Universul, mai 1894 (Anul 12, nr. 100-125)
1894-05-01 / nr. 100
CALENDAR PE ANUL 4894 Ortodox Sâmbătă 30 Aprilie.—Ap. Iacob. Catolic Sâmbătă 12 Haiti. —Cat. Pancrațiu. Răs. soarelui 4.37; Ap. soarelui 7.16 București. MAME DEPOZIT de PĂLĂRII pentru bărbați și copii, de la lei 1.70 la lei 6.50 bucata. La administrația ziarului «Universul», Strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pălării, fason ultima modă, cari se vând cu următoarele prețuri: Pălării moi pentru vară . . Lei 1.70 Pălării moi ultima modă . . » 3.— Pălării tari ultima modă . . » 4.80 Pălării tari ultima modă . . » 5.50 Pălării roșii, verzi și albastre, pentru copii. ..... » 2.50 Pălării marinar, pentru copii » 3.— Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, beige și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin ca să aducem servicii publicului nostru cititor. Boalele secret © Neputința Iărbatesisca Se vindecă după cele mai nouă metode radical fără durere și împedicare, după experrienta de 23 ani de specialitate în boli lumești. "i. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Consultațiimi speciale Boteneriese și Boala de oc. Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102 Kányára material vechitt torte III © V «Slăvicii Seftin, precum cărămidă bună, uși, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, stejar etc. Adresele vis-a-vis de biserica Mântuleasa și fundătura Sf. Ilie din calea Rahovei, vis-a-vis de brutăria Hagiu. 1718—(ro) M-me PAUL MARTIN anunță pentru astăzi Sâmbătă, 23 Aprilie a. e. deschiderea noului seson de vară. — Mare asortiment de pălării provenite din cele mai mari case din Paris. Evantaliuri, umbreluțe și umbrele. 1719(1o) Antreprenorul de pompe Sa aai în ro., Haralambie Costescu, s’a mutat cu biuroul din str. Carol, în strada Fântânei No. 2 și calea Moșilor, 58, 1727. (8). De vânzare E/ț“ “° 1: Piața Sf. Anton, material vechi de construcție, precum : cărămizi, diferite lemnării, tâmplărie, etc. 1731 UN AMPLOIAT cu bune referințe de capital pentru Magazinul Anglais, al d-nei B. Mussu. 1732_______________________________(3) Magazin la toate presoanele cu încălțăminte și manufacture, din Calea Victoriei No. 54, vis-a-vis de Oteteleșanu și Frascati, s-a mutat tot în Calea Victoriei No. 27 alături cu poliția. Vânzarea a tuturor Mărfurilor va începe la 30 Aprilie, cu prețuri excepțional de eftin._________1736—(10)_ PERDUT In ziua de 27 Aprilie a. c. s’a perdut în sala Tribunalului Ilfov un rol de hârtie conținând următoarele acte: 1) . 2 Cărți de judecată ale d-lui Judecător ocolului I-ul București, una cu No. 951/89 și alta cu No. 1498/5„ ambele învestite cu formula executorie. 2) . 2 Polițe una de lei 204,05 acceptată de frații Iacob și alta de lei 182,40 acceptată de d-na Așriel. 3) . 4 Somații scrise pe câte o coală de 2 lei fiecare. 4) . 2 Procurs din care una autentificată de d-l Jude ocol I. Buc. și alta nelegalisată. 5) . Una adresă de sequestra asigurător al d-lui Jude ocol I. Buc. din 26 Aprilie 94. < Acela care le va fi găsit 63 de rugate a le aduce la Magazinul d lui B. Schwarz. , Strada Covaci No. 2, unde va primi of. bună recompensă,. 173T—(3) 1. ZAHAR calitate prima a LEN.fOCHILOR 1 De yclizare la administrația ziarului «Vai I va râdi» Strada Brezoianu No. 11. x *1 București, 16 Aprile România de dincolo da Dunăre «Universul» e unul dintre puținele ziare românești care s’au ocupat cu păsurile Dobrogei. Plângerile din provincia de peste Dunăre, deși întemeiate, deși mereu expuse prin delegațiuni trimise la București, n’au fost ascultate. Miniștrii au tot promis că vor lua măsuri de îndreptare și n’aț făcut nimic. Aceasta e ciudat. Și guvernele trecute și cel actual recunosc că e nevoie de o întreagă reorganizație a sistemului administrativ al Dobrogei și, totuși, n’au făcut și nu fac nimic. Dobrogenii ar putea, credem noi, să facă presiune asupra guvernului, pe cale parlamentară, pentru obținerea drepturilor lor, dar, totuși, de atâția ani de zile a rămas în Constituție dispoziția ca locuitorii României de peste Dunăre — parte integrantă din statul nostru—să fie lipsiți de dreptul de a alege senatori și deputați. ❖ Cea dintâiu grijă a guvernului, la alipirea Dobrogei, ar fi trebuit să fie ca să-și capete pentru români