Universul, mai 1894 (Anul 12, nr. 100-125)

1894-05-01 / nr. 100

CALENDAR PE ANUL 4894 Ortodox Sâmbătă 30 Aprilie.—Ap. Iacob. Catolic Sâmbătă 12 Haiti. —Cat. Pancrațiu­. Răs. soarelui 4.37; Ap. soarelui 7.16 București. MAME DEPOZIT de P­ĂLĂRII pentru bărbați și copii, de la lei 1.70 la lei 6.50 bucata. La administrația ziarului «Universul», Strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pălării, fason ultima mo­dă, cari se vând cu următoarele prețuri: Pălării moi pentru vară . . Lei 1.70 Pălării moi ultima modă . . » 3.— Pălării tari ultima modă . . » 4.80 Pălării tari ultima modă . . » 5.50 Pălării roșii, verzi și albastre, pentru copii. ..... » 2.50 Pălării marinar, pentru copii » 3.— Pălăriile sunt de culoare neagră, ma­ron, gri, beige și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin ca să aducem servicii­ publicului nostru cititor. Boalele secret © Neputința I­ărbatesisca Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după exper­­­rienta de 23 ani de specialitate în boli lumești. "i­. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1.­­ Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Consultațiimi speciale Bote­neriese și Boala de oc. Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102 K­ányára material vechitt torte III © V «Slăvicii S­eftin, precum cără­midă bună, uși, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, stejar etc. Adresele vis-a-vis de biserica Mântuleasa și fundătura Sf. I­­lie din calea Rahovei, vis-a-vis de bru­tăria Hagiu. 1718—(ro) M-me PAUL MARTIN anunță pentru astă­zi Sâmbătă, 23 A­prilie a. e. deschiderea noului seson de vară. — Mare asortiment de pălării provenite din cele mai mari case din Paris. Evantaliuri, umbreluțe și um­­brele. 1719­(1o) Antreprenorul de pompe Sa a­ai în ro., Haralambie Costescu, s’a mutat cu biuroul din str. Carol, în strada Fântânei No. 2 și calea Moșilor, 58, 1727. (8). De vânzare E/ț­“ “° 1: Piața Sf. Anton, material vechi de con­strucție, precum : cărămizi, diferite lem­nării, tâm­plărie, etc. 1731 UN AMPLOIAT cu bune referințe de capital pentru Magazinul Anglais, al d-nei B. Mussu. 1732_______________________________(3) Magazin la toate presoan­ele cu încălțăminte și manufacture, din Calea Victoriei No. 54, vis-a-vis de O­­teteleșanu și Frascati, s-a mutat tot în Calea Victoriei No. 27 alături cu poli­ția. Vânzarea a tuturor Mărfurilor va începe la 30 Aprilie­­, cu prețuri ex­cepțional de eftin._________1736—(10)_ PERDUT In ziua de 27 Aprilie a. c. s’a perdut în sala Tribunalului Ilfov un rol de hârtie conținând următoarele acte: 1) . 2 Cărți de judecată ale d-lui Ju­decător ocolului I-u­l București, una cu No. 951/89 și alta cu No. 1498/5„ ambele­­ învestite cu formula executorie. 2) . 2 Polițe una de lei 204,05 accep­tată de frații Iacob și alta de lei 182,40 acceptată de d-na Așriel. 3) . 4 Somații scrise pe câte o coală de 2 lei fie­care. 4) . 2 Procurs din care una autentifi­cată de d-l Jude ocol I. Buc. și alta nelegalisată. 5) . Una adresă de sequestra asigură­tor al d-lui Jude ocol I. Buc. din 26 Aprilie 94. < Acela care le va fi găsit 63 de rugat­e a le aduce la Magazinul d lui B. Schwarz. , Strada Covaci No. 2, unde va primi of. bună recompensă,. 173T—(3) 1. ZAHAR calitate prima a LEN­.fOCHILO­R 1 De yclizare la administrația ziarului «Vai­­ I va râdi» Strada Brezoianu No. 11. x *1 București, 16 Aprile România de dincolo da Dunăre «Universul» e unul dintre puținele ziare românești care s’au ocupat cu pă­surile Dobrogei. Plângerile din provincia de peste Du­năre, de­și întemeiate, de­și mereu­ ex­puse prin delegațiuni trimise la Bucu­rești, n’au­ fost ascultate. Miniștrii au­ tot promis că vor lua măsuri de îndrep­tare și n’aț­ făcut nimic. Aceasta e ciudat. Și guvernele tre­cute și cel actual recunosc că e nevoie de o întreagă reorganizație a sistemului administrativ al Dobrogei și, totuși, n’au­ făcut și nu fac nimic. Dobrogenii ar putea, credem noi, să facă presiune asupra guvernului, pe cale parlamentară, pentru obținerea drepturilor lor, dar, totuși, de atâția ani de zile a rămas în Constituție dis­poziția ca locuitorii României de peste Dunăre — parte integrantă din statul nostru—să fie lipsiți de dreptul de a alege senatori și deputați. ❖ Cea dintâiu­ grijă a guvernului, la a­­lipirea Dobrogei, ar fi trebuit să fie­­ ca să-și capete pentru români simpatiile poporațiilor străine din provincie, prin acordare de drepturi egale. Contrariul s’a făcut, ast­fel că, câțî­va ani de-a rîndul, am asistat la o emigra­ție a poporațiilor musulmane, fapt care numai onoare n’a făcut calităților ad­ministrative ale guvernului românesc. Pe de altă parte, fertilele câmpii ale Dobrogei să puteau­, încetul cu încetul, coloniza cu români din alte părți, pen­tru ca țara să iea din ce în ce mai mult o fizionomie românească. Și, întru aceasta, s’a făcut contrariul de ce se cuvenia. Toți își aduc aminte cum sute de bă­nățeni, români neaoși, siliți de mizerie să caute pământ mai fertil, au­ fost î­m­­ii iudecați de guvernul de atunci că să vie și sa sa așeze în Dobrogea.­­ Aceste fapte te fac să crezi că, la oamenii noștri politici diligenți, e ideea că Dobrogea ar fi numai provizoriu­ a noastră și că, mâine poimâne, ni se va lua de o putere sau­ alta. Această credință se va confirma, poate, dacă nu vom lua măsuri ca să alipim poporația dobrogeană de Româ­nia prin sentimente și dacă statul nu va lucra pentru înlesnirea sporirii po­­porației românești în Dobrogea. România de peste Dunăre rămâind, ca până acuma, lipsită de drepturi și indiferentă de nevoile patriei, va putea fi luată, într’o încurcătură europeană, sub cuvântul că nu o țară românească și că n’avem dreptul să stăpânim acest pământ.* ❖ ^ In acest caz, câte pagube ! Câte mi­lioane pierdute pentru țară, ca podul de peste Dunăre, doluri ce se vor face, etc.!... Un guvern cu dragoste de țară tre­buie să dea măsuri serioase pentru îm­bunătățirea sortei dobrogenilor și pentru acordarea de drepturi egale acestor po­­porații, care nu au­ alt dar, de­cât să se unească desăvârșit cu statul românesc, nu numai în formă ci și în fond. DIN BELGIA. (Coresp­­pârtie, a ziarului UNIVERSUL) Anvers, 23 Aprilie. Deschiderea expoziției Azi, 23 Aprilie, s’a deschis marea ex­poziție industrială și istorică din Anvers. Deja la orele 7 dimineața clopotul uriaș de la catedrală și clopotele celor­­l’alta biserici au­ răsunat timp de un ceas, anunțând populației solemnitatea zilei. Anversul s-a sculat foarte vesel. Razele ferbinți ale soarelui uscaseră la­curile mici din grădinile expoziției—la­curi formate de ploile căzute în mare abundență în ultimele zile. Cerul era senin și orașul splendid pavoazat. In prima zi dintre toate galeriile și secțiu­nile expoziției nu a fost gata definitiv de­cât aceia care reprezintă vechiul Anvers: întreg personalul e îmbrăcat în anticele costume flamande ; ele sunt I id CUlyivV­ lv vUCtA.1 Hiv h­ CvH lfiUAUv f vlv flUu­ u t*vv­ 9 ÎSUlIlv vA^flov J f pitorești de tot și foarte scumpe. Tre­i dustriaî,, solului,, etc. , narile sosesc și pleacă unul după altul. A trebuit să se îndoiască numărul tre­nurilor cari pleacă în toate direcțiunile și sosesc apoi încărcate cu vizitatori din toate părțile țarei. Trupele de soldați — Inșirarea pe străzi Deja de dimineață trupe de soldați au­ fost înșirate de-a lungul străzilor mari, a Artelor, a Industriei și al Sudului pen­tru primirea regelui. Ele se aflau­ sub comanda generalului-maior Ungrich și se compun din I-a­și din a II-a bri­gadă de infanterie, din 2 batalioane ale reg. de geniu, 2 reg. de artilerie de fortăreață, 8 batalioane de artilerie de câmp și dintr’o companie a reg. de tren. Garda civică a ocupat bulevardele Keyser și a Artelor până la statua Leys. In gara superb decorată cu nenumărate drapele belgiene, din Anvers și Congo precum și cu diferite trofee se află mai multe trupe de soldați de diferite arme, însoțite fie­care de muzica ei. In afară de gară se află un escadron de cavalerie, care așteaptă cortegiul regal. O mulțime imensă se grămădește pe strada care duce de la gară la expo­ziție. E­xpoziția Halele sunt mari și numeroase. Ple­când din domul central se pot admira splendidele cristale lucrate în marele stabilimente belgiene, cristale ciselate și oglinzi uriașe cari proiectează mii de nuanțe formând un gigantic curcubeu. Eșecul intrării în hale, în partea aceasta e fermecător.Puțin mai departe, la dreap­ta se află giuvaergeria ortodoxă a unui fabricant din Gând. E o imitație a ci­­selurilor de cristal dar de­ astă­ dată în aur și argint. Se mai află un etalaj su­perb cu diferite lucruri de porțelan, a­­poi distilării, hala­terii, apoi cei 3 tauri masivi, al monumentului Liebig. In sfîr­­șit sunt reprezentate în chip minunat întreaga industrie belgiană. Urmează apoi galeriile și halele Fran­ței, Spaniei, Portugaliei, Rusiei, Chinei, Japoniei, Ungariei , a Societăților mari de vapoare, a Coloniilor, etc. și în toate aceste sunt expu­se produsa de nie in-Sosirea regelui Tronul regal a sosit în gară la orele 11 și jum. Regele, regina, contele și contesa de Flandra, prințesele Henriette și Iosefina, prințul Carol de Hohenzol­lern și prințul Albert s-au scoborît pe peron în aclamațiile entusiaste ale pu­blicului. Suveranii erau­ însoțiți de 3 mi­niștri. Ei au­ fost întâmpinați de autori­tățile civile și militare. Pe drum, au­ fost aclamați cu entusiasm și mai multe femei din popor s’au apropiat de rege și i-au prezentat petiții de grațiare. Cortegiul regal s’a oprit în grădinile expoziției. Pe peristil, Maiestățile Lor au­ fost primite de Preț, președintele co­mitetului executiv, de membrii parla­mentului și de corpul diplomatic. S’au ținut numeroase discursuri la care a răspuns regele în câte­va cuvin­te mișcătoare. Suveranii au­ vizitat apoi diferitele secțiuni ale expoziției și în deosebi secția militară unde se află di­ferite trofee splendide. La intrarea în secțiunea britanică, consulul general al Angliei a oferit Suveranilor cheia di aur a secțiunei britanice. Un accident grav la expoziție ieri după ameazi, pe când se făceai­ ultimele instalații, un accident foarte grav s-a produs la expoziție. Se tran­sportă spre secțiile franceze un tun cân­tărind 15 tone (15,000 de klgr.) când, în urma unei manevre greșite, tunul a căzut de pe dușumeaua improvizată. Sub dușumea se află un inginer francez, care dirigia instalarea tunului. Enorma du­șumea de scânduri a căzut peste dânsul și tunul pe deasupra. Imediat au­ sărit oamenii în ajutor. Inginerul pe jumă­tate strivit striga din răsputeri, expli­când lucrătorilor ce să facă ca să poată da de­o­parte greutatea uriașă ce'l a­­păsa. El a fost scos afară cu picioarele și manile rupte. Starea lui e foarte gravă. O dramă îngrozitoare O dramă teribilă s’a întîmplat intri- una din nopțile trecute la Lambusart« Douî tîlhari s’au introdus în locuința d-lui Fontaine, fost primar, situată lân­gă biserică și au­ fost surprinși pesta noapte de gărzii comunali. Ei au­ în­cercat să fugă și unul dintre hoți, cu numele Gautier, a tras mai multe gloanțe de revolver asupra guarzilor.. Do­ui dintre aceștia au­ fost omorîți. Gărzii au­ tras și ei focuri omorînd un tâlhar. Van Stan. Procesul Memorandului 3 Prixi fir telegrafic ZIUA III Ședința se deschide la orele 8 și jum. dimineața. Se ia interogatoriile acuzaților A. Su­­ciu, M. Velciu, Rubin Patiția, V. Rațiu­, Gherasim Domide, N. Roman și Ion Duma. Ca și cei­l­alți acuzați, toți aceștia protestă că nu li se ia interogatorul în limba română. D. Roman protestă că a fost pus în imposibilitate de a comunica cu apără­torul său și cere ca acesta să facă cât­te­va raporturi. Președintele nu permite. Advocatul Hossu se plânge că pâm­­ieri nu a putut comunica cu clientul seft, așa că în momentul constituirei juriului nu era liber ca cel la alți, în consecința declară juriul nelegal. Președintele condamnă pe advocatul Hossu la 50 florini amendă, sub pretext că s’ar fi abătut de la chestie. Se întreabă acuzații dacă consimt la amânare. El refuză. Părintele Lucacu­l declară că nu pri­mește amânarea, de­oare­ce juriul nu ține seamă de legi. D. Gavrilă protestă energic contra desfășurării forței armate. D. Iuliu Coroianu arată că nu e caz de amânare. Se referă însă la aprecie­rea Curței. D. Rubin Patiția zice că la eșirea din a doua ședință a fost atacat mișelește de poliție și de mai mulți studenți un­guri și nici o satisfacție nu i s’a dat. Procurorul fiind întrebat, tot în pri­vința amânărea, lasă Curtea să se pro­nunțe în urmă. Ședința se suspendă. La redeschidere, Curtea declară că nu poate amâna din oficiu­, din cauza provocațiunilor ce Românii le fac pe strade. Advocatul Frâncu protestă energic contra acusațiunei nedemne că Romă­nul provoacă tulburări pe strade. Ter­mină insinuând nulitate contra deciși­unei Curtei. Părintele Lucaciu­ zice că motivul in­vocat de curte este o insultă adusă a cusaților, și protestă. Tălmaciul traduce prost cuvintele păt­rintelui Lucacitt. Părintele Lucacitt protestă. — îi an zis ce spune tălmaciul.

Next