Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)

1894-10-01 / nr. 230

k I ANÜi~ Xi N® 233* 1 (IB) Octombre 1884 ®KKKIMi&SÍ£ m Mini loterie de Mne­iaceresf Pentru­ clădirea școalei și bisericii latine din­ Orașul PITEȘTI Autorizată «ie înaltul «guvern Român 8S­­ iar ea mâi?stă ia valoare de Lei 20,000 1 a Leî 10,000 1 » » 5,000 AW WW Câștigat principal Lei 10,000 ~ Costul unui bilet­e și leit Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și în orașele, din țară la toți vânzătorii ziarului UN­IV­EN­SU­L. Ori­ce persoană care va cumpăra 10 lulele direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cine dorește a vinde aceste bilete, se va a­­dresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezei,unu No. 11, București­, care a luat asupra a­vânzarea tuturor biletelor, și care se vinde la vânzători cu un m­ars rabat 1 » » 1,000 2 » » 500 10 » » 100 20 » « 50 50 » » 20 THEODOR MAROVICI DOCTOR-DEIMST — De la facultatea din Philadelphia —­­Dentist român practicat în Viena ÎMI, Str. Stis*S8cu­ 1r««lăț Consultatirul de la 8—6 Prețurile reduse 82 ’ (și De [UNK]ventarea­ Moșia Hârlești, din județul Teleorman, prin gara Balaciu 3,200 pogoane din cari 400 pădure, are case mari, pis­ule, magazii, moară cu foc și cu apă toate de zid. Casele cu tot locul lor din strada 11 linii­ No. 7 (Filaret), având fațadă și la bulevardul Municipal. Două vii la Dealu Mare, județul Pra­hova, gara Valea Călugărească. A se adresa str. Manea Brutaru No. 10 104 (10) Doctor VELESCU — DENTIST — Fost șef-asistent­­ le clinică în Facultatea­ Beati­fică di­n Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu­ Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 109 (15) A­­eș­it de sub presă, Cursul elementar de coruptabilitate în partidă dublă de Theodor Ștefănescu, profesor la școala de Comerț și director la Banca Națională- Funcționarii comerciali vor găsi în a­­ceastă carte, toate elementele necesarii de a putea învăța cu cea mai mare în­lesnire comprabilitatea, cu micul sacri­ficiu­ de 2 Lei. La librăria școalelor C. L­elea, Piața Sf. Gheorghe, București. 134­­(15 Doctorul Haralamb­ie închiriat Medic la spitalul Colțea reîntorcându-se din șinii înotate și-a reluat con­sul­tațiunile pentru BOALE de PIELE și SIFILITICE No. 35 Str­. Romană No. 35 — de la orele 3 în 5 p. m. — 151 (10) hotelul fost Ga­broveni , astă­zi numit Universal, situat în strada Ga­broveni și Covaci, cu începere de la Sf. Dumitru viitor. Acest hotel se compune din 100 de camere toate mobilate, băi reci și calde, restaurant, cârciumă și­ tunel pentru berărie.­Doritorii de a lua acest imobil cu chirie, în total sau­ în parte, se vor adresa la proprietarii Russe­l I. Rus­­sescu, strada Gabroveni No. 12. 159__________________________.­­6( Doctor MAI RICH: LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boala interne femei și faceri 1.38 str. Carol 138 ’ Consultațiuni 1—3 și­­ 1—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscut­eră tratează cu succes sigur boa­lele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) 3X*CT Se vinde în strada Libertății No. 22, suburbia Sf. Nicolae, material vechili, cărămizi de mașină, uși, ferestre și altele. Antreprenor: Gheorghe S­erbanu. 1 ST .­­ ’5) ■r» a 3 c M hra a­ec AN!!! ! P.fîi unt­un unu ! I. miiui- >Ui­t Ortodox Vineri 30 Septembre. — Ep. Ar. Catolic Vineri 12 Octombrie.— Cat. Maximi­­lia Prot. Ehrenfeld. Res. soarelui 6.12 ; Ap. soarelui 5.20. 5 k­iklla ©«pita!*— 10 bani îi» s­udate Radacii» ți Adminitrați». BREZOIAMö U BÖGU­RESCI București, 80 Septembre. Greșeli regretabile Generoasa mișcare ce s’a produs în România liberă, pentru ajutorarea mo­rală a românilor de peste munți ame­nințați în existența lor națională, a dat repezi și bune rezultate. Europa civilizată, fiind pusă în curent cu asupririle pe cari le suferă ardelenii și cel­l­alți români din regatul unguresc, a protestat prin învățații săi, prin marii oameni politici ai ei, în contra regi­mului nedrept pe care-l aplică ungurii românilor. Din Italia, în primul rând, din Franța, Germania, Anglia, au­ venit încuragiări pentru românii apăsați și s’au produs protestări solemne. ■* -Nu e vorbă, maghiarii habar n’au de aceste protestări. Căpeteniile române zac în temnițe,— pe Lucad­iau mai osândit și la temniță ordinară pe lângă cei cinci ani de închisoare de stat, — alți redactori ai «Tribunei» sunt băgați în închisoare.