Universul, iulie 1894 (Anul 12, nr. 152-178)
1894-07-01 / nr. 152
ft NUL JCU.—IM* 152—Ä Vineri, I (13) Iulie 1884 IMPORTANT!! war nodi premii raa Abonaților ziarului UNIIVERSIHL tm de la 1 IULIU 1894 Im lun  In Capitală lei 30.10.—In județe lei 38.10 Premiul.—Un binoclu foarte frumos de metal, pentru teatru, artistic zugrăvit, într’o pungă foarte elegantă de catifea de mătase, de o valoare cel puțin de 30 lei, precum și 5 volume din romanele noastre ilustrate. In loc de binoclu putem da următoarele obiecte : două frumoase și elegante cumii conținutul, una un serviciu complect pentru scris și alta un serviciu complect pentru cusut, precum și 6 frumoase cuțite și 6 furculițe de metal galben aurit și cu mânerul de os alb sau de porcelan, după alegere. Pentru 6 luni în Capitală, lot 14.60.—In județe let 14.60 iVemli.—Un frumos serviciu pentru scris, într’o elegantă cutie garnisită, cu mătase, compus din un condent, un creion și un cuțit pentru ras hârtie, toate cu mânerul de os, foarte elegante, sau un frumos servicii, pentru cusut, într o elegantă cutie garnisită cu mătase, compus din cinci obiecte în os și oțel, frumos zugrăvite, adecă un acar, o croșetă, un împunsător și cârlig, etc. o pereche nasturi de aluminium pentru manșete, precum și 4 volume din romanele noastre ilustrate, după alegere. IPaT- Pentru 3 luni “"© S In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 0.60 S ® a?ea8sif.—O frumoasă brățară sau o frumoasă broșă de aluminium, ultima noutate, sau un lanț de ceasornic, de metal aurit, o pereche nasturi de aluminium pentru manșete, precum și 2 volume din romanele noastre ilustrate, după alegere. N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, septémânal. Boalele secrete ^efiuliul Bârbâieasca Se vindecă după cele mai nouă metode radical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Log separat de așteptare pentru fiecare. D-rul Sterie N. Ciurea IX, Pelikangasse No. 1O.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe.______________1582. —(99) DOCTORUL VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de climicat la Facultatea dentistică din PHILADELFIA (America) S'a ieratat Bulevardul Academiei 1, colț cu calea Victoriei 42 Consultațiuni de la 9—12 dimineața și după amiază de la 2—5. Pentru săraci gratis. Marția și Sâmbăta de la 8—9 dimineața. 17GG 25 HCa 40 la sută mai ein!! Marele Magazin de Um din București are onore de a duce la cunoștința onor. public și bogatei sale clientele către MERCURI 15 IUNIE A. C. Va începe soldarea, tuturor noutăților din sesonul actual rămase nevîndute !! Gtt un scărământ de 40 la sută maieftin!! THEODOR MAROVICI DENTIST ROMAN STRADA ȘTIRBEI-VODĂ No. 30 doctor în chirurgie dentară de la Facultatea din Philadelfia, practicat în Viena. Consultațiuni de la 8—12 a. m. și de la 2 la 6 p. m. Prețurile reduse. No. 1844 (ore 5). REPARAȚIUNI de CEAS0ÂRNICE — cu 50 la suta mai ieftin decât oriunde — Depozitul de ceasoarnice de la administrația ziarului UNIVERSUL, luând un agânt foarte mare și în urma dorinței exprimate de mai mulți cititori, am adus din Geneva (Elveția) doar lucrători speciali pentru repararea ceasoarnicelor. Pentru a satisface publicul și mai ales pe cititorii noștri, orice reparație de ceasoarnice se va face cu 50 la sută mai ieftin decât oriunde A se adresa la administrația ziarului UNI VERSUL strada Brezoianu No 11, București. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Joui 30 Iunie.—Sinodul a 12 Apostoli Catolic Joui 12 Iulie.— Cat. Ioan Guaib. Res. soarelui 4.28; Ap. soarelui 7.42. 5 bani în capitală—10 bani în judele Redacția ți Administrația: STRADA BREZOIANUUL BUCURESCU București, 30 Iunie. PENSII ȘI RECOMPENSE O știre, pe care am înregistrat o și noi la depeși, anunță că d na Carnot, soția regretatului președinte al Republicei franceze, a refuzat să primească vre-o pensie sau recompensă națională, cu toate stăruințele pe care le-a făcut guvernul francez pentru aceasta. Refuzul d-nei Carnot ne face să ne gândim la ușurința cu care se dau și primesc pensiile și recompensele naționale în țară la noi. Aci, se face o adevărată risipă cu banii publici. Fiecare partid politic își căpătuiește, când e la putere, favoriții și familiile favoriților, sub cuvântul, binecuvântat sau nu, că au adus servicii patriei. Negreșit, trebuie recompensați aceia