Universul, august 1894 (Anul 12, nr. 179-203)

1894-08-02 / nr. 179

ANUL ;<|I.-NC 179 ~A Marți, 2 (14) August 1894 Com­andele de la 15 lei în sus se trimet franco în ori­ce parte a terei Dalríttli pes­tru bărbați și copil.—Pălării mo­­i © Halii pentru vară lei 1.90.—Pălării moi, ul­tima modă, lei 4­50 bucata. — Pălării tari, ultima modă, lei 4.80, 5.50, și 6 bucata. — Pă­lării roșii, verzi și albastre pentru copii lei 2.50 și pălării albastre marinar pentru copii, lei 3 bu­cata.—Nici cu 30 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, București. __________ Mămici cu 30 % maieftin de­cât ori­unde.— MolSlilȘl Mănuși albe cu 2 nasturi pentru băr­bați, cu lei 2.50 și lei 2.95 perechea.—Mănuși co­lorate cu 2 nasturi leî 2.95 perechea. — Mănuși colorate stă albe cu 3 nasturi pentru dame leî 2.90 perechea, cu 4 nasturi lei 3.20, cu 5 nasturi lei 3.75, cu­­ i nasturi (mușchetari) lei 4.25, cu 8 nasturi lei 5.50 și cu 12 nasturi lei 7.50 pere­chea.—Mănuși fine cu 3 nasturi pentru dame lei 8.75 și cu 4 nasturi lei 4 perechia.—Mănuși fine cu 2 nasturi pentru bărbați lei 3.75 perechia. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, București, Orez, Paste de Italia și Scrobeala de orez Macaroane­le Ixe apoi, veritabile, vaiitate extra-su­­­­perioară, lei 1 chile. — Paste de Italia pentru [ supă lei 130 chilo. — Orez de Italia, călit, supe­­­­rioară, bani 75 chilo. — Scrobeala garantată pură de orez, călit. I, lei 1.30 chile. — De vânzare la : adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, i București. ________ PsutmQf* Regal Naville, leî 5 sticla.—Cognac­­ VWl||&Cf.w călit. I, Naville, leî 4.30 sticla. — j Cognac francez superior, leî 6 sticla. PU],«, jamaica extra-superior leî 5.75 sticla și­­ N­11 Ulii calitatea II leî 3.50 sticla, î inii01*111*1 indigene asortate leî 2.50 sticla lill stici 1111 și ale renumitei fabrici Cora, din Turin, leî 7.75 și lei 5.50 sticla, imm­mini­li fratelli Cora, din Turin, calitate­a S­i limul superioară, lei 4 sticla. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București.__________________ ț*n«Holo B»ca Lei cutia 230 grame, 70 bani.— Pas ItClC Sardele Migone, 280 grame, 80 b.— Sardele Excelsior, 325 grame, 90 haul. — Sardele cu trufe, 210 grame, lei 1.15 și Sardele extra-fine fără oase, cutia 285 grame, lei 1.80. (Lacherdă) calitate superioară, cutia de 1 Ull 270 grame le! 1.15. Sp.,­ de ton preparate cu unt-de-lemn franțu- Iwl­e­zesc superior, cutia de 255 grme lei 1.35. Ferro - China - Bisl­eri Acest minunat licitor, luat în doze de câte un pă­hărel înaintea mesei, aduce un efect admirabil în contra durerei de cap, lipsei de poftă de mâncare, greața și durerile de stomac. Cine dorește să fie în­tot­dea­una sănătos să bea în fie­care zi Ferro- China-Bisteri. Sticla mare leî 4.50 și sticla mică leî 2.50.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, Putru­liala de 0,­Bce mărime, foarte elegante, UUț­­lClC serviciuri de mâncare, de voiagiu, coșu­lețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate. Unt-de­lemn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, a­­nalizat de d. dr. Bernard, litru lei 2,75 și aceeași calitate în tinichea de 1 chile și 160 grame lei 2,85.­Calitatea II curat de măsline în tinichele de 900 grame le! 180.—De vânzare la adm. zia­rului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucu­­rescu, Cafea, Ceaiu și Zah­ăr Calea Martinică, călit. I, leî 3.80 chilo.