simpatiile poporațiilor străine din provincie, prin acordare de drepturi egale. Contrariul s’a făcut, astfel că, câțîva ani de-a rîndul, am asistat la o emigrație a poporațiilor musulmane, fapt care numai onoare n’a făcut calităților administrative ale guvernului românesc. Pe de altă parte, fertilele câmpii ale Dobrogei să puteau, încetul cu încetul, coloniza cu români din alte părți, pentru ca țara să iea din ce în ce mai mult o fizionomie românească. Și, întru aceasta, s’a făcut contrariul de ce se cuvenia. Toți își aduc aminte cum sute de bănățeni, români neaoși, siliți de mizerie să caute pământ mai fertil, au fost îmii iudecați de guvernul de atunci că să vie și sa sa așeze în Dobrogea. Aceste fapte te fac să crezi că, la oamenii noștri politici diligenți, e ideea că Dobrogea ar fi numai provizoriu a noastră și că, mâine poimâne, ni se va lua de o putere sau alta. Această credință se va confirma, poate, dacă nu vom lua măsuri ca să alipim poporația dobrogeană de România prin sentimente și dacă statul nu va lucra pentru înlesnirea sporirii poporației românești în Dobrogea. România de peste Dunăre rămâind, ca până acuma, lipsită de drepturi și indiferentă de nevoile patriei, va putea fi luată, într’o încurcătură europeană, sub cuvântul că nu o țară românească și că n’avem dreptul să stăpânim acest pământ.* ❖ ^ In acest caz, câte pagube ! Câte milioane pierdute pentru țară, ca podul de peste Dunăre, doluri ce se vor face, etc.!... Un guvern cu dragoste de țară trebuie să dea măsuri serioase pentru îmbunătățirea sortei dobrogenilor și pentru acordarea de drepturi egale acestor poporații, care nu au alt dar, decât să se unească desăvârșit cu statul românesc, nu numai în formă ci și în fond. DIN BELGIA. (Coresppârtie, a ziarului UNIVERSUL) Anvers, 23 Aprilie. Deschiderea expoziției Azi, 23 Aprilie, s’a deschis marea expoziție industrială și istorică din Anvers. Deja la orele 7 dimineața clopotul uriaș de la catedrală și clopotele celorl’alta biserici au răsunat timp de un ceas, anunțând populației solemnitatea zilei. Anversul s-a sculat foarte vesel. Razele ferbinți ale soarelui uscaseră lacurile mici din grădinile expoziției—lacuri formate de ploile căzute în mare abundență în ultimele zile. Cerul era senin și orașul splendid pavoazat. In prima zi dintre toate galeriile și secțiunile expoziției nu a fost gata definitiv decât aceia care reprezintă vechiul Anvers: întreg personalul e îmbrăcat în anticele costume flamande ; ele sunt I id CUlyivV lv vUCtA.1 Hiv h CvH lfiUAUv f vlv flUu u t*vv 9 ÎSUlIlv vA^flov J f pitorești de tot și foarte scumpe. Trei dustriaî,, solului,, etc. , narile sosesc și pleacă unul după altul. A trebuit să se îndoiască numărul trenurilor cari pleacă în toate direcțiunile și sosesc apoi încărcate cu vizitatori din toate părțile țarei. Trupele de soldați — Inșirarea pe străzi Deja de dimineață trupe de soldați au fost înșirate de-a lungul străzilor mari, a Artelor, a Industriei și al Sudului pentru primirea regelui. Ele se aflau sub comanda generalului-maior Ungrich și se compun din I-ași din a II-a brigadă de infanterie, din 2 batalioane ale reg. de geniu, 2 reg. de artilerie de fortăreață, 8 batalioane de artilerie de câmp și dintr’o companie a reg. de tren. Garda civică a ocupat bulevardele Keyser și a Artelor până la statua Leys. In gara superb decorată cu nenumărate drapele belgiene, din Anvers și Congo precum și cu diferite trofee se află mai multe trupe de soldați de diferite arme, însoțite fiecare de muzica ei. In afară de gară se află un escadron de cavalerie, care așteaptă cortegiul regal. O mulțime imensă se grămădește pe strada care duce de la gară la expoziție. Expoziția Halele sunt mari și numeroase. Plecând din domul central se pot admira splendidele cristale lucrate în marele stabilimente belgiene, cristale ciselate și oglinzi uriașe cari proiectează mii de nuanțe formând un gigantic curcubeu. Eșecul intrării în hale, în partea aceasta e fermecător.Puțin mai departe, la dreapta se află giuvaergeria ortodoxă a unui fabricant din Gând. E o imitație a ciselurilor de cristal dar de astă dată în aur și argint. Se mai află un etalaj superb cu diferite lucruri de porțelan, apoi distilării, halaterii, apoi cei 3 tauri masivi, al monumentului