—Dreptatea din Timișoara are două­zeci și șase de procese de presă, dar, totuși, protestările presei europene au­ avut de rezultat ca să puie pe gân­duri pe guvernul unguresc și au­ pro­vocat chiar în parlamentul maghiar interpelări și protestări. Pentru un moment, sforțările ce s’au­ făcut, dădură rezultate bune. E mare lucru când o cauză dreaptă, ca cea românească, își capătă sprijinul fruntașilor culturii, al oamenilor politici narii I r3af».K. n­ . poimftae vor fi la cârma statelor mari * * . Din nenorocire, cu adâncă durere trebuie s’o constatăm, lucrarea aceasta, în timpurile din urmă, a fost foarte rou­ știrbită. Continuitatea luptei pentru sprijinirea culturală a românilor apăsați a fost întreruptă. De ce ? Pentru că s’au­ făcut greșeli foarte mari. Pentru că politica militantă, de partid, s’a amestecat în lupta aceasta pur cul­turală, făcând ca luptătorii să se des­­bine și să se învrăjbească. Nu zicem că boala n’are leac ; aceia cari și-au­ luat misiunea sfântă de a lupta pentru românism vor lăsa, spe­răm noi, patimele la o parte și cam­pania naționalistă își va relua mersul regulat. Paguba cea mare e, însă, că aceste incidente, în care sunt vinovate ambi­țiile și interesele politice din toate păr­țile, au­ ajuns să fie cunoscute în stră­inătate, de oamenii cari ne au luat cu entuziasm apărarea și cari, acum, vor fi deziluzionați. * * S’au­ făcut, în mișcarea naționalistă, greșeli în adevăr copilărești, cari au dat pe față ungurilor multe mijloace ale noastre de luptă,­uându-le în acelaș timp pretext ca să ia măsuri și mai aspre față cu românii din Ungaria, cari cutează să și ceară drepturile legale. Nu vom stărui anume asupra greșe­lilor; nu vom stabili responsabilitățile ; răul care s'a făcut a rămas la pasivul mișcării naționale. Dorim însă să se formeze un cu­­rent sănătos pentru îndreptarea asocia­ției pentru unitatea culturală pe un teren mai serios. Tinerimea universitară să-și lase la o parte diviziunile și certurile în ce pri­vește lucrarea mare ce s’a început, lu­crare care nu trebuie sa dezbine pe conservatori ds liberal«, pe guvernsi­­mentall de opozanți. Iarăși de recomandat este, după a noastră părere, să se întrebuințeze mai multă discreție în jurul agitației, să se facă cât se poate mai puțin zgomot ne­folositor. DIN ITALIA (Corespondență particulară a «Universului­») Roma, 26 Septembrie. Congresul din Milan Azi a avut loc în Milan ședința pen­tru închiderea congresului internațional pentru accidente în timpul muncei și al caselor de asigurare. Președinte a fost Linder. S’au­ votat 4 serii de propuneri, d­in­­tre cari cele mai importante sunt pro­punerile privitoare la salubritatea ate­lierelor, la recompensele acordate fami­liilor celor cari mor în timpul lucrului, la pensiile cari trebue să se acorde în caz de boală, etc. Linder a mulțumit autorităților itali­ene, reporterilor de ziare și întregului public pentru ospitalitatea primită de congresiști în Italia și pentru primirea entusiastă ce li s’a făcut. D-nii Luzzatti și Boeticher au­ mulțu­mit d-lui Linder, căruia i s’au­ făcut o­­vații mari. Publicul din Milan a primit foarte bine pe congresiști. Străinii (fran­cezi, germani și englezi) sunt foarte în­cântați de primirea ce li s’a făcut. Viitorul congres va avea loc la Bruxel, Italia, și Franța In cercurile politice radicale se crede că cel mult peste 2-3 ani se va putea stabili o deplină înțelegere politică și economică între Italia și Franța. Deputatul Imbriani, fostul ministru Bonghi și aderenții lor lucrează din răs­puteri pentru ajungerea acestui scop. După cum au­ primit, nu de mult o scurtă știre, d. Bonghi a reușit să în­ființeze la Roma o asociație franco-ita­liană după modelul color din Paris.