—S. Salva­dor, leî 3.60 chilo.—Rio, călit. I, lei 3.30 chilo.— Ceylau, călit. T, leî 4.30 chulo.—Moka, călit. I, leî 4.80 chile.—Cafea Regală (Ci­oria) pachetul de 200 gr. bani 35.—CEAIU, călit, superioară, cutia mare leî 2 și cutia mică leî 1.10.—ZACHAR cubic, ca­litatea I, leî 1.10 chile.—De vânzare la adm. zi­arului „Universul“, Str. Brezoianu 11. Bucuresci Luminări de stearină Calitate superioară, 540 grame, 5 și 6 la un pa­chet, lei 1­40.— Calitate extra, 540 grame, 5 și 6 la pachet, lei 1.20. — Calitate prima, 540 grame, 5 și 6 la pachet, lei 1.15. — Calitate prima, 500 grame, lei 1.05 și luminări pentru birjari, 8 la un pachet, lei 1.05.—De vânzare la adm. ziarului «Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București. Pomada Italiană e un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al părului, ale căreia proprietăți balsa­mice întroducăndu-se prin porii pielei, întăresc rădăcina părului, împiedică atrofiarea bulbilor și face să crească în câte­va săptămâni părul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea că oprește căderea părului și­­ curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, ținendu-l tot­dea­una sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila propri­etate de a preveni albirea părului. Lei 4.50 fla­conul mare.—De vânzare la adm. ziarului „Uni­versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la dxpozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Cea mai bună apă de beut 1« TMor«« este indoială, renumita ia aldbo „APA MINERALA“ DIN NOCERA UMBRA (Italia), care dintre toate apele ce se vind azî în comercul, este singura care nu conține de­loc microbi. Această apă care a fost premiată cu medalii de aur și mai multe menți­uni onorifice la toate expozițiile de igienă, este foarte gazoasă, reco­­z și digestivă. Amestecată cu vin îi dă gustul cel mai plăcut. Depozitul general la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Breze­a­nu 11, București. De vânzare la d. Const. Popescu, librar, în Brăila și la toate restaurantele din țară. Costul u­nei sticle de 1 litru 60 bani; numai sticla valorează 40 bani. Se acordă un mare scăzământ la toți revînzătorii. tm UN FRUMOS CAL ROIR an de 5 ani, înălțime 1 m. 80, rasa jumă­tate engleză, care este învățat la tră­sură, este de vânzare cu un preț foarte moderat. A se adresa la Administrația ziarului «Universul». i Schitul românesc de la Muntele Athos. — (Vezi explicația) CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Luni, 1 August. — Ind­. Sf. Cruc. și 7 Martiri macabei. Catolic Luni, 13 August. — Ipolit. Res. soarelui 5.1 . Ap. soarelui 7.8. București, 1 August. CALE TERNEI E de netăgăduit durerosul adevăr că trecem printr’o criză economică cum, poate, nu s’a mai văzut pe blagoslovi­tul pământ al României. Seceta a compromis cu desăvârșire recoltele, porumbul nu s’a făcut mai de loc, grâul foarte puțin în unele părți. In partea de sus a Moldovei unde era nădejde să se facă ceva, au căzut ploi cu grindină, distrugând puținul rod pe care-1 dase pământul. In sfirșit pe toată întinderea țării a­­ceștia, sărăcie. Noi, cei din oraș, de­sigur nu vom simți atât de imediat efectele acestei crize. Poporația de la sate, însă, e a­­ceea care va fi izbită cea d’intuit. Ță­ranul, lipsit cu desăvârșire — în cele mai multe părți — de putința de a-și procura cantitatea suficientă de porumb necesară hranei sale, va fi cu adevărat muritor de foame.