Universul, ianuarie 1894 (Anul 12, nr. 1-24)

1894-01-14 / nr. 10

ANUL XII.— No. Vineri 14 (26) Ianuare 1894 IMPORTANT |V> HOD! PRofilfl­­%m iUstmiților ziarului UNIIVERSUL ma­tic la 15 IANUARE 1894 ® s |P|f PcurtMi 3 luni *"WB In Capitala, lei 7.GO.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de bu­zunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, o călimară de lemn și sti­clă, și 2 volume din romanele noastre. IV* Pentru 6 lun­i In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 3 vo­lume din romanele noastre precum și un frumos servicii­ pentru tutun și chi­brituri cu o frumoasă statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean 3au­ imitația briliantului­ mărgean IPIT Pentru 1 fen "PS In Capitală lei 28.60.—In județ­elet 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 vo­lume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert au­rite și 3 furculițe tot aurite cu mâne­rul de porțelan, sau­ 0 cuțite, după ale­gere, o frumoasă chibritelniță cu o sta­tuetă de bronz, și 1 frumos ac de cra­vată de mărgean sau imitația briliantului­­ N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. fed­y * Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premio. Simií $e vot* trimite direcit prip­ui în dat pîixi îi­ mărci poștale în­tr’o peri­soar­e recomandată, la adminis­trația Mărului ifi Vi Vfțlî SlJeț, strada Brescoianu No. II,­­București. Costul Abonamentului fără Premii in capitală: A­VIS Locuitorii săteni, însurați, care do­resc să se așeze în Dobrogea, sunt în­științați prin aceasta că la comuna Os­man Faci, din județul Constanța, ce este departe de orașul Constanța la 20 kilo­metri iar de gara Mulfatlar 6 kilome­tri, găsesc pământ de foarte bună cali­tate, din care statul le dă câte 10 hec­tare de cap de familie, remíind den­și proprietari de veci pe acel pămînt subt condiția de a plăti 3 lei de hectar pe an, în timp de 27 ani. Locuitorii găsesc asemenea în acea localitate apă îndes­tulătoare la 2 metri adîncime, sat ro­­mînesc de 50 de familii, biserică, școală românească și o proprietate de 2500 hect. în vecinătate, unde se pot învoi cu prețuri moderate pentru prisoase. — Doritorii se pot adresa la Redacția Ziarului Universul pentru amănunte. -DOCTOR VELESCU­ V­­IDENTIST A Fost șef asistent de Clinică la Facultatea d­entistica din Philadelphia (America) £ tras la ACADEMIEI Mr. gst* Intrarea și prin Calea Victoriei, 74 Consultațiuni dimineața de la 9—12 și după amează de la 2—5. 1049 Dr. OGTAI BOBULESCU­ Medic d­e copii Consultațiuni de la 1—3 ore, Calea­­ f Victoriei No. 73, și Model No. 1. 1­­ 1355 I * O preumblare a împăratului Frantz-Josef.—(Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Jouî 13 Ianuare.—Mart. Ermiliu. Catolic Jouî 25 Ianuare.—Conv. Șt. Pavel. Ref. soarelui 7.28; Ap. soarelui; 4.58. București, 11 Ianuare. Casierii de regimente In vremea din urmă s’a vorbit foarte mult despre armată. Nu numai presa s­a ocupat de afacerile ostășești, ci chiar s’a ținut o întrunire publică în Bucu­rești, în care s’a protestat, cu desebire, în contra obiceiului de a se bate în armată. La protestările acestea, ori­ce om de inimă, s’a unit, dar e drept iarăși, că de faptele ce s’au­ înfierat nu pot­ fi a­­cuzați toți ofițerii și în general, toate gradele din armată. Bătaia din armată trebue să dispară din cauza ridicării treptate a nivelului cultural al celor ce o compun ;—ba ar fi putut să fie deja o poveste de demult, dacă judecata militară n’ar fi prea in­dulgentă față cu asemenea delicte, pe­depsite de lege. Dar, azi, nu de aceasta voiam să ne ocupăm. Deună zi, întâlnindu-ne cu un ofițer de administrație, vem­ vorba despre mul­tele delapidări ce se fac pe la casieri­ile militare. Ofițerul ne zise : — SS nu ve mirați că adese se gă­sesc lipsă banii de prin casele regimen­telor. Rari sunt casierii cari în adevăr au delapidat. — Cum ? — Da. Rar e ofițerul care să’șî calce onoarea, să’șî mânjească numele, să’șî piardă cariera, să’șî lase pe drumuri familia, și să mai facă și pușcărie pen­tru câte­va parale... — Atunci de ce cazurile sunt atât de dese ?