­­ Bonghi și Imbriani sunt hotărîți fată din răsputeri Tripla Alianță, să facă un fel de alianță latină. Mulții cred însă că planul lor nu va­ reuși, dar că alianța cu Franța se va putea face și, în cazul acesta, întreita alianță se va desface definitiv. Nenorocirea unui caporal Din Ferrara se scriu­ următoarele : „ Aici s’a întâmplat deună­ zi a marei nenorocire. O baterie a reg. 2 de artilerie dădea­ salve de tunuri. Caporalul Zanichelli, din Reggio Emilia, voind să umple din tun, a băgat bomba înlăuntru cu mâna dreaptă. Soldatul de servicii­ a tras în acel moment de coardă și tunul s'a slobozit numai de­cât. Mâna nenorocitului ca­poral a fost ruptă Dus fiind la spital, a trebuit sa i se amputeze brațul drept. Doi logodnici otrăviți Giuseppe Graso, din Acireale, se amo­rezase de o fată tînără și frumoasă nu­mită Grazia Ceaurelli. în timpul din urmă însă a stricat toată dragostea cu Grazia și s-a logodit cu sora acesteia, al cărei nume e Isidora Ceaurelli. Cu o zi înainte de cununia lor, Gra­zia a voit să-și răsbune. Ea l- a băgat în cafea o doză mare de arsenic. Logodiții au­ fost cuprinși îndată de niște dureri violente și a tre­buit să fie transportați la spital. Otrăvitoarea a fost arestată. Incendiul de lângă Bologna La fortul Malturbago, lângă Bologna, s-a aprins și a ars cu desăvârșire de­pozitul cu diferita materiale al regi­mentului. 2 soldați au­ perit în flăcări. Pagubele sunt foarte mari. Am fig ®­st Curier Judiciar Un om achitat iară voia lui Ziarul «Fester Lloyd» istorisește ur­mătoarele : înaintea tribunalului din Pojou s’a dezbătut un proces aproape unic în fe­lul söu­. Un lucrător cu numele Johann Nip­pel se prezentase în primă­vara anului acestuia la un comisariat din acel oraș și a spus că, neavând ce să mănânce, a atacat pe marginea Dunărei pe un individ. Ta omorît, Ta jefuit de bani și apoi a aruncat cadavrul în Dunăre. La început se credea că omul e ne­bun, dar doctorii au constatat că el se bucură de toate facultățile mintale. El istorisise foarte deslușit chipul cum a stăvîrșit crima și, cu toate că valurile Dunărei nu aruncaseră pe țărm nici un cadavru, Nippel a fost dat în judecată pentru omor. Tribunalul Ta achitat, cu toate că Nippel mărturisea în gurs mare că el e asasin și merită să fie spânzurat sau­ închis pe viață în pușcărie. In urma unui ordin al tribunalului, Nippes a fost trimis la un balamuc. (TRIBUNALELE STREINE) Numiri și transferări de revizori școlari Sunt transferați revizorii școlari, și anume : D. Haralambie Niculescu, actualul revizor școlar de Fălcuu­, în aceeași calitate la județul Vlașca, în locul d-lui Toma Dicescu, care­ trece institutor la școala primară de băeți No. 5 din București ; d. C. Petrescu, de la Tecuești la județul Fălcici; d. Ilarion Velculescu, de la Ilfov la județul Ialomița ; d. G. Popescu-Cio­­cănel, de la Mehedinți la județul Râmnicu-Să­rat, în locul d-lui V. Macedonescu, care trece institutor și director al școalei primare de bă­eți No. 16 din București; d. Demetru Scurețu­, de la Bacău­ la județul Ilfov, și d. Gr. Crăescu- Coledinschi, de la județul Tutova, în asemenea calitate la județul Tecucuu­. Sunt numiți ca revizori școlari, sub rezerva drepturilor lor de institutor­, și anume : D. G. Dianu, actualul institutor și director de la școala primară de băeți No. 19 din Bu­curești, ca revizor școlar al județului Mehe­dinți ; d. G. Nicolau, actual institutor la școala primară de băeți No. 1 din Ploești, ca revizor școlar al județului Bacău, și d. Nicolae Cli­­mescu, revizor școlar al județului Tutova, în locul d-lui Gr. Crăescu-Corodinschi, transferat. Sechestrarea unei locomotive O scenă curioasă s’a petrecut­ acum două săptămâni în gara satului Mount­ Sterling, In Ohio (America). Un por­­tal­el, având o carte de judecată exe­cutorie prin care era condamnată com­pania căii ferate Baltimore Ohio ca să plătească 500 de dolari despăgubiri unui individ căruia i se călcaseră doar cai de un tren, a oprit locomotiva unui con­voi al companiei, legând una dintre roți de șine. După­ ce se discută trei ore în zădar, portărelul nu voi să înțeleagă că se punea în contravenție cu legile federale oprind un tren. Atunci, impiegații te­­legrafiază la biroul central al compa­niei, ca să ceară ordine. La răspunsul laconic al administrației: «Dacă lanțul nu e prea tare, mergeți Înainte», mașinistul -dădu cea mai mare

Next