Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)
1894-10-01 / nr. 230
k I ANÜi~ Xi N® 233* 1 (IB) Octombre 1884 ®KKKIMi&SÍ£ m Mini loterie de Mneiaceresf Pentru clădirea școalei și bisericii latine din Orașul PITEȘTI Autorizată «ie înaltul «guvern Român 8S iar ea mâi?stă ia valoare de Lei 20,000 1 a Leî 10,000 1 » » 5,000 AW WW Câștigat principal Lei 10,000 ~ Costul unui bilete și leit Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și în orașele, din țară la toți vânzătorii ziarului UNIVENSUL. Orice persoană care va cumpăra 10 lulele direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cine dorește a vinde aceste bilete, se va adresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezei,unu No. 11, București, care a luat asupra avânzarea tuturor biletelor, și care se vinde la vânzători cu un mars rabat 1 » » 1,000 2 » » 500 10 » » 100 20 » « 50 50 » » 20 THEODOR MAROVICI DOCTOR-DEIMST — De la facultatea din Philadelphia —Dentist român practicat în Viena ÎMI, Str. Stis*S8cu 1r««lăț Consultatirul de la 8—6 Prețurile reduse 82 ’ (și De [UNK]ventarea Moșia Hârlești, din județul Teleorman, prin gara Balaciu 3,200 pogoane din cari 400 pădure, are case mari, pisule, magazii, moară cu foc și cu apă toate de zid. Casele cu tot locul lor din strada 11 linii No. 7 (Filaret), având fațadă și la bulevardul Municipal. Două vii la Dealu Mare, județul Prahova, gara Valea Călugărească. A se adresa str. Manea Brutaru No. 10 104 (10) Doctor VELESCU — DENTIST — Fost șef-asistent le clinică în Facultatea Beatifică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâmbătă de la 8 la 9 dimineața. 109 (15) Aeșit de sub presă, Cursul elementar de coruptabilitate în partidă dublă de Theodor Ștefănescu, profesor la școala de Comerț și director la Banca Națională- Funcționarii comerciali vor găsi în această carte, toate elementele necesarii de a putea învăța cu cea mai mare înlesnire comprabilitatea, cu micul sacrificiu de 2 Lei. La librăria școalelor C. Lelea, Piața Sf. Gheorghe, București. 134(15 Doctorul Haralambie închiriat Medic la spitalul Colțea reîntorcându-se din șinii înotate și-a reluat consultațiunile pentru BOALE de PIELE și SIFILITICE No. 35 Str. Romană No. 35 — de la orele 3 în 5 p. m. — 151 (10) hotelul fost Gabroveni , astăzi numit Universal, situat în strada Gabroveni și Covaci, cu începere de la Sf. Dumitru viitor. Acest hotel se compune din 100 de camere toate mobilate, băi reci și calde, restaurant, cârciumă și tunel pentru berărie.Doritorii de a lua acest imobil cu chirie, în total sau în parte, se vor adresa la proprietarii Russel I. Russescu, strada Gabroveni No. 12. 159__________________________.6( Doctor MAI RICH: LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boala interne femei și faceri 1.38 str. Carol 138 ’ Consultațiuni 1—3 și 1—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscuteră tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) 3X*CT Se vinde în strada Libertății No. 22, suburbia Sf. Nicolae, material vechili, cărămizi de mașină, uși, ferestre și altele. Antreprenor: Gheorghe Serbanu. 1 ST . ’5) ■r» a 3 c M hra aec AN!!! ! P.fîi untun unu ! I. miiui- >Uit Ortodox Vineri 30 Septembre. — Ep. Ar. Catolic Vineri 12 Octombrie.— Cat. Maximilia Prot. Ehrenfeld. Res. soarelui 6.12 ; Ap. soarelui 5.20. 5 kiklla ©«pita!*— 10 bani îi» sudate Radacii» ți Adminitrați». BREZOIAMö U BÖGURESCI București, 80 Septembre. Greșeli regretabile Generoasa mișcare ce s’a produs în România liberă, pentru ajutorarea morală a românilor de peste munți amenințați în existența lor națională, a dat repezi și bune rezultate. Europa civilizată, fiind pusă în curent cu asupririle pe cari le suferă ardelenii și cellalți români din regatul unguresc, a protestat prin învățații săi, prin marii oameni politici ai ei, în contra regimului nedrept pe care-l aplică ungurii românilor. Din Italia, în primul rând, din Franța, Germania, Anglia, au venit încuragiări pentru românii apăsați și s’au produs protestări solemne. ■* -Nu e vorbă, maghiarii habar n’au de aceste protestări. Căpeteniile române zac în temnițe,— pe Lucadiau mai osândit și la temniță ordinară pe lângă cei cinci ani de închisoare de stat, — alți redactori ai «Tribunei» sunt băgați în închisoare.