Liebig. In sfîrșit sunt reprezentate în chip minunat întreaga industrie belgiană. Urmează apoi galeriile și halele Franței, Spaniei, Portugaliei, Rusiei, Chinei, Japoniei, Ungariei , a Societăților mari de vapoare, a Coloniilor, etc. și în toate aceste sunt expuse produsa de nie in-Sosirea regelui Tronul regal a sosit în gară la orele 11 și jum. Regele, regina, contele și contesa de Flandra, prințesele Henriette și Iosefina, prințul Carol de Hohenzollern și prințul Albert s-au scoborît pe peron în aclamațiile entusiaste ale publicului. Suveranii erau însoțiți de 3 miniștri. Ei au fost întâmpinați de autoritățile civile și militare. Pe drum, au fost aclamați cu entusiasm și mai multe femei din popor s’au apropiat de rege și i-au prezentat petiții de grațiare. Cortegiul regal s’a oprit în grădinile expoziției. Pe peristil, Maiestățile Lor au fost primite de Preț, președintele comitetului executiv, de membrii parlamentului și de corpul diplomatic. S’au ținut numeroase discursuri la care a răspuns regele în câteva cuvinte mișcătoare. Suveranii au vizitat apoi diferitele secțiuni ale expoziției și în deosebi secția militară unde se află diferite trofee splendide. La intrarea în secțiunea britanică, consulul general al Angliei a oferit Suveranilor cheia di aur a secțiunei britanice. Un accident grav la expoziție ieri după ameazi, pe când se făceai ultimele instalații, un accident foarte grav s-a produs la expoziție. Se transportă spre secțiile franceze un tun cântărind 15 tone (15,000 de klgr.) când, în urma unei manevre greșite, tunul a căzut de pe dușumeaua improvizată. Sub dușumea se află un inginer francez, care dirigia instalarea tunului. Enorma dușumea de scânduri a căzut peste dânsul și tunul pe deasupra. Imediat au sărit oamenii în ajutor. Inginerul pe jumătate strivit striga din răsputeri, explicând lucrătorilor ce să facă ca să poată da deoparte greutatea uriașă ce'l apăsa. El a fost scos afară cu picioarele și manile rupte. Starea lui e foarte gravă. O dramă îngrozitoare O dramă teribilă s’a întîmplat intri- una din nopțile trecute la Lambusart« Douî tîlhari s’au introdus în locuința d-lui Fontaine, fost primar, situată lângă biserică și au fost surprinși pesta noapte de gărzii comunali. Ei au încercat să fugă și unul dintre hoți, cu numele Gautier, a tras mai multe gloanțe de revolver asupra guarzilor.. Doui dintre aceștia au fost omorîți. Gărzii au tras și ei focuri omorînd un tâlhar. Van Stan. Procesul Memorandului 3 Prixi fir telegrafic ZIUA III Ședința se deschide la orele 8 și jum. dimineața. Se ia interogatoriile acuzaților A. Suciu, M. Velciu, Rubin Patiția, V. Rațiu, Gherasim Domide, N. Roman și Ion Duma. Ca și ceilalți acuzați, toți aceștia protestă că nu li se ia interogatorul în limba română. D. Roman protestă că a fost pus în imposibilitate de a comunica cu apărătorul său și cere ca acesta să facă câtteva raporturi. Președintele nu permite. Advocatul Hossu se plânge că pâmieri nu a putut comunica cu clientul seft, așa că în momentul constituirei juriului nu era liber ca cel la alți, în consecința declară juriul nelegal. Președintele condamnă pe advocatul Hossu la 50 florini amendă, sub pretext că s’ar fi abătut de la chestie. Se întreabă acuzații dacă consimt la amânare. El refuză. Părintele Lucacul declară că nu primește amânarea, deoarece juriul nu ține seamă de legi. D. Gavrilă protestă energic contra desfășurării forței armate. D. Iuliu Coroianu arată că nu e caz de amânare. Se referă însă la aprecierea Curței. D. Rubin Patiția zice că la eșirea din a doua ședință a fost atacat mișelește de poliție și de mai mulți studenți unguri și nici o satisfacție nu i s’a dat. Procurorul fiind întrebat, tot în privința amânărea, lasă Curtea să se pronunțe în urmă. Ședința se suspendă. La redeschidere, Curtea declară că nu poate amâna din oficiu, din cauza provocațiunilor ce Românii le fac pe strade. Advocatul Frâncu protestă energic contra acusațiunei nedemne că Romănul provoacă tulburări pe strade. Termină insinuând nulitate contra decișiunei Curtei. Părintele Lucaciu zice că motivul invocat de curte este o insultă adusă a cusaților, și protestă. Tălmaciul traduce prost cuvintele pătrintelui Lucacitt. Părintele Lucacitt protestă. — îi an zis ce spune tălmaciul.