care-și au sacrificat viața pentru fericirea țării, din orice partid ar face parte, dar e chestia mai întâiul ca aceste saficrri să fie reale, iar pe de alta ca acela căruia i se dă o recompensă sau familia sa să fie în adevăr în nevoie. * Când e, însă, vorba de recompensat serviciile publice ale cuiva, lucrurile se întâmplă invers decât ar trebui să fie, la noi. Cu cea mai mare ușurință se acordă recompensă d-lui sau doamnei X..., oameni cu avere, și mai greu capătă un ajutor mic, de câțiva lei, un nenorocit care a servit statului. S’au dat recompense naționale de mii de lei la bărbați politici cu avere personală mare, văduvelor lor, deși— admițând chiar că n’ar fi avut bani îndestul de mulți ca să ducă un trauat princiar, aveau rude bogate, datoare să-i ajute, dar o recompensă de 50 de lei pe lună, sau de o sută familiei unui macaguu călcat de tren sau schilodit, nu se prea pomenește. Mai mult decât atât, cum am mai zis o, familiile celor căzuți pe câmpul de răspoiit, cei schilodiți încă în viață, sunt nevoiți să cerșească. Trebuiesc luate măsuri ca, pe de o parte, se nu să prea îmbuibe cei de sus, nici să fie lăsați uitării cei de jos. * Un lucru se cade să nu uităm, cei cari facem politică, ori ne tăiăm cupoanele de rentă, sau câștigăm sute de lei în vre-o slujbă, că banii — meritați sau nu— pe cari-î cheltuim provin din munca țăranului, care are un venit de un lett sau doi pe zi, cu toată familia. Să mai scădem, pe viitor quantumul pensiilor și al recompenselor. Ce va face văduva unui ministru sat a unul general cu 2000 de lei pe lună Pentru ce țara să dea unora luxul, băgând pe alții în mizerie ? Ar trebui să se pue capăt lesniciunii cu care se dau recompense naționale și pensii prea mari. Să se fixeze un maximum de pensie, după dreaptă socoteală pentru că din fondurile aceste se pot repartiza sume mici și smeriților muncitori. Exemplul d-nei Carnot e bun.— Și la noi, mulți sunt cari ar fi putut să nu recurgă la ajutoare de la stat—sub orice formă ar fi — odată ce au avere personală și, prin urmare, cu ce trăi. Nimeni însă n’a renunțat să primească bani cât de mulți, și aceasta e trist. face excepție, el zice că legile existente sunt de ajuns pentru a combate pe anarhiști, obiceiul de a se face legi excepționale au avut totdeauna un efect contrar intenției legislatorilor. Astfel s’a făcut «Culturkampful» și legile împotriva polonezilor, dar ele n'au dat nici un resultat satisfăcător. Anarhiștii și socialiștii.—O relație interesantă Presa socialistă din întreg imperiul a început o campanie violentă împotriva crimelor anarhista zicând că între socialiști și anarhiști e o distanță cât cerul de pământ. «National Zeitung» într-un important articol însă zice, că deși nu toți socialiștii devin la urma urmei anarhiști, dar între aceste două grupuri politice există o punte de împreunare. Astfel August Reinsdorff care a săvîrșit atentatul odios de la Niederwald omorînd mai mulți oameni și care a fost executat la Halle prin ștreang, făcuse parte mai înainte din partidul socialist. Nu de mult a fugit în Anglia un șef anarhist cu numele Wilhelm Werner; el a fost înainte socialist și candidat de deputat la Teltow-Beeskow-Storkow, unde a căzut cu foarte puține voturi și a fost susținut de socialiști. Comerciantul socialist din Berlin, Auerbach, emigrat acum în America fusese socialist și în urmă anarhist. Hermann și tovarășii lui cari acum 2 ani au luat parte la adunările mari anarhiste din Berlin au fost la început membru al partidului socialist. In Berlin adeseori la întrunirile socialiste au luat parte anarhiști, cari au votat toate revoluțiunile adunării. Tot așa s’a întâmplat și la Rixdorf și în alte localități. Scrierile revoluționare Numitul ziar spune că în timpul din urmă s’at vândut ca pâinea caldă toate scrierile revoluționare. Astfel din biblioteca anarhista n’a mai rămas nici un volum din prima ediție a următoarelor scrieri: «Guvernele revoluționare, Către tinerime, Anarhismul comunist», etc. Anarhiștii adună mereu bani în țară pentru tovarășii lor condamnați ca să Din Germania (Cor cap.particulară a ziarului UNIVERSUL) Berlin 25 Iunie. Ziarele germane și lupta împotriva anarhiștilor Un articol oficios a lui «Norddeutsche» confirmă știrea că guvernul e absolut ostil unei legislațiuni excepționale în contra anarhiștilor. In chipul