—Dreptatea din Timișoara are douăzeci și șase de procese de presă, dar, totuși, protestările presei europene au avut de rezultat ca să puie pe gânduri pe guvernul unguresc și au provocat chiar în parlamentul maghiar interpelări și protestări. Pentru un moment, sforțările ce s’au făcut, dădură rezultate bune. E mare lucru când o cauză dreaptă, ca cea românească, își capătă sprijinul fruntașilor culturii, al oamenilor politici narii I r3af».K. n . poimftae vor fi la cârma statelor mari * * . Din nenorocire, cu adâncă durere trebuie s’o constatăm, lucrarea aceasta, în timpurile din urmă, a fost foarte rou știrbită. Continuitatea luptei pentru sprijinirea culturală a românilor apăsați a fost întreruptă. De ce ? Pentru că s’au făcut greșeli foarte mari. Pentru că politica militantă, de partid, s’a amestecat în lupta aceasta pur culturală, făcând ca luptătorii să se desbine și să se învrăjbească. Nu zicem că boala n’are leac ; aceia cari și-au luat misiunea sfântă de a lupta pentru românism vor lăsa, sperăm noi, patimele la o parte și campania naționalistă își va relua mersul regulat. Paguba cea mare e, însă, că aceste incidente, în care sunt vinovate ambițiile și interesele politice din toate părțile, au ajuns să fie cunoscute în străinătate, de oamenii cari ne au luat cu entuziasm apărarea și cari, acum, vor fi deziluzionați. * * S’au făcut, în mișcarea naționalistă, greșeli în adevăr copilărești, cari au dat pe față ungurilor multe mijloace ale noastre de luptă,uându-le în acelaș timp pretext ca să ia măsuri și mai aspre față cu românii din Ungaria, cari cutează să și ceară drepturile legale. Nu vom stărui anume asupra greșelilor; nu vom stabili responsabilitățile ; răul care s'a făcut a rămas la pasivul mișcării naționale. Dorim însă să se formeze un curent sănătos pentru îndreptarea asociației pentru unitatea culturală pe un teren mai serios. Tinerimea universitară să-și lase la o parte diviziunile și certurile în ce privește lucrarea mare ce s’a început, lucrare care nu trebuie sa dezbine pe conservatori ds liberal«, pe guvernsimentall de opozanți. Iarăși de recomandat este, după a noastră părere, să se întrebuințeze mai multă discreție în jurul agitației, să se facă cât se poate mai puțin zgomot nefolositor. DIN ITALIA (Corespondență particulară a «Universului») Roma, 26 Septembrie. Congresul din Milan Azi a avut loc în Milan ședința pentru închiderea congresului internațional pentru accidente în timpul muncei și al caselor de asigurare. Președinte a fost Linder. S’au votat 4 serii de propuneri, dintre cari cele mai importante sunt propunerile privitoare la salubritatea atelierelor, la recompensele acordate familiilor celor cari mor în timpul lucrului, la pensiile cari trebue să se acorde în caz de boală, etc. Linder a mulțumit autorităților italiene, reporterilor de ziare și întregului public pentru ospitalitatea primită de congresiști în Italia și pentru primirea entusiastă ce li s’a făcut. D-nii Luzzatti și Boeticher au mulțumit d-lui Linder, căruia i s’au făcut ovații mari. Publicul din Milan a primit foarte bine pe congresiști. Străinii (francezi, germani și englezi) sunt foarte încântați de primirea ce li s’a făcut. Viitorul congres va avea loc la Bruxel, Italia, și Franța In cercurile politice radicale se crede că cel mult peste 2-3 ani se va putea stabili o deplină înțelegere politică și economică între Italia și Franța. Deputatul Imbriani, fostul ministru Bonghi și aderenții lor lucrează din răsputeri pentru ajungerea acestui scop. După cum au primit, nu de mult o scurtă știre, d. Bonghi a reușit să înființeze la Roma o asociație franco-italiană după modelul color din Paris. Bonghi și Imbriani sunt hotărîți fată din răsputeri Tripla Alianță, să facă un fel de alianță latină. Mulții cred însă că planul lor nu va reuși, dar că alianța cu Franța se va putea face și, în cazul acesta, întreita alianță se va