Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)

1894-06-01 / nr. 126

ANUL XU;—-M0' <28"A Miercuri, 1 (13) Iunie 1894 m*ai& IR oalele secrete i^Vgtisl^iuța Bărbuleasca Se vindecă după cele mai nouă metode ră­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în ooi. Um­ești i­. T­HOR­­ — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Youvoz Consultații ·Io, la 10—1 dimineața și de la 5—8 scara Loc separat de așteptare pentru fie­­care DOCTORUL VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de climică la Facultatea den­­tistică din PHILADELFIA (America) S-a mutat Bulevardul Academiei 1, colț cu calea Victoriei 42 Consultațiuni de la 9—12 dimineața și după amiază de la 2—5. Pentru săraci gratis. Mariia și Sâm­băta de la 8—9 dimineața. 1766 ’ 25 DÎBTD. HARALAMB Medic la spitalul Coltea BOALE DE PIELE ȘI SIFILITICE Consultațiuni de la 1 —3 ore p. m. — 35, Strada Romana, 35 — 1169 (■­) Consultațiuni speciale Bole nervose și Boale de ac. Examen alerțist și îngrijire conștiinciasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102 Se caute­ Mai multe fete croitorese care să știe a lucra și cu mașina. A se adresa în str. Țăranilor No. 79. ORI­CE BĂTĂTURĂ DISPARE Premiatul „GALAȚFUG­LASZ“ Efect sigur garantat în flacon lei 1,60. Se află de vînzare la adminis­trația ziarului UNIVERSUL și la depozitele de ziare din Craiova, Galați, Brăila și Iași. II. STR. CAROL 35 ?nu percheți ocaziu mea? Cumpărând magazinele de încălță­minte fost al armei Adolf Falck & C-nne din Viena, sunt în plăcută pozițiune a anunța clienților din capitală atât și ce­lor din provincii, a se grăbi de a cum­păra încălțăminte bună, solidă, cu mare rahat, fiind bine asortat pentru sezonul de vară și având în vedere că și ma­gazinul meu îl am pentru un scurt timp, sunt silit a vinde mai­eftin pen­tru a desface tot. Cu st­mă. Cumpărătorul. 3$., 8TBABA­­CABIOSI 3<& NB. Filiala din Craiova și filiala din str. Carol 62 din București, fost la Stea Albastră, le-am concentrat toate în ma­gazinul central, str. Carol 35. 1782 (10) PIEEDIT­ recompensă acelui ce va găsi un ac de cravată cu un bob mare de mărgă­ritar așezat pe un pătrat cu 4 briliante. Ca semn acest ac este cu vârful puțin negru­ de iod și mărgăritarul de mări­mea în diametru de jumătate centimetru este foarte rotund, fața lui bătând în roz.—Recompensă 100 lei, strada bise­rica Amzi No. 16. 1824.—(10) f ««fiai de chitară franceză și mari­dolină, predă d. Cerrico Giu­seppe, strada Fântânei No. 14. La cerere poate merge și la domiciliul doritorilor. PUBLICAȚIE :(ű) La 10 Iunie a. c., se ține licitație la Arsenalul armatei, pentru vinderea di­feritelor mașini și strunguri. Amatorii se vor conforma publicației «Monitorului Oficial» No. 30, Maiü 20, 1835.—(3) DIRECȚIUNEA. in câte­va zile, întrebuințând REPARAȚIUNI de CEASCARNIGE — cu 50 la sută mai ieftin de­cât ori­unde — Depozitul de ceasoarnice de la administrația ziarului UNIVERSUL, luând un avânt foarte mare și în urma dorinței exprimate de mai mulți cititori, am adus din Geneva (Elveția) două lucrători speciali pentru repararea cea­­soarnicelor. Pentru a satisface publicul și mai ales pe ci­titorii noștri, ori­ce reparație de ceasoarnice se va face cu 50 la sută mai ieftin decât oriunde.­A se adresa la administrația ziarului UNI­­VERSUL strada Brezoianu No 11, București. „I DOI PICTORI ZUGRAVI Da” Au sosit din Italia doi renumiți pic­­tori zugravi. Cine are case de zugrăvit și dorește a avea un lucru frumos și eftin, n’are de­cât să se adreseze la ar­tiștii de mai sus. La administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu 11, se află un frumos album de desemnurile de case ce pot ssi­ cota acești doi pictori. 