* * * ■—- Sunt dese, replică ofițerul, pentru că cea mai teribilă slujbă în armată e să fii casier. Casierul de regiment nu e stăpân pe onoarea lui. El e supus dato­riei de a călca legea contabilității. «Și știți de ce ? urmă ofițerul. Pentru că nu poți în armată să fii­ subaltern și mânuitor de bani. «Casierul e un sub-locotenent sau un locotenent, el are de mânuit banii re­gimentului,­—sume mari nu, dar pentru i solda lui mică o sumă de câte­va sute­­ de lei e mult. «Vine,, spr­e pildă !—adaogă ofițerul— colonelul. «Cazul s’a și întâmplat: «Ia avansea­ză-mi 200 de fei». «Ce să zică casierul ? «Trebue să se scoale, să stea smirna și să numere banii. ❖ * # — Bine. Dar cari au fost urmărite ? — Același colonel a trimis o anchetă; a doua zi, s’a găsit lipsă... — Și?... — Ofițerul a fost dat judecății și re­format. — Dar colonelul? — S’a spălat pe mâini, ca Pilat. * " * Situația casierilor de regiment­e în adevăr grea, din pricină că sunt ne­voiți să asculte de porunca de sus și că cei de sus nu vreau, mai pe urmă, să știe de cei de mai jos. Pentru ca să se împiedice multele nenorociri cari cad pe capul unor oa­meni nevinovați și pentru a se împedica operațiile adevăraților vinovați, cari de n’ar avea ocazia să se «împrumute» fără a putea plăti, n’ar călca legea, e o reformă de făcut în organizația fi­nanciară a regimentelor. Despre aceasta, avem și câte­va idei de expus: 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația; STRADA BREZOIANTI­N BUCURESCI DIN ANGLIA (Coresp. particulară a ziarului «UNIVERSUL») Londra 8 Ianuare. Criza financiară și economică Anglia, ca și Italia, Grecia și alte state europene, fără să mai vorbim de Statele Unite americane, se află actualmente în fața unei crize economice și financiare, care va avea o însemnată influență asu­pra situațiunei politice. Descompunerea atâtor state din Ame­rica de Sud, cu care ocazie bancherii din Londra au perdut sume enorme de bani; efectul marilor greve minere din ulti­mele luni, o criză agricolă îndelungată, etc.—toate acestea au iubit grozav te­­saurul Marei­ Britmiî. Afacerile comer­ciale se micșorează , încasarea impozi­telor e din ce în ce mai grea și împreu­nată cu dificultăți. Se asigură, că bugetul anual va fi în­cheiat cu un deficit de cel puțin 50 de milioane de fr. Situația cabinetului Deficitul acesta e nimica toată pentru tesaurul britanic. Din nenorocire însă, el iubește puternic în situația cabinetului Gladstone. Se știe, că o parte din opinia publică exercită asupra lui o presiune violentă, silindu-l să întărească marina engleză, pentru care trebue să se chiel­­tuiască o jumătate sau un sfert de mi­liard de fr. (250—500 de milioane de fr), ministerul nu poate satisface cererea a­­ceasta a opiniei publice, având în ve­dere deficitul bugetar iar pe de altă parte faptul, că contribuabilii săraci nu mai pot să-și plătească impozitele care sunt foarte grele. Conservatorii atacă violent guvernul. Situația cabinetului în tot cazul e foarte critică și unii spun că nu e departe is­­bucnirea unei crize ministeriale. Cât citesc englezi Englezii sunt în adevăr niște cititori neobosiți. O statistică publicată de curând de un ziar dă niște probe foarte curioase despre aceasta. Cititorii care cercetează biblioteca pu­blică din St-Martin-Lane, situată în cel mai populat centru al capitalei , sunt în număr foarte mare. Numărul lor e de 767,029 pentru anul 1893 și dacă se socotește de la fundarea bibliotecei (1891) cifra se ridică la un milion 683,999 de persoane. Biblioteca e deschisă de la 9 ore di­mineața până la 10 seara. Mai mult se citesc ziarele. Adminis­trația are mult de lucru cu cititorii a­­ceștia. Sunt unii englezi, cari doar mă­nâncă de două ori, adică «perci» un ceas și în colo stau­ numai la bibliotecă. Doué morți In săptămâna trecută au murit la Londra 2 persoane, cari sunt cei mai mari «eroi» ai literaturei engleze din veacul acesta și cari persoane erau­ și înrudite. Contele Lovelace mort de curând, era nepotul celebrului poet, lordul Byron. El s-a căsătorit cu Ada, «singura fiică a inimei mele» cum o numea Byron. Peste două zile a murit în vârstă de 70 de ani, Isabella Thackeray, văduva ma­relui autor al operei «Vanity Fair», tot rudă cu Byron; de 27 de ani, de când i se născuse ultimul băiat, ea înebunise. Ea însă nu a fost dusă în nici un ospiciu de nebuni. Trăia în casa ei, suprave­gheată în continuu de doctori. Un băiat, care face tablouri cu dinții Se cunosc o mulțime de artiști, cari neavând mâini, fac diferite lucruri de artă cu picioarele și devin renumiți. In