar al soeției sa, numai din cauza nepoliteței sale. Dacă e mojie cel care fură de la alt bărbat, inspectându-l fără de mandat buzunarele, apoi poți să-i zici taman pungaș, dacă umblă cu mâna prin buzunarele cucoanelor. Marin Vasile se apropia pe stradă de d-na Elena Stoenescu și-î fură portofelul, în mijlocul lumii, pe strada Lipscani. A fost văzut de un trecător și arestat. In portofelul furat de curtezanul de buzunare erau 35 de franci. Copilă lepădată Pe strada Pitagora s’a găsit lepădată o copila, catre vre-o trei săptămâni. Biata fetiță a fost dusă la secția 37.. Sărmana ființă va fi trimisă la un azil. Vineri, 26 Noembre (8 Decembre 1893 ARS DE NAVASTA-SA O crimă îngrozitoare s’a comis la Champvallon, în Franța. Paul Cathelin întorcându-se acasă beat, femeia lui se înfurie grozav, începu să-l bată cu un ciomag și l’a împins apoi cu capul în gura sobei, zicând: ■—• Nu ! arzi, ardere-ar fura ! Apoi se duse într’altă odaie. Cathelin n’avu putere să se ridice. Intrând peste un sfert de oră în casă fiul lui, l’a scos din sobă, ars într’un chip îngrozitor. Nenorocitul tot mai respira și putu explica ceea ce se întâmplase. Peste puțin, muri în dureri îngrozitore. Omul era în vârstă de 69 de ani. Femeia Cathelin a fost găsită ghemuită sub patul din camera ei de culcare. A fost arestată. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Legel« Siamului archeolog.—Profesorul Max Müller, adresează din Oxford ziarului «Times» o scrisoare conținând expresiunea gratitudinei sale pentru regele Siamului, din cauza unui act de generozitate al acestui monarh. Toți filologii și un mare număr de teologi și filosofi cunosc admirabila serie de traducere de documente religioase din orient și, mai cu seamă, de lucrări canonice ale budhismului, care apare de cincisprezece ani în Anglia, sub direcția ilustrului ,profesor din Oxford . Regele Siamului, care este însuși, foarteînvățat în arheologie, aflând «în această publicație a cărților sacre din Orient a trebuit să fie oprită, din cauza lipsei de bani, la al 49-lea volum, a dat ordin primului său ministru de a oferi toate subvențiunile cari vor fi necesare pentru urmarea acestei opere. O expoziție de pisici.—O sută șeaptesprezece pisici— adică douăzeci și șeapte mai multe decât în 1891—vor lua parte anul acesta la o a doua expoziție organizată de Cat-Cluto din Bruxel. Printre pisiceie străine vor fi și cinci reprezentante ale rasei siameze și trei pisici din insula Meu, cari au o culoare ca,broasca țestoasă. La această expoziție vor lua parte de asemenea o pereche de pisici sălbatice și opt pisici albastre, cari sunt foarte rare, fiind că această rasă de pisici a dispărut. 54 de pisici fără păr sunt înscrise în cele douăzeci de clase rezervate acestei specii și 40 în clasele pisicelor cu perii lungi. Se mai citează apoi două pisici enorme dintre care una cântărește 18 și cealaltă 15 kilograme. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ După cum am anunțat deja, în ziua de 6 August trecut, a avut loc, în prezența familiei regale a Greciei, a miniștrilor și a invitaților, inaugurarea solemnă a noului canal de Corinth. Regina Greciei însăși a tăiat cu niște foarfece de aur panglicele de mătasă albă, cari legau cele două țărmuri ale canalului. Familia regală s’a îmbarcat numai decât pe vaporul Spaderie, care cel de intuiti a trecut canalul, urmat de o flotilă de torpilorl comandată de prințul moștenitor și de numeroase bastimente de plăcere, pe cari se aflau miniștrii și Invitații. Cele două țărmuri ale canalului erau paroasate cu drapele; mulțimea adunată de-a lungul lor a aclamat cu entusiasm flotila regală. Intr’unul din numerile noastre trecute am dat o ilustrație reprezintând canalul ,în ziua inaugurărei, precum și vaporul Spaderie. Am spus, că acum se lucrează la facerea de drumuri și de instalații de linii telegrafice. Ilustrația de azi reprezintă prima încercare de intrare pe canal. E un șlep grecesc, frumos lucrat și o corabie cu două catarguri. Lângă ele pe un ponton sunt inginerii, care observă mișcarea. Istmul de Corint e situat la 38 ° de latitudine. Corăbiile care veniau din Mediterana sau Adriatica spre porturile Turciei sau a Greciei răsăritene trebuiau să facă un înconjur mare. Parcursul lor e scurtat acum cu cel puțin 350 de km. Ele nu vor mai trece acum pe lângă capul Matapan, spaima