1 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Marți 31 Mait.—Apost. Ermil și Mart. Ermil. Catolic Marți 12 Iunie.— Basiliedes. Res. soarelui 4.16; Ap. soarelui 7.43 , speriindu-se au luat o la goană. In­tra de nord a fost omorîtă o fem­ee copitele cailor, iar la cea de sud 2 zit­e. Multe trăsuri s’au sfărâmat. Alți vizi­tii cari căzuseră de pe capră s’au ales cu răni mai mult sau mai puțin grave. Pe lângă aceia în toate școlile s'au întrerupt cursurile din cauză că feres­trele s’au spart și localurile au fost i­­nundate de apă.­­ Numărul morților In Prater (frumosul parc, care a fost aproape distrus), grindina a omorît un om. In piața Schwerzenberg a fost o­­morît vizitiul Wochrer, la Simmering o femee și un băețaș cu numele Koerner. In alte cartiere au fost omorîți 3 băr­bați, 2 femei bătrîne și o fată cu numele Cecilia Eichberger.­­ Toți morții aveau capetele sparte de grindină.­­ Interesant e un lucru . In grădinele publice ale Vienei și chiar pe străzi se aflau în ziua aceasta groaznică peste 5000 de pasări de toate speciile, omo­­rîte de grindină. Pe piața de exerciții,— 16 răniți In momentul când a isbucnit furtuna, pe piața exercițiilor militare se aflau 2 baterii de artilerie. Se făcuse un întu­­nerec mare. La bubuitul tunetelor și­­ când se vedeau fulgerile caii s’au spe­riat și au luat o la goană. Mulți soldați și ofițeri au fost trîntiți jos de pe cai. Peste câți­va inși au trecut roatele tu­nurilor. In total au fost răniți foarte grav 16 soldați, între cari și 2 ofițeri. Ei au fost transportați la­ spitale. Alți soldați s’au ales cu răni mai ușoare la cap și la mâni.­­ In împrejurimile Vienei furtuna a fă­cut pagube foarte mari, nimiccind sămă­­­năturile, grădinele și parcurile. Peste 60 de case au fost stricate în, parte, de apa care le-a inundat. Sunt și 3 oameni omorîți de grindină. Pagubele totale s’ar ridica la 2 milioa­ne de franci._____ ______ Halog Bucureștiji Maia. Bibliotecile statului avem, în țară la noi, o sumă de ins­tituții folositoare, de care însă nu pu­tem sau­ nu vrem să ne folosim. Una dintre aceste instituții e biblioteca publică din București. Aci, sunt sute de volume, interesând pe toți aceia cari vor să se instruiască; cu toate aceste, publicul cititor e foarte restrâns la număr. Cauza acestui fapt nu e numai indi­ferența publicului, ci și faptul că biblio­teca statului e foarte rea administrată. Nu s’a făcut de ani de zile o clasi­ficare cum se cade a materialului adu­nat în această bibliotecă, ast­fel că, cu mare greutate, poți găsi cartea care ți trebue. Pe lângă aceasta, sunt cărți bune, de care ai avea nevoie și de care nu te poți folosi, din cauză că sunt scrise cine știe în ce parte a catalogului, sau nici nu sunt însemnate. Sunt și manuscrise aruncate cine știe unde, dintre care unele pot să aibă o importanță mare, — manuscrise iarăși greu de găsit cu catalogul în mână. * * * Vom fi întrebați: — Au doară personalul administrativ al bibliotecei statului e neglijent, ori incapabil! Nici una, nici alta, serviciul eröfi or­ganizat și personalul insuficient. Ca s’avem o bibliotecă cetrală cum se cade unei Capitale ca Bucureștii, sta­tul trebuie să facă mai multe sacrificii și să dea acestei instituții importanța pe care trebuie s-o aibă. Biblioteca statului din București ar trebui să poată ținea, pe cât e posibil, pe ori și cine în curent cu mersul cul­turii în lume. Ea nu trebuie să fie nu­mai un cabinet de lectură pentru citi­torii romanelor lui Paul de Kock. Sălile de lectură să fie spațioase,— să se puie la dispoziția publicului mij­loacele de a scrie, adică condeia și că­limară, pentru­ ca să poată lua note din ceea ce citește,—iar pentru aceia cari vin