desface definitiv. Nenorocirea unui caporal Din Ferrara se scriu următoarele : „ Aici s’a întâmplat deună zi a marei nenorocire. O baterie a reg. 2 de artilerie dădea salve de tunuri. Caporalul Zanichelli, din Reggio Emilia, voind să umple din tun, a băgat bomba înlăuntru cu mâna dreaptă. Soldatul de servicii a tras în acel moment de coardă și tunul s'a slobozit numai decât. Mâna nenorocitului caporal a fost ruptă Dus fiind la spital, a trebuit sa i se amputeze brațul drept. Doi logodnici otrăviți Giuseppe Graso, din Acireale, se amorezase de o fată tînără și frumoasă numită Grazia Ceaurelli. în timpul din urmă însă a stricat toată dragostea cu Grazia și s-a logodit cu sora acesteia, al cărei nume e Isidora Ceaurelli. Cu o zi înainte de cununia lor, Grazia a voit să-și răsbune. Ea l- a băgat în cafea o doză mare de arsenic. Logodiții au fost cuprinși îndată de niște dureri violente și a trebuit să fie transportați la spital. Otrăvitoarea a fost arestată. Incendiul de lângă Bologna La fortul Malturbago, lângă Bologna, s-a aprins și a ars cu desăvârșire depozitul cu diferita materiale al regimentului. 2 soldați au perit în flăcări. Pagubele sunt foarte mari. Am fig ®st Curier Judiciar Un om achitat iară voia lui Ziarul «Fester Lloyd» istorisește următoarele : înaintea tribunalului din Pojou s’a dezbătut un proces aproape unic în felul söu. Un lucrător cu numele Johann Nippel se prezentase în primăvara anului acestuia la un comisariat din acel oraș și a spus că, neavând ce să mănânce, a atacat pe marginea Dunărei pe un individ. Ta omorît, Ta jefuit de bani și apoi a aruncat cadavrul în Dunăre. La început se credea că omul e nebun, dar doctorii au constatat că el se bucură de toate facultățile mintale. El istorisise foarte deslușit chipul cum a stăvîrșit crima și, cu toate că valurile Dunărei nu aruncaseră pe țărm nici un cadavru, Nippel a fost dat în judecată pentru omor. Tribunalul Ta achitat, cu toate că Nippel mărturisea în gurs mare că el e asasin și merită să fie spânzurat sau închis pe viață în pușcărie. In urma unui ordin al tribunalului, Nippes a fost trimis la un balamuc. (TRIBUNALELE STREINE) Numiri și transferări de revizori școlari Sunt transferați revizorii școlari, și anume : D. Haralambie Niculescu, actualul revizor școlar de Fălcuu, în aceeași calitate la județul Vlașca, în locul d-lui Toma Dicescu, care trece institutor la școala primară de băeți No. 5 din București ; d. C. Petrescu, de la Tecuești la județul Fălcici; d. Ilarion Velculescu, de la Ilfov la județul Ialomița ; d. G. Popescu-Ciocănel, de la Mehedinți la județul Râmnicu-Sărat, în locul d-lui V. Macedonescu, care trece institutor și director al școalei primare de băeți No. 16 din București; d. Demetru Scurețu, de la Bacău la județul Ilfov, și d. Gr. Crăescu- Coledinschi, de la județul Tutova, în asemenea calitate la județul Tecucuu. Sunt numiți ca revizori școlari, sub rezerva drepturilor lor de institutor, și anume : D. G. Dianu, actualul institutor și director de la școala primară de băeți No. 19 din București, ca revizor școlar al județului Mehedinți ; d. G. Nicolau, actual institutor la școala primară de băeți No. 1 din Ploești, ca revizor școlar al județului Bacău, și d. Nicolae Climescu, revizor școlar al județului Tutova, în locul d-lui Gr. Crăescu-Corodinschi, transferat. Sechestrarea unei locomotive O scenă curioasă s’a petrecut acum două săptămâni în gara satului Mount Sterling, In Ohio (America). Un portalel, având o carte de judecată executorie prin care era condamnată compania căii ferate Baltimore Ohio ca să plătească 500 de dolari despăgubiri unui individ căruia i se călcaseră doar cai de un tren, a oprit locomotiva unui convoi al companiei, legând una dintre roți de șine. După ce se discută trei ore în zădar, portărelul nu voi să înțeleagă că se punea în contravenție cu legile federale oprind un tren. Atunci, impiegații telegrafiază la biroul central al companiei, ca să ceară ordine. La răspunsul laconic al administrației: «Dacă lanțul nu e prea tare, mergeți Înainte», mașinistul -dădu cea mai mare