* 4c * Muncitorii noștri de țară sunt obici­nuiți să mănânce mămăligă. Pe la sate, pânea e o raritate, ca și cozonacul la Paști. De ce țăranul preferă un aliment in­ferior, ca mămăliga, pânea, mai nutri­tivă și care se poate păstra mai mult? Pentru că, pentru fabricarea pâneî se cer alte mijloace și mai mult mește­șug, de­cât pentru investirea unei mă­măligi. Mămăliga nu e mai ieftină de­cât pânea, în realitate, din cauză că această din urmă are elemente nutritoare pe care cea d’intâi nu le conține. Nu e nevoie de dovezi pentru aceasta. Totuși, n’avem de­cât să vedem chipul de alimentație a populației rurale din apus, din Franța, din Germania, — ba chiar și la românii de peste munți. Ei au ca hrană principală pânea. In unele părți, omul știe să și facă singur pânea în casă; în alte părți, la două trei sate, sunt mici brutării, care lucrează cu folos și pentru fabricant și pentru consumator.* $ 41 Fiind, anul acesta, atât de scump porumbul în țară, de ce nu s’ar face, cu concursul administrației, o încercare pentru introducerea uzului pâneî la sate ? Grau avem de ajuns­­ preț pentru export nu e, și mai bine ar fi ca el să se consume cu folos în țară, de­cât să se strice prin magazii. Cu acest prilej, s’ar putea deprinde țăranul cu alimentul acesta sănătos și am vedea scăzând în chip considerabil numărul bolnavilor de pelagră, din ca Propunerea noastră are nevoie de desvoltare. «A 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația! STRADA BREZOIANU­L­ BUC­URESCI r>­te Omul omorît se numește Gheorghe Dumitru, rotar din comuna Boțești, jud. Dâmbovița. El venise de la Târgul Frăsinetu, jud. Vlașca, la prietenul său Androne Neacșu din Orbească de sus. Aci a lucrat o mulțime de roți până în ziua de 19 Iulie. In ziua aceia a pornit spre casă. Gheorghe Dumitru avea asupra lui 81 de lei. Când a plecat l'a însoțit și prietenul său­ Androne până la capătul satului. Acolo au locut la cârciumarul Bibiceanu unde se găsia și Ștefan Stoica, din com­­­una Dobrojiștea, comuna Olteni, cu un poștalion cu două cai. Rotarul, luându-și rămas bun de la Androne, a rugat pe Stoica sâ-l ia și pe dânsul în poștalion. Stoica s’a învo­­it și l’a dus până la Gheorghe Dumi­­­­trescu (Cocoșatu), cârciumar din Olteni. Aci întâlnindu­se cu mai mulți prie­teni și cunoscuți s’au pus pe béute. 11 AU departe, târziu­ a plecat cu Stoica mai tot cu poștalionul. Stoica observase că mușteriul său­ are parale și de aceia și-a pus de gând să’l jefuiască: îndată ce au­ trecut de comuna Netoți și au ajuns pe șoseaua întinsă, Stoica s’a aruncat asupra lui­­ Dumitru și l’a omorît cu toporul. După aceia i a luat chimirul cu bani, căciula și zeghia, iar cadavrul l’a arun­cat într’un șanț. Asasinul e prins acum. El și-a măr­turisit crima: ......­..........—f * v »«.ii«, uii mvă/it v_­i 1 DIH­AN«IiIA (Coresp. particulară a ziarului «UNIVERSUL») Londra, 27 iulie. Ziarele engleze și războiul chino­­japonez Times publică o scrisoare a deputa­tului Curzon, care spune în scrisoarea aceia, că războiul din Corea a fost pro­vocat de cabinetul japonez. Prin acest război, cabinetul japonez voia cu ori­ce preț să și facă populari­tate. Standard crede că războiul va fi în­delungat și va aduce pagube însemnate. Luptele decisive—zice numitul ziar—nu vor avea loc de­cât la primă­vară. Standard adaugă că e temere ca nu cum­va