să citească, pentru distracție, ro­mane, să se facă o secțiune deosebită. * # Orele în care sălile bibliotecei sunt deschise, sunt nepotrivite. Ar trebui să fie deschisă biblioteca în ceasurile când mai mulți dintre cititori sunt liberi. Pe lângă aceasta , observăm că bi­blioteca se închide* Dumineca și sărbă­torile, cum și în vacanțe. Socotim că tocmai în vacanțe și sărbători, biblio­teca statului ar trebui să stea deschisă, de­oare­ce în aceste zile lumea are mai multă vreme de citit,­­ iar tinerimea n’ar fi nevoită să-și piardă ziua prin cafenele. In sfîrșit, biblioteca statului din Bu­curești trebue să fie situată cât se poate mai mult în centrul orașului și în preaj­ma Universității. Așa a fost până acuma, dar am aflat că ministerul instrucției publice a de­cis să mute biblioteca, de­oare­ce casa în care se află se va dărâma. Și, unde s’a găsit nimerit să se trans­porte biblioteca ? Tocmai în sus, pe podul Mogoșoaiei, în casele în care se află Academia română. Noi credem că mutându-se acolo bi­blioteca, s’ar face o mare greșală. Numărul puținilor cititori cari o fre­­cventează s’ar împuțina și mai mult, din cauza depărtării localului acestei biblioteci. Sperăm că această greșală nu se va face și că guvernul va face toate sacri­ficiile ca să transforme biblioteca sta­tului într’o mare bibliotecă națională, în care să se găsească adunate cât mai multe din producerile minții omenești. Din Austro-Ungaria (Corespondența pârtie, a ziarului Universul) Viena, 26 Iunie. Furtună îngrozitoare cu grindină Azi s’a deslănțuit peste capitala Aus­triei și în împregiurimi o furtună cum nu s’a mai pomenit, întreagă Viena se află sub impresia devastațiilor, pe cari le a făcut grindina. Furtuna a început la orele 7 dimineața, pricinuind pagube foarte însemnate și cauzând o mulțime de nenorociri. Sunt numeroase victime. Grindina, cel mai mare vrășmaș al agricultorului a făcut atâtea dezastre în Viena, în­cât după trecerea furtunei întreg orașul și împregiurimile lui pre­­zintau o priveliște jalnică. Se părea că în mai multe puncte ale capitalei s’au întâmplat de­odată nu­meroase explozii. Pe străzi credeai că a avut loc cine știe ce luptă sânge­roasă. In toate străzile și în piețele o­­rașului au fost sfărâmate geamurile. Numărul ferestrilor sparte se ridică la «1 milion», iar fațadele caselor au fost cu desăvârșire stricate și multe dă­râmate cu desăvârșire. Grădinile, parcurile și aleele sunt pustiite. Crengile rupte ale arborilor și frunzele căzute formează pe pământ un covor verde și des. Florile sunt rupte, asemenea și boschetele și toate floră­riile. In cartierele mai josnice apa a intrat prin pimnițe și prin odăi. Locuitorii din părțile acelea cu mare greutate au fost scăpați de la o moarte sigură. Canatu­rile orașului s’au desfundat și apa a în­ceput să curgă pe străzi ca un fluviu imens. La palatul imperial și la alte palate geamuri sparte.—Firele telegrafice rupte la Hofburg, unde locuește împăratul grindina a spart toate geamurile iar apa a inundat saloanele. Același lucru s-a întâmplat la apartamentul împără­tesei și la palatul arhiducesei văduve Stefania. In grădinile populare furtuna a devastat totul. N’a rămas nici o floa­re și nici un pom. Grindina a stricat ferestrile de la toa­te palatele princiare și de la prăvălii, unde apa a ruinat mărfuri foarte scumpe. La legațiunile tutur­or puterilor, gea­murile au fost sparte, precum și la oteluri. La palatul arhiducelui Carol Ludovic au fost sparte 1000 de gea­muri groase ; la prefectura poliției 400 , la castelul prințului Ferdinand d’Este 2000. De asemenea au fost stricate geamurile de la toate edificiile publice, ale primăriei, ale societăței de electri­citate, etc. Grindina era în mărimea unei nuci și a căzut așa de multă în­cât după în­cetarea furtunei, păreai că ești în mij­locul iernei. Cantitatea de grindină se ridica până din sus de glesne. Grindina a rupt aproape toate firele telegrafice din Viena. La spitale.