marinarilor greci și fenicieni. Legenda spune, că din regiunea aceasta porneau teribilele vânturi cari răsturnau corăbiile. In anul 628, Perincle avusese ideia de a tăia istmul; în urma lui s’a ocupat în chestia aceasta Demetrius Boborcete, Iulia Cesar și mai târziu câțiva împărați romani ca Claude, Caligula și Néron au revenit asupra proiectului. Neron a și început lucrările, dar ele au fost abandonate din cauza lipsei de mașinării. S-au făcut proiecte la 1829, la 1832 și la sfârșit s-a adoptat la 1869 proiectul generalului Turr. Canalul are o lungime de 6350 de metri; înălțimea țărmurilor e de 80—87 de metri. Capitalul cheltuit cu facerea canalului e de 30 milioane de lianei. ȘTIRI PRIN POSTA a Franța.— Poliția din Paris a arestat pe stradă pe un anarhist, anume Commaille, care lipsa niște afișe anunțând că revoluționarii vor arunca cu dinamită în aer, în curând, camera deputaților. El refuză să spue numele complicilor săi. * In urma unor speculații nenorocite, un d. Bouchon, tată de familie, fost consilier județian, s-a sinucis. Reprezintant al mai multor case din Lyon, el girase polițe benevole și se văzu în ajunul falimentului. Bouchon era autorul unei lucrări foare importante asupra agiptagiului. n Italia.De la ultimele alegeri municipale încoace, partida catolică e forte mult reprezentată în consiliul comuna al Romei. La ordinea zilei figurează propunere pentru acordarea dreptului de a fi institutor, preoților. Propunere a fost respinsă cu 39 voturi contra 13 . A fost pus în libertate decanul prizonierilor italieni. E un anume Garabera, închis la 1847 la ocnele din insula Pianosa. Banditului i se va fi purut lumea «cam schimbată» de o jumătate de secol. Germania. — In urma sporirii arramentelor, bugetul imperiului German] prezintă un mare deficit. Pentru acoprirea lui, guvernul a preparat mai mulți proiecte de legi pentru sporirea iiepozitelor, asupra timbrelor, asupra tutunului, asupra vinului și afacerilor de bursă. O dramă îngrozitoare s’a întâmplat deună zi la Hamburg. Două surori cu numele Adela și Emma Louis, nemuritate s’au aruncat din stagiul al treilea al casei unde locuiau. Cea d’intuiti a murit imediat, iar a doua la spital. Cauza sinuciderii e mizeria. Tatăl lor comerciant dăduse faliment și s’a împușcat. Mamă nu aveau. Una era în vîrstă de 18, iar ceal’altă de 21 de ani. S3 Austro-Ungaria.—In stațiunea Sz A.Ujhely s’a întâmplat zilele acestea ciocnire între un tren de persoane și unul de marfă, ce stătea în gară, vagoane ale trenului de marfă și locomotiva trenului de persoane s’au sfărimat. Un mașinist a fost grav răniți Pasagerii n’au suferit nici o confusiune la Angimi.—Conservatorii, în frunți cu Salisbury, au de gând să fie mari meetinguri în orașele principale ale Angliei pentru a combate politica externă a guvernului. Lordul Salisbury zice, că marina Angliei e în decadență. Fostul prim ministru acuză de aceasta pe Gladistone și zice că actualul guvern nimic cește prestigiul țării. * La un mare meeting ținut de anabeliștii englezi la Trafalgar Square (Lonidra), s-a citit un manifest scris în englezește, al mai multor soldați francezii Aceștia zic, că se vor lupta alăturea cu anarhiștii în contra burghezilor, cu toate că burghezii se razimă pe sprijinul soldaților. Autoritatea militară engleză a înaintat celei franceze o copie[ a manifestului, precum și numele soldaților. Rusia. O Mare senzație a făcut la Petersburg degradarea generalului de gardă Tomanovski, acuzat de furt și eseroeherie. El a jucat un mare rol în societatea rusească. Acum și-a perdut toate titlurile. Aghiotantul seft, ofițerul Müller a fost condamnat la 1 an închisoare grea. Pe Neva, Volga și Don orice comunicație cu bărcile, corăbiile sau valpoarele e întreruptă. Pe Volga, blocurile mari de griață au răsturnat bărci și au spart 2 vaporașe, cari s’au înecat. Pe Don se semnalează de asemenea mai multe dezastre. In unele părți ale imperiului a viscolit puternici Multe căi de comunicațiune s’au întrerupt. Turcia.