Universul, martie 1894 (Anul 12, nr. 49-75)

1894-03-01 / nr. 49

ANU L Xil — Ns. 49 -Marți, 1 (13) Marie 1894 IMPOBTANT ter nodi peeiiii **@8 Abonaților ziarului UNIVERSUL si de la 1 MARTE 1894 ma Pentru 3 luni In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.GO PREMII 3 cuțite de desert aurite cu mânerul de porțelan și 3 volume din romanele noastre ilustrate. Cine va trimite lei 1.50 mai mult în loc de 3 cuțite va primi 6 cuțite. Pen­tru 6 luni In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII 6 cuțite de desert aurite cu mânerul de porțelan după alegere, și b volume din romanele noastre ilustrate. fcntiti 1 &n In Capitalii lei 28.60.—In județe lei 36.60 PREMII 6 cuțite și 6 furculițe mai fine și mai frumoase de­cât cele de mai sus, cu mânerul de os alb, precum și 7 volume din romanele noastre ilustrate. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, săptămânal. Toți d-nii abonați cari vor trimite lei 5 mai mult de­cât costul abona­mentului, vor primi, afară de premiile de mai sus, și un frumos ceasornic cu deșteptător pentru masă. Pr­emiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. §j=K,y * Cine nu va lua premiul până în­­*’o lună de la data­ de când începe abo­­amentul, perde dreptul la acel premiu. Sânii s­ c vor4 ti‘iu­ite dix'edt px‘in mandat sau xi­­nul boli poștale xnti4’o scrisoare 1‘cdom­andata, Pa bda inf­s­­trația Mbx­ului l/IVlW#fful/D, su­flidU Sx‘er,pian« ]Sro. ii, ‘București. Ammeift Pyroteclinia armatei de la Cotroceni având vacanță de 2 copiști retribuți cu 90 lei pe lună fie­care, se publică a­­ceasta spre cunoșcința doritorilor, care se vor adresa la Direcția P­roteh­niei în toate zilele de lucru, unde se pot vedea și condițiunile ce trebue să înde­plinească candidații. 1507. (3) Consultațiuni speciale Bole nervose și Boale de oc. Examen atentic și îngrijire conștiinciasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 1100 DOCTORUL ATHANASIU GR. Special: boale de copii și femei rpg. Consultați­uni de la 5—7 p. m. 44 Calea Rah­ovei 44 251 (10) DE­SCHIRIIT Localul numit Otelul Brener Str. Stra­­vopoleos No. 2 actualmente ocupat de d-nii Blumen / Stern ; adresa C. Vrana Creditul Urban. 1478.—(5). DEPOZITUL DE CHERESTEA di­n Str. Corbului 8­­ Calea Văcărești. Tot felul de lemnărie pentru cons­trucție și tâmplărie. Brad, molift, tufan, stejar, fag, carpen, teiă, etc. Prețurile cele mai moderate: 1402—(28) D.D.IONESC­USLANICEANU — Inginer hotarnic — Se ocupă cu parcelări, verificări și hotărni­cii de moșii, verificări de păduri, precum și cu parcelarea lor în parquete.—Condițiuni foarte avantagioase.—Biuroul în str. Rotarilor 21. Consultații de la 12—2 p. m. 1430 (14) Dr. OCTAV BOBULESCU So­ieclic d­e copii Consultațiuni de la 1—3 ore Calea Victoriei No. 73, și Model No. 1. 1457 (15) CALENDAR­ PE ANUL 1894 Ortodox Luni 28 Februare. — Cuv. Vasile mărturia. Catolic Luni 12 Martie.—• Papa Grigorie: Răs. soarelui­­>.20. Ap. soarelui 6.1 *XKl £^^v'J^,ÂÎJ­ 5'SÎVB»JD<»WUλSÎl2B București, 28 Februare. HETIMÜL de la OXFORD In marea­ chestie de apărare a națio­nalității noastre dincolo de munți — cu toată simpatia pe care o au­ pentru un­guri statele din occident, și în Franța, și în Italia mai ales, presa și în gene­ral opinia publică au­ arătat acum sim­patii pentru cauza românilor. Englezul e om rece și sceptic. Cu toate aceste, în Anglia s’a făcut, de ună­zi, o manifestație într’adevăr în­sem­nătoare. La cea mai celebră și una din cele mai vechi universități din lume, la Ox­ford, s’a ținut o adunare în care ches­­t­a românilor subjugați s’a discutat. De­și vechia Bretanie n’are vre­ un folos să ne apere causa, s’a protestat, în chip energic, în contra atentatelor în contra naționalităței noastre, pe care le comit ungurii, în Ardeal. Și n’au fost oameni inculți cei­ ce s’au­ adunat, ci studenți și profesori, în mare parte. Judecata acestora, în chestia româ­nească, valorează mai mult de­cât a­­ceea a ori­cărui tribunal sau­ curte de jurați,— căci aci n’a putut fi vorba de părtinire. Cu sfială vorbim noi, românii din toate părțile, de cauza cea mare a noastră, națională, de­și ar trebui să vorbim mai tare. Și bine facem.