acesta vorbește și presa conservatoare atacând pe cancelarul Caprivi. «Gazeta Crucii» reproșează cancelarului atitudinea sa bine-voitoare față de socialiști, cari i-au susținut politica economică. «Post» și «National Zeitung» regretă atitudinea guvernului. «Reichsbote» organul stângii extreme in ultima săptămână au adunat repede 5000 de fr. Vre-o 2500 li s’a trimis din America și cam tot atâta din Anglia. In zilele acestea vor fi expulzați din Germania vre-o 40 de anarhiști străini. Asigurarea în contra accidentelor . Cu ocazia aniversării a 10-a a punerii în vigoare a legii asigurării obligatoare contra accidentelor (6 iulie st. u. 1883) «Gazeta de Colonia» publică o statistică interesantă. Aproape întreaga populație uvrieră germană constătătoare din 18 milioane de persoane (5 și jum. milioane uvrieri îndustriași și 12 și jum. lucrători agricoli) a participat la avantajele asigurării obligatorie. Suma indemnităților, cari au fost împărțite în urma accidentelor se ridică în acești 10 ani la 100 milioane de fir Numai în anul 1895, numărul accidentelor s’a ridicat la 63,000; 6300 de oameni au murit și 2900 au rămas pentru totdeauna incapabili de a mai suera, etc. 22,000 de văduve și 58,000 de copii au participat la aceste indemnități. Falsificatori de bani Curtea cu jurați din Wiesbaden ajudecat procesul a 8 tineri falsificatori de monede. S’a dovedit că toți ei sunt anarhiști. Câțiva dintre ei au urimit discursuri înflăcărate în multe adunări socialiste. Poliția a descoperit în Wiesbaden, în Frankfort, Mainz, Hofheim, etc., mașini pentru fabricarea banilor. Banda prin urmare avea ramificațiuni în multe orașe. Printre martori se aflau și câțiva șefi socialiști înșelați de falsificatori. Tribunalul a condamnat pe anarhistul Ruppert la 5 ani de pușcărie, pe Wissner tot anarhist la 4, pe Moertz la 3. Ceilalți 6 au fost condamnați la câte 2 ani de închisoare corecțională. ______________Mayc p. Un proces criminal la Cluj O condamnare la moarte înaintea tribunalului din Cluj a avut loc pertractarea finală a unui proces de crimă. Făptuitorii : Onuț Fodor și nevasta sa, Vasile Gherlea, Simion Marcuș și Avram Hurbui, au omorît pe un proprietar Gyero-Monostor și pe femeia acestuia, apoi ’i-au aprins casa ca să tăinuească crima. Tribunalul a fost prezidat de d. Leontin Pop, jude regesc. Intre apărători a fost și d. George Ilea, care a apărat pe criminalul principal O- nuț Fodor, care avea o posiție foarte grea, deoarece a fost sfătuitorul omorului și primul făptuitor, pe când aceasta a mai fost pedepsit deja pentru jaf la doi ani de temniță în Gherla. Acasa a susținut-o procurorul dr. Lázár Aurel. Tribunalul a pronunțat următorul verdict: Onuț Fodor condamnat la moarte, V. Gherlea la închisoare pe vieață, Simion Marcuș și Avram Hurbu» la câte 15 ani de temniță, iar femeia lui Fodor a fost achitată în urma lipsei de dovezi. REVOLTA DE GREVIȘTI Chicago, 28 Iunie. — IPKM, fir telegrafic — Proclamația președintelui Cleveland asupra stării de asediu a fost publicată în teritoriile Dakota, Montana, Idaho, Wioming, Washington, Utah, în Colorado, California și New Mexique. Generalul Milles a tetografiat d-lui Cleveland că la 12 noapea liniștea este deplină la Chicago. Mai multe sindice de muncitori s’au declarat gata să sprijinească guvernul. Intărîtarea minerilor pe mai multe puncte din Illinois inspiră neliniște. La Westville, minerii au oprit trenul de călători și au atacat miliția. Chicago, 28 iunie. Liniștea e aproape restabilită la Chicago și Hammond. Telegrame din numeroase localități anunță că se reia lucrul la căile ferate. Bune victime pentru Carnet Nise scrie din Paris despre un accident îngrozitor, întâmplat pe când trecea pe strade cortegiul funebru al lui Carnot. Un tînăr, de vreo douăzeci de ani, anume Cévante, îmbrăcat cu o bluză cu carouri albastre și cu o pălărie de paie în cap, se agățase de grilajul de Tuilleris, ca să vadă mai bine trecerea cortegiului; într-un moment de nebăgare de seamă, el își pierdu echilibrul și se înfipse în «sulițele» grilajului. Nenorocitul a fost pus cu adevărat în țeapă. Două țepușe îl intrară în pântece și valuri de sânge curgeau peste mulțimea care era dedesupt. Spectacolul a fost îngrozitor. Mai mulți agenți de poliție izbutiră să treacă prin mulțime și să scoată de pe țepușele grilajului pe nenorocit.