—înalta Poartă a decis să afecteze o sumă considerabilă pentru dezinfectarea orașelor din Asia mică de unde pornesc în fiecare an epidemii de holeră, tifos și altele. Mai multe orașe vechi vor fi reconstruite în chip igienic. UN SFAT PE ZI Un mijloc ușor de a se feri gâmele de păduchi e următorul: Puneți în colteț o ramură de «betula alhus,» o plantă care se găsește cu înlesnire. A doua zi, veți vedea că frunzele sunt acoperite de o cantitate imensă de păduchi de găini, atrași de mirosul plantei. ONOAREA RĂPITĂ Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XXIV Con sili ü de familie Urmă un moment de tăcere în timpul căreia doctorul nu perdea din vedere pe pacientul său. Domnule doctor, zise în fine Carol cu o voce slabă, prezența d-tale aci mă surprinde... Nu sunt bolnav și nu te-am chemat. ■— N’am venit pentru d-ta domnule, zise doctorul. Am vrut să văd pe d. Fabian Silva. «Am întâlnit pe d-na Théverin foarte neliniștită de cele întâmplate în noaptea trecută... Ai avut un vis rot pe semne... Se întâmplă des la oamenii cari lucrează mult și e grav... Mi se pare însă că nu mai e nici un motiv de neliniște; ai avut o hallucinare. La vorba «hallucinate» ochii lui Carol străluciră. Doctorul observă agitația lui Carol. Fruntea lui se încreți. Bolnavul nu răspunse nimic. Margareta căuta să citească pe obrazul tatălui său, gândirile ce îl turmentate. O durere crudă trebuia să îl frământe, căci mușchii obrazului tremurau, degetele i se încleștau sub plapumă. — Da, se poate, doctore, zise el stăpânindu-se, am avut pe semne o hallucinație, un vis... «Acești domni, adăogă el arătând cu degetul pe baronul Ephraim și d-nul de Terre noire, precum și miss Clarissa au fost martorii acestui acces... produs cum zici d-ta de o hallucinație cauzată de un exces de muncă. «Din fericire nu a rezultat nici o nenorocire... Acum sunt bine... Am dormit foarte bine... Pentru a evita în viitor asemenea accidente cred că ar fi bine să petrec câtva timp fără de muncă intelectuală... «’Mi vei prescrie negreșit ceva liniștitor, bromura de potacsă spre exemplu, nu e așa ? Aceste cuvinte liniștite mirați pe cei prezenți. Baronul Ephraim dădu din cap cu un aer satisfăcut... D-nul Terre noire se arată de asemenea foarte mulțumit. Numai Margareta nu depărta privirea de pe fața severă a doctorului care nu părea nicidecum convins de liniștea bolnavului. In acest moment Hermania, cșind din colțul în care se ascunsese, înainta zicând : — Mulțumim lui Dumnezeu! ești acum liniștit.... am avut atâta grije!..... Ți-am spus de multe ori să nu te ostenești atât.... Un fulger apăru pe ochii Margaretei... Plină de cutezanță, Hermania, se apropie de bărbatul ei zîmbind: — Ne ai speriat așa de reui !zise ea, noroc că n’a fost nici un rănit, nici un mort! «Sărmanul Duverney trebue să’ți fie foarte antipatic căci voiai aseară să 1 omori !... «Din fericire era departe... în voiagiu... la Tours, mi se pare. Margareta scoase un țipăt de spaimă. Carol sărise în sus. — Aii, asta e prea din cale afară !... Atâta... nerușinare, d’a mai insulta pe victima !... «Mizerabilă ! te-am vezut... te-am văzut împreună cu amantul tate! In zadar caut să mă stăpânesc, ca să evit scandalul !.....Nu mă voi fi lăsa să’ți bați joc de mine. El întinse mâna spre a scoate o armă dintr-un sertar de lângă densul. Nu avu timpul însă a mai spune nici o vorbă, a mai face vre-o mișcare. Toți săriră asupra lui și scena îngrozitoare petrecută o zi mai înainte se repetă din nou. In câteva minute era iar legat, toți străinii fugiseră. Doctoral, liniștit și rece, rămăsese însă lângă densul. Totul dură câteva minute în urma cărora Carol căzu din nou într’o stare îngrozitoare de prostrație, nemișcat, mat, cu ochii țintiți în gol... Când medicul eși din casă găsi pe Heralil.nt fi nebunătate leșinată, înconjurată de amici, de Suzana plângând] de Fabian— Ei bine, doctore, ai văzut... care părerea d-tale?... — Doamnă, răspunse acesta, trebue să vorbesc sincer. «D-nul Thevenin, în urma unor circumstanțe ce nu vreai să le cunosc! este într’o stare de exaltare periculoasă... E un delir ce poate avea ur mări funeste. Totuși se poate să mă înșel și de acea te rog să mai chemi pe lângă doctorul d-tale de casă și pe un specialist, pe doctorul Ruppert din Austenii, spre exemplu... — Ai dreptate, doctore, răspunse Her] mania după un moment de ezitație, să telegrafiez , la cinci poate va sosi aci! — Voiti veni atunci și eu la cinci. — Și până la cinci ce e de făcut?.* — Trebue să se evite ori și ce ai] putea sa o supere. Trebue să nu vază pe nimeni afară de vr’o persoană ce știi că-i e simpatică. — Daca ’mi permiți, doamnă, zise Margareta voiti veghia eu pe lângă d-nul] Thévenin. (Va urma).