—Să lăsăm pe străinii cei mai depărtați să ne susție cauza, fără ca—pentru aceasta—să ne rugăm. In momentele hotărîtoare însă, ne re­zervăm dreptul ca hotărîți să fim. ❖ Meetingul de la Oxford ne dovedește că durerile românilor de peste munți simțite­ s și înțelese de extremul apus european. Generoasei tinerimi care a organizat acest meeting, i s’au trimis mai multe depeșe. Intre altele, iată câte­va : Din partea președintelui Ligei pentru unitatea culturală a tuturor românilor, d. V. A. Urechie. «Marele ministru Pitt zicea că forța politicei orientale a Angliei depinde de vitalitatea popoarelor cari locuesc Pe­ninsula Balcanică. Urmăriți aceeași po­litică înțeleaptă și generoasă. Meetingul de la Oxford este o nouă probă. Ro­mânii au înțeles de mult, că de la ma­rea națiune engleză pot să aștepte suc­cesul în lupta pentru drept și naționa­litate. In numele comitetului executiv al Ligei culturale a românilor vă rugăm de a primi și de a face să se primească de către iluștrii voștri colegi ai mee­­tingului viile sale gratitudini». Președintele secțiunii București a Li­gei, d. Vintilă Rosetti își exprimă, de asemenea recunoștința pentru apărătorii ageri ai naționalităților oprimate. In sfîrșit, martirul ideii naționale, dr. Vasile­ Lucaciu, iscălește împreună cu Eugen Brote, Iuliu Coroianu, A. C. Popovici, următoarea adresă de mulțu­mire : «De pe pământul României libere sa­lutăm cu recunoștință nobilul meeting, întrunit în causa prigonirilor ce le în­dură poporul nostru î românesc din Un­garia și Transilvania. Suntem siguri că întreg poporul nostru se asociază la ex­­presiunea gratitudinei noastre pentru umana d­v. interesare. «Chestiunea română, în starea sa ac­tuală, constitue un pericol serios pen­tru pacea generală­­ a Europei. «Noi luptăm pentru drepturile noastre naționale, însă în același timp și pen­tru civilisațiunea apu­stină. «E o dulce mângâiere pentru noi, când vedem că generoasa națiune engleză a­­pără libera­­ desvoltare a tinerilor na­țiuni din răsăritul Europei». * Cauza românească e înțeleasă în lu­mea toată, de­oare­ce chiar engleții, oa­meni destul de reci, s’au emoționat și au luat în apărare pe poporul românesc, atât de apăsat. Mai la urmă, o chestie de răbdare , tot dreptatea va învinge. DIN ELVEȚIA (Coresp­ pârtie, a ziar, UNIVERSUL) Berna 23 Februare. O uniune internațională Consiliul federal al Elveției a adre­sat tuturor statelor un fel de memoriu privitor la fondarea unei uniuni inter­naționale al cărei scop e publicarea tu­turor tratatelor de ori­ce natură, între diferitele țări. E chestia de extrădări, de convenții literare, artistice, etc. Până acum au­ aderat la ideia aceasta guvernele Franței, Rusiei, Italiei, Ame­­ricei de Nord, Țărilor-de-Jos, Venezuela, Brasilia, Grecia, Argentina și Persia. Punctul principal al memoriului este a­­cela prin care se cere publicarea trata­telor comerciale între diferite state, ca ast­fel cele neinteresante de ex. în cu­tare sau în cutare t­’atat se știe ce a­titcudine, se ia și cum stau lucrurile. Intoleranța catolică Nu de mult a murit în Dettinger ins­pectorul Steiner-Schiferli. Acesta avusese o femee frumoasă, dar s’a divorțat de ea, din cauză că nu era credincioasă. Mu­rind Steiner-Schiferli, preotul catolic, din acel oraș (cantonul Agoria) a refu­zat să-i facă înmormântarea religioasă din cauză că defunctul fusese divorțat de nevastă sa numai