— Panică teribilă. La spitalele comunale și la spitalul de nebuni, grindina a pricinuit pagube nespus de mari. Ferestrele fiind toate sparte și apa intrând prin odăi, sărma­nii bolnavi au trebuit să fugă din pa­turi. Mulți s'au înbolnăvit din cauza frigului mare produs de ghiața căzută. Unii s’au refugiat prin poduri cu pla­­pomele și cu saltelele. La spitalul de nebuni panica a fost și mai mare. Mulți nebuni s’au încercat să fugă afară, păzitorii voind să’i o­­prească, oîn luptă teribilă s’a încins între ei. Nebunii urlau groaznic și se mușcau unii pe alții. Noroc că furtuna n’a ți­nut mult, căci alt­fel cine știe ce s’ar fi întâmplat. La toate spitalele au fost distruse cu desăvârșire frumoasele parcuri pentru înfrumusețarea cărora grădinării lucrau­ de 30 de ani. Toată munca lor a fost nimicită în timp de o jumătate de ceas. La gări. —Caii speriați.—3 victime In momentul când a isbucnit furtuna la gările orașului se aflau o mulțime de trăsuri. Geamurile gărilor și firile telegrafice au fost rupte. Caii de la tră­­ ganda lui Mărunțelu lângă Craiova ! Amănunte ! Bandiții la hotă! Joi 26 Maiü, o nouă crimă s’a săvîr­­­șit de către, banda lui Mărunțelu, în a­­propiere de orașul Craiova, la hanul doctorului. D. prefect Gârleșteanu, dăduse severe ordine tuturor sub-prefecților a nu în­­­ceta cu urmărirea­­ bandiților cari se credeau că sunt ascunși în pădurile din plasa Amaradia. Bandiții văzându-se din toate părțile scurtați, s’au îndreptat spre viile din plaiul Ghercești, și Joul pe la orele 6 s’au ivit la hanii doctorului. La hanul doctorului era horă mare, iar parte din cei bătrâni petreceau la mese, bând și mâncând nesupărați de nimeni. Pe la orele 6 și un sfert se ivește venind despre oraș Marin Olteanu, Cio­­răscu și ajutorul de primar al comunei Pielești, Petru Olteanu, cari așezându-se­ la o masă încep a se cinsti după cum e obiceiul la țară. Pe când ei beau, Ciorăscu și cu Ma­rin Olteanu rămaseră surprinși, când la o distanță de câți­va pași de el zăriră pe bandiții George Popa, Nicu și încă un alt bandit pe care el nu’l cunoșteau­. Imediat ce ajutorul de primar, Petru Olteanu, se încredință că acei indivizi nu puteau fi de­cât bandiții,­­și luă cu el un alt consilier și se duse la masa unde bandiții beau cu oalele viu și le zise următoarele schimbări de vorbe: ■ Convorbire într­e bandiți și aju­torul de primar.—Omorul — De unde sunteți mă ? îl întrebă a­­­jutorul de primar. — De la Craiova!—răspunseră ban­diții.—Dar tu cine ești și ce vrei ? — Eu sunt ajutor de primar ! Auzind, aceasta bandiții, unul se repezi la aju­­­torul de primar Petru Olteanu și în­­­cepu să-l loviască cu patul puștii. Imediat se încinse între cei două con­silieri și bandiți o luptă groaznică. Ajutorul de primar cu toate loviturile ce primea nu’și perdu cumpătul, apucă de gât pe George Popa și’lpuse jos. Pe când ei se luptau la sânge, ajutorul de primar ridicându-se puțin în sus, începu a striga­­ săriți fraților; atunci banditul Nicu care era la o mică distanță de eî, luă pușca la ochi și cu o singura lovi­tură trînti la pământ pe ajutorul de primar care își dete ultimul sfîrșit lup­tând­u-se cu banditul pe care îl înge­­nunchiase. Lupta cu banditul Popa.­ Focurile de revolver Bandiții imediat începură a trage fo­curi de revolver căzând spre retragere. Marin Olteanu și Ciorăscu se năpus­tiră din nou pe banditul Gheorghe Popa, îl trîntiră la pământ și după multe sfor­

Next