chinezii să aibă dificultăți cu Rusia și cu Anglia; aceste două puteri vor trebui să-și reunească puterile pen­tru a pune capăt ostilităților ; nereușind, Anglia va trebui să-și sporească forțele navale în acele ținuturi. Morning Post zice că Anglia nu va permite Japoniei ca să cucerească Corea. Marea grevă a minerilor di­n Scoția După cum se vede din cele mai nouă știri sosite la Londra din Glasgow, gre­va tuturor minerilor scoțieni, declarată acum 6 săptămâni durează, încă. Gre­viștii și patronii minelor de cărbuni nu s’au putut înțelege cu nici un chip. Proprietarii minelor refuză să trateze cu lucrătorii iar acestora nici prin gând nu le trece să depue armele fiind­că a­­sociațiunile urb­ere engleze le trimit a­­jutoare însemnate, iar ei se ajută unii pe alții, mănâncă în comun și eftin și ast­fel nu sunt amenințați să flămân­­zască. Greva a avut o influență mare asu­pra stabilimentelor mari industriale sco­țiene; din cauza lipsei de cărbuni unele abia funcționează, iar altele au fost în­chise. In prima linie suferă în Scoția indus­tria ferului. Dintre cuptoarele mari cari se aflau înainte de începerea grevei, 63 nu mai funcționează. Au mai rămas 7. Din cauza lipsei ferului, s’a încetat lucrul în stabilimentele pentru cons­trucția corăbiilor și a altor mașini de fier. Lucrătorii de la fabricele acestea se află în mare mizerie din cauză că el nu căpătă ajutoare de nicăeri și de a­­ceia cer intervenirea guvernului. Dacă greva va dura multă vreme încă, atunci Scoția va suferi pagube însemnate, atât în ceia ce privește co­­merciul cu cărbuni cât și a comerciului cu ferării. O parte din proprietarii fabricelor au dat deja faliment. Un furt extra­ordinar iată câte­va amănunte asupra furtu­lui extra­ordinar săvîrșit într’una din nopțile trecute în Londra, în palatul princesei Soltykoff. Două prietene a princesei, cari lo­­cuiau în palat, au constatat pe la orele 10 seara, că ușa apartamentului lor era încuiată cu cheia, pe dinăuntru. D-na și d-șoara Clarke au chiemat pe servitori; aceștia au spart ușa. Apartamentul era jefuit, pupitrele și mobilele sfărîmate. Toate cutiile și cu­­rerașele golite deja erau împrăștiate pe parchet. Hoții intraseră în palat cu ajutorul unei scări aplicate la fereastra cabine­tului de toaletă a princesei Soltykoff. Cabinetul acesta și odaia de dormit, care se afla alăturea au fost jăfuite. Hoții au spart cofretul în care princesa își ținea giuvaericalele. Toate giuvaericalele, din toate cutiile dispăruseră. Criminalii au spart o casetă care con­ținea titlurile de noblețe ale familiei și le au furat. Giuvaericalele și banii furați de la prințesă și de la prietenele sale repre­zintă o valoare de 250.000 de fr. Hoții se vede că cunoșteau foarte bine chipul cum erau aranjate odăile. Un profet curios Pe străzile cele mai frecventate ale Londrei umblă de o vreme încoace un profet curios care bagă spaimă în oa­meni. El se apropie de femei tinere, de oa­meni bătrâni de tot, întrebându-l: — Cum stai cu mântuirea sufletu­lui teu ? Imediat apoi strigă cu glas sinistru: — Pregătește-te de moarte! De multe ori persoane nervoase au leșinat de spaimă. Ceia ce e mai rău­, e că acestui ne­bun primejdios nu i se poate face ni­mic. Legile englezești dau ori­cărui ce­tățean cea mai deplină libertate și nici un agent public nu se poate atinge de el de­cât în caz de delict sau­ crimă. Anarh­iștii în Anglia Asupra