de către tribunalele civile. Familia lui Schi­ferli a trebuit să roage pe preotul protestant din Degerfehlen, care l-a înmormântat religios. Virtutea elvețiană la Geneva s’a creat «Un birou de informațiuni în contra literature­ i mo­rale» . Președintele biroului e d. Beren­­ger. El a trimis circulări în toate ță­rile culte, ca diferiții scriitori și librari să-i trimită câte un volum din ori­ce scriere literară. Negreșit că scopul ar fi bun. Dar ui­nii oameni sceptici sunt de altă părere. Ei zic că biroul acesta e o asociațiun­e de oameni cu carte de altmin trelea, dar cari voesc să facă o colecție bogată de toate operile literare din Europa. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Adm­inistrația: * STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI Incidentul din Airol­o­­ Un colonel condamnat Intr’una din serile trecute, 2 străini erau așezați la o masă în salonul de mâncare al otelului Poștei din Airolo ; într’o odae de alăturea se aflau­ câți­va ofițeri de la fortul Fondo di­n­ Bosco, la Gothard. Ofițerii ca să intre în odaia de­ a­lă­­turea trebuiau să treacă printr’o sală de mâncare. Cel din urmă dintre ei a lăsat ușa deschisă. Unii din cei doi stră­ini se ridică atunci și închizând ușa, strigă tare pe nemțește: — Mizerabilii ăștia nu știți brma-cu­­viință! Ofițerul aude, se întoarce în restau­rant Însoțit de camarazii săi și imediat se produse o altercațiune vie, în urma căruia ofițerul remise cartea sa de vi­zită persoanei, care-l ofensase. Acesta era un german. Afacerea a făcut zgo­­mot. Comandantul fortului de la Bosco a venit seara la oțel, unde a auzit ce s’a petrecut. El s’a reîntors la fort și a doua­ zi dimineața un ofițer și câți­va soldați au sosit la oțel. Escortarea Ofițerul a invitat pe cei doi străini să meargă la comandantul fortului. Germanii au protestat. Fortul era de­parte și ploua. Ofițerul i-a asigurat că a venit numai să-l conducă fiind-că nu cunoșteau ținutul. Ajunși la comandant cei doi nemți și-au cerut scuze. Aface­rea părea terminată. Dar străinii aceia au fost ținuți nițel în pușcărie. Liberați fiind, ei au reclamat consulului german din Berna cerând satisfacție și despă­gubiri pentru că au fost conduși pe jos, în ploaie, până la fort și au fost și a­­restați. S-a început în privința aceasta un schimb de note între guvernul german și cel federal. Rezultatul a fost că departamentul militar din Berna, după multe cerce­tări privitoare la incidentul din Airolo, a recunoscut ca vinovat pe colonelul Affolter, comandantul fortului. El a fost învinuit că a dus pe cei doi germani sub escortă militară până la fort și acolo nu le-a luat numai de­cât interogatorul ci i-a arestat un ceas și după aceia a încheiat procesul ver­­­bal și l­a eliberat. Din cauza aceasta departamentul mi­litar a pedepsit pe colonel cu 12 zile de închisoare grea. O întâmplare tragică—2 morți Doi oameni din Stalden (Valais), mer­­geau cu un vagonet pe linia ferată Viege-Zermat, nu departe de Geneva. Vehiculul ajungând la un scoborîș foarte înclinat a pornit în jos cu o iuțeală ful­gerătoare, încât cei doi oameni cari se aflau pe el nu l’au­ putut opri. Unul, mai sprinten, a sărit la o parte, dar a căzut cu capul pe niște petri și și l’a zdrobit cu desăvîrșire. Moartea i-a fost instantanee. Cel­ l’alt a fost dus re­pede de vagonet până la o distanță de 200 de metri în jos de gara Stalden. Acolo vagonetul s’a răsturnat, din în­tâmplare, pe densul. Sărmanul om a fost omorît. Nenorocitul lasă în urma sa o femee și 6 co­pii minori. Bern. SITUAȚIA IN SERBIA O interpelare interesantă în camera austriacă Intr’una din ședințele camerii depu­taților din Viena, deputatul dalmația Bianchini a interpelat în numele său și al tovarășilor săi pe ministrul-preșe­­dinte, prințul Windischgraetz, despre zgomotele r­ăspândite, că Austro Ungar­ia ar fi decisă a lua parte la împărțirea­ Serbiei, sau cel puțin a se amesteca în­ trebile ei interne, dacă țara aceasta ar deveni scena unor tulburări grave. Textul interpelărei Iată cuprinsul interpelării: 1) Adevărat este, că Au­str­o-Ungaria este h­otărîtă, ca la o ocasiune dată să împartă regatul Serbiei sau cel puțin a se amesteca în afacerile ei interne și în cazul acesta corpul 13 de armată ar juca un mare rol ? 2) Dacă e adevărat , consideră oare de ministru-președinte ca motivat ca din partea monarhiei sa se facă un ast­fel de pas îndrăsneț? 3) Dacă nu este adevărat, dispus este oare de ministru-președinte spre liniș­tirea spiritelor a da desmințire în mod cât se poate de energic acestui zgomot, întocmirea unui lagăr militar pe gra­nițele sârbești Bianchini și-a motivat interpelarea pe următoarele fapte: In ciuda tuturor desmințirilor ofici­oase, mereu se reînoesc știrile că Austro-Ungar­ia, în cazul dacă în Serbia ar isbucni revoluția, este h­otărîtă a des­­membra regatul sârbesc, sau cel puțin a se amesteca în afacerile interne ale Serbiei. După informațiunile ziarelor din Za­greb, în cercurile militare se vorbește cu siguranță și pe față, că în curând se va întocmi un lagăr militar de ba­­race pe granița sârbească. Toată lumea e de părere că ivindu-se tulburări, cor­pul XIII de armată are să joace un rol special. Aceste știri neliniștesc foarte mult pe locuitorii Austro Ungariei. Acest amestec—a zis interpelatorul— ne-ar atrage după sine ura poporului sârb și va da naștere la complicațiuni mari cu Rusia, cu care Austro-Ungaria stă în bune rălății..." " Se așteaptă cu nerăbdare răspunsul minis­trului-pr­eședinte. Rusia și Serbia.—Țarul și Milan Din Petersburg se scriu următoarele: Opinia publică și cercurile de la cur­te se îngrijesc înainte de toate de ceia­­ce au să se întâmple în Serbia. Fostul rege Milan, atât el însuș prin graiu viu cât și prin ziarele oficioase se exprimă pentru suprimarea constituției și pentru cele mai aspre măsuri în contra ori­cui s’ar împotrivi noului regim. Aci nimenea nu mai știe ce se poate întâmpla de azi pe mâine în Serbia. Se zice chiar că ex-regele Milan se va duce de bună-voe din țară, dacă radicalii îl vor da o «despăgubire». Țarul e foarte supărat din cauza ac­tualei stări de lucruri în Serbia, și în­tr’o convorbire diplomatică la ultima serată de la palat a zis către trimisul sârb Pașici: — Cum ați putut lăsa pe Milan, să intre în Serbia?... Cercurile politice doresc ca Milan să treacă cât mai curând Dunărea, căci prezența lui în Serbia e tot­dea­una po­sibilitatea de complicațiuni și încăerări internaționale. Informațiunile unul ziar vienez Ziarul «Neue Freie Presse» din Vi­ena, ca răspuns la­­ dorințele cercurilor politice din Petersburg, dă u­rmătoarele informații primite din Belgrad: Ex-regele Milan nu va părăsi cu nici un preț în curând Serbia. E adevărat, însă că el nu va sta pentru tot­dea­una în țara aceasta. Nici dânsul, nici r­egele Alexandru, nici guvernul chiar, nu vor asculta de amenințările radicalilor, nici de atacurile violente ale lor și de pre­siunea pe care o fac ei. De când re­gele Alexandru a luat puterea în mână, nu mai există motivele, pe baza cărora, odinioară, regența hotăra asupra șederii în străinătate a părinților regelui. Re­gele Alexandru a declarat că va ține pe tatăl său pe lângă el cât îi va plă­cea lui și nu va asculta de nimenea în privința aceasta. D­in­ Iași Furtul de la depozitul de tutun din Iași Intr’unul din numerile noastre trecute am dat știi­ea despre un furt îndrăzneț și mare săvîrșit la depozitul mono­polurilor statului, din Iași. Căm azi, după un confrate ieșan următoarele a­­mănunte în privința aceasta. După cum se știe autorul furtului

Next