Anglia însă e un om mult mai intere­sant. La museul din Bristol s’au expus de curând operile unui tânăr, care cu dinții a zugrăvit o mulțime de tablouri foarte frumoase. Tânărul acesta, care are un mare talent a fost călcat de un tren pe când era în vârstă de 20 de ani. Roatele locomotivei i-au tăiat amândouă mâinele. Profesorul lub m­ai mult în glumit l’a făcut sa în­cerce dacă n’ar putea prinde creionul și penelul între dinți și să desemneze, sau sa zugrăvească. Tânărul a ascultat și dupe doi ani de muncă continuă s’a perfecționat în arta? picture!. Acum câștigă bani mulți căci­ tablourile și desemnurile lui le cumpă­ră toți oamenii cu dare de mână. West Fortul de la magazinul „Luvru“ din capitala Iată amănuntele, pe cari le dă un cont frate asupra acestui furt, care s’a des­coperit la magazinul de manufactură, sub firma «Luvru» din calea Victoriei, față de cofetăria Capșa. Hoția aceasta continua de un an și $ luni. O bandă de femei române și ungu­roaice din Dealul­ Spirei, în număr de T* vizita, când una singură, când 2—3, nu­mitul magazin, furând fie­care câte ceva­ din diferite mărfuri. Numele acestor fe­mei sunt următoarele: Tereza Budac, strada Lăzureanu No. 38, autoarea principală a furturilor ; A­­­nica Georgescu, proprietară din strada Lăzureanu 72 ; Maria Ionescu, fiica aces­­­teia, strada Uranus 20 ; Christina Schnei­­­der, strada Minotaurului 74 ; Anica S.­ Ionescu, proprietara casei unde locuește Tereza Budac, cu locuința tot în­trada­ Lăzureanu No. 38; Berta Kerkés, stil Sabinelor 5 ; Kati Sándor, zisă și Ioa­ I­chim, proprietară în strada Libertății, 7. Intr’una din zilele trecute, venind în acea prăvălie Tereza Budac, d. I. M. Cohen, directorul numitului magazin, bănuind că prea desele vizite și târguele nu prea sunt lucruri curate, a urmă­rit’o mai de aproape și ast­fel a izbutit, a o prinde în flagrant delict, dând’o a­­poi pe mâna poliției. După patru zile de arest, Tereza Budac a mărturisit fapta, denunțând și pe cele­l­ alte complice ale sale.­­ Făcându-se perchiziție, după autoriza­ția d-lui judecător de instrucție Sără­­țeanu, s’au­ găsit, într’adever, la numi­tele femei o mulțime de mărfuri furate din acel magazin, și, după cum suntem informați, paguba se urcă lav’o 30.000 lei. Prințul de Bismark se va prezintă împăratului Wilhelm Hamburg 11 Ianuarie Corespondentul din Hamburg află din Friedrichsruhe că aghiotantul imperial d. de Moltke a sosit acolo ori la 12; a re­mis prințului de Bismark o scrisoare autografă a împăratului care­­ felicită că a intrat în convalescență în urma u­­nui atac de influență și îi trimete sticle de vin vechiü. Berlin 11 ianuarie. «Norddeutsche Zeitung» zice cä se pote admite ca d. de Moltke să fi venit la Friedrichsruhe din propria inițiativă a împăratului. După «Gazeta din Colonia» prințul de Bismark a răspuns pentru a mulțumi și a adăugat că se va presinta împăratului la Berlin îndată după ani­versarea nașterei majestăței sale. D. de Moltke a însoțit după prânz pe principe­le de Bismark în plimbarea lui și a prân­zit cu prințul contele Wilhelm de Bis­­mark, care era la Friedrischsruhe de Sâmbătă. A plecat ori în Hanovra. Nenorocirea din comuna Böten­ Gheorghe N. Radu, din comuna Bo­ten­, jud. Muscel, avea o femee foarte harnică și cuminte cu numele Ilina. Ea muncia de dimineața, până seara și se îngrija de rostul casei. Radu era om cu m­țică avere. Avea casa lui și o grădină cu pomi. Intr’una din zilele trecute, Radu plea­că de-acasă de dimineață. Nevasta îi zice: — Gheorgh­e n’am lemne cu ce să fac focul. — Uite ce, dute în grădină și tac crăcile de la bușteanul de nuc, care a căzut... — Că bine zici... răspunse femeia. Pe la orele 12, Ilina s’a dus cu to­porul în grădină, împreună cu fata sa Ana. Ea s’a apucat să tac crăcile buș­teanului. Abia tac însă o cracă și buș­teanul mișcându-se din loc se rostogo­lește peste femee. Aceasta a căzut jos. Lemnul uriaș a sdrobit o cu desăvîrșire. Fata Ana a început să strige. Locuito­rii Hepenete, Tănase Dogaru și alții au alergat acolo și cu mare greutate au scos de sub buștean pe Ilina. Sărmana murise în cele mai oribile chinuri. Hoțul de la Banci națională din Iași In cu >1 săptămânei trecute un domn bine îmbrăcat s’a prezintat la ghișeu­­rile sucursalei Băncei Naționale din Iași cerând să i se plătească cupoane de ale

Next