anarh­istului Cower, arestat la Londra, s’au găsit 5 cartușe cu di­nam­ită. Poliția a arestat pe 2 prieteni ai lui și anume pe francezii Colier și Vernar. La Liverpol s’au făcut de asemenea numeroase arestări de anarh­iști. Cei străini au fost imediat expulzați. V­est. Crima de la Dăpărațî-Hîrlești Primim următoarele amănunte asupra omorului săvârșit la Dăpărațî Hîrlești, jud. Teleorman : La 20 iulie dimineața s’a găsit un om mort, necunoscut, pe moșia Dăpărațî, proprietatea d­lui D. Vettra, lângă șo­seaua Pitești Alexandria. Dându-se de veste autorităților s’a deschis o anchetă pentru a se putea stabili identitatea mortului precum și pe criminali, căci după rănile ce s’au găsit pe cadavru se vedea că individul necunoscut a fost asasinat. In urma cercetărilor făcute de d. N. Dimitrescu, ajutorul sub­prefecturii plă­­șii Teleorman, s’au putut desluși lucru­rile. DIN GALAȚI (Corespondență particulară a «Universului») Un omor Intr’una din zilele trecute, un omor îngrozitor s’a întâmplat în cârciuma lui Filip Bulgaru, din strada Dunării No. 18. Faptul s’a petrecut ast­fel: In cârciuma aceia, pe lângă alți muș­terii se aflau și 2 ciurari de meserie și anume Jecu Tănase și Iordache Io­­nescu. Ciurarii erau prietini și ca să le treacă de urît s’au apucat să joace cărți. — Pe ce jucăm ? întrebă unul. — Pe o garafă de vin l­a Haide, fie pe o garafă de vin. Fie­care caută să câștige el jocul. De la o vreme însă, cine știe din ce pri­cină, el se apucară la ceartă. Se vede că unul voia să înșele. Din ceartă a­­junse la bătae și Iordache, mai furios, sări asupra lui Tănase și­­ trase un pumn așa de teribil în față în­cât îi trânti la pământ. Apoi îi puse picioa­rele în pept. Tănase, văzând că nu se poate scula de jos, scoase repede un cuțit lung și ascuțit de la brâu și dete lui Iordache 2 lovituri teribile în partea stângă a pieptului. Iordache lovit greu a căzut leșinat lângă adversarul său. Șirone de sânge au început să curgă din rană. Se crede că cuțitul I a străpuns plă­mânul stâng și splina. După ce i s’au dat primele ajutoare, nenorocitul a fost ridicat, pus într’o trăsură și dus la spitalul «Elisabeta Doamna». Starea lui e foarte gravă. Asasinul e arestat. El se căește de fapta îngrozitoare pe care a săvârșit o, dar acum e prea târziu­. Un frînar hoț.— Doné vagoane arse Din cauza unui frînar cu numele Ghiță Lăpușneanu, s’au aprins și ars cu desăvârșire, deună­zi, 2 vagoane de la un tren care venia din spre Adjud la Galați. Pe când mergea trenul, frînarul Lă­pușneanu s’a introdus într’un vagon cu marfă, cu gândul să fure mai multe ba­loane de spirt, dintre mulțimea de tini­chele cu spirt ce se aflau acolo. El avea o lampă cu dânsul și din nebăgarea lui de seamă spirtul s’a a­prins și flăcările au coprins în grabă vagonul întreg. Trenul fiind în mișcare și neputân­du-se nici opri nici schimba linia, de­ aceia focul s’a comunicat și la un alt­ vagon din urmă. Vagonul acesta era încărcat cu cereale. Amândouă vagoanele au ars.­­ La prima stație, trenul a schimbat vagoanele aprinse pe altă linie. După aceia și a continuat drumul spre Galați. îndată ce s’a oprit în gară, frînarul, a fost arestat. O pungășie Mai mulți pungași s’au introdus în prăvălia d-lui Andoni Chiriali și au furat diferite mărfuri: tutun, timbre, bani din tejghea, etc. Hoții s’au introdus noaptea pe din dosul prăvăliei. De urma